ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CLUJ-N_____

SECȚIA PENALĂ

Dosar penal nr. XXXXXXXXXXXXX

Operator de date cu caracter personal 3185

SENTINȚA PENALĂ Nr. 741/2014

Ședința publică din data de 20 iunie 2013

Instanța constituită din:

JUDECĂTOR: T______ L_______ I_____

GREFIER: A________ T____

Ministerul Public reprezentat prin d-na. L_______ M___ procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N_____

Pe rol este soluționarea cauzei penale privind pe inculpata B_______ A_____ S____, trimisă în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecatoria Cluj-N_____ nr. 8632/P/2011 din data de 22.01.2013, pentru săvârșirea infracțiunilor de delapidare, prev de art. 215¹ Cod penal și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev de art. 290 alin.1 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal si art. 40 alin.1 Cod penal, totul în condițiile art. 33 lit.a Cod penal.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la data de 06 iunie 2014, fiind consemnate pe larg în încheierea de ședință de la acea dată, care fac parte integrantă din prezenta, când instanța a amânat deliberarea și pronunțarea pentru data de 20 iunie 2014 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:

JUDECĂTORIA,

Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Cluj-N_____ întocmit la data de 22.01.2013 in dosar nr. 8632/P/2011 și înregistrat pe rolul Judecătoriei Cluj-N_____ la data de 29.01.2013 sub nr. XXXXXXXXXXXXX s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale și trimiterea in judecată , in stare de libertate , a inculpatei BOLBOACA A_____ S____ pentru savarsirea infractiunilor de delapidare prev șiped de art. 215/1 Cod Penal din 1969 si fals in inscrisuri sub semnatura privata prev și ped de art. 290 alin.1 Cod Penal din 1969, ambele cu aplicarea art. 41 alin.2 si art. 40 alin.1 Cod Penal din 1969 , totul in conditiile art. 33 lit.a Cod Penal din 1969.

S-a retinut în esentă, în actul de sesizare al instantei, sub aspectul acuzatiilor in sarcina inculpatei ca in perioada 2009- 2010 , in calitate de gestionar in cadrul _______________ si-a insusit bani si alte bunuri pe care le avea in gestiune , cauzand un prejudiciu de xxxxx,86 lei , din care s-a recuperat suma de 9000 lei, intocmind in fals receptiile de marfa cu scopul de a acoperi lispa unor cantitati de marfa din gestiune.

Situatia de fapt retinută a fost probată de către organul de urmărire penală cu mijloace de proba constând in declaratii martori, declaratii reprezentant persoana vatamata, declaratii invinuita si inscrisuri.

În faza de urmărire penală învinuita BOLBOACA A_____ S____ a recunoscut o parte din invinuirile aduse iar persoana vatamata _______________________ prin reprezentant legal, s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de xxxxx,86 lei ( f. 73 verso dos UP).

În cursul cercetării judecătorești instanta a audiat și reaudiat inculpata BOLBOACA A_____ S____ , declaratiile acesteia fiind consemnate si atasate la dosar(f. 58, dos I vol I, f. 71-72 dos I vol III ) și a incuviintat proba testimoniala in cadrul careia a audiat martorii R__ A__ , C_____ I______ N______ , G_____ I____ M____ , Csegldi A________ V_______, C______ A______ si S____ (M____) C_______ și M____ M____ , declaratiile acestora fiind atasate la dosar( f. 60, f. 61. f. 59. f. 301, f. 302, f. 340 dos I vol I, f. 68-70 dos I vol III) , proba cu expertiza contabila , raportul de expertiza efectuat de expert Batrancea I___ fiind depus la dosar ( f. 350-406 dos I vol I ) precum și proba cu inscrisuri in cadrul careia s-a mai depus listele de inventar si fisele de receptie in forma scriptica din perioada 2009-2010( f. 72-300 dos I vol I).

De asemenea in vederea clarificarii unor constatari si concluzii ale expertului instanta a dispus audierea acestuia, declaratia acestuia fiind atasata la dosar ( f. 23 dos I vol III ).

Anterior citirii actului de sesizare , prin inscrisul depus la serviciul registratura al instantei la data de 04.02.2013 persoana vatamata _______________________ , prin reprezentant legal , s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de 13.275,68 lei actualizat cu indicele de inflatie de la data savarsirii faptei pana in prezent si in continuare reprezentand lipsa produselor de la inventarul efectuat in perioada in care inculpata a fost angajata in functia de operator calculator( f. 12, 23-31 dos I vol I).

S-au mai depus la dosar cazierul judiciar al inculpatei , note de sedinta din partea persoanei vatamate ( f.50, 308-309, 325 dos I vol I), memoriu din partea inculpatei ( f.332-337 dos I vol I) si concluzii scrise .

Analizând materialul probator administrat in cursul urmăririi penale și cercetării judecătoresti, instanta retine:

Asupra starii de fapt:

Inculpata BOLBOACA A_____ S____ a fost angajata in cadrul _________________________ in perioada 04.08.2008 -2010 în baza contractului individual de muncă nr. 45/xxxxx/2008 înregistrat la ITM Cluj în data de 07.08.2008 , în funcția de operator calculator- facturare (f. 10-13 dosUP ).

Conform fisei postului anexa la contractul individual de munca aceasta avea ca principale atributii de serviciu : sa preia comenzile de la clienti , sa intocmeasca facturile de marfa, utilizand programul informatic de facturare , sa incaseze de la clienti contravaloarea facturilor, sa intocmeasca chitanta sau bon de casa pentru sumele incasate, sa elibereze clientilor facturile de marfa si chitanta sau bonul de casa, sa pastreze sumele de bani incasate pana la predarea la casierie, sa pastreze produsele expuse pe rafturile de prezentare , (f. 14-15 dosUP).

În acest sens potrivit declaratiilor inculpatei ( f. 78 dos UP) daca initial a lucrat ca si operator facturare , dupa doua- trei saptamani de la angajare sefii i-au spus sa invete si sa faca receptia facturilor , ce consta in receptionarea tigarilor , cafelei si altor produse cosmetice ce se aflau in magazin si care ulterior erau vandute atat en gros cat si en detail fiind intocmite atat facturi si chitante cat si bonuri fiscale . Astfel dupa receptia marfii si verificarea acesteia introducea datele in calculator si semna pe factura de achizitie , pe care ulterior o preda numitei M____ C_______ ( in perioada 2008- 2009 ) și ulterior lui Cimpean A______ ( in perioada 2009-2010), care le predau contabilei R__ ana. Dupa receptia marfii aceasta era asezata pe rafturi si ulterior vanduta, iar banii obtinuti din incasarea produselor erau predati la finalul programului , respectiv ora 17,000 zilnic dupa scoaterea Z, suma ce trebuia sa coincida cu suma de bani predata.

Initial, in cuprinsul plangerii penale formulate la data de 15.09.2011 persoana vatamata ________________________ prin reprezentant legal , P___ I___ E____ a reclamat faptul ca inculpata in calitate de operator calculator facturare gestionar a intocmit receptii false cu privire la marfa primita de la furnizori , diminuand cantitatea de marfa introdusa in receptie , fata de cantitatea efectiv primita, cauzand un prejuduciu de 21.916,86 lei din care s-a recuperat suma de 9000 lei. Astfel, potrivit sustinerilor persoanei vatamate in cursul lunii ianuarie 2010 la inventarul solicitat pentru produsele tigari si cafea inculpata a constatat lipsuri cantitative ale produselor pe care le avea in gestiune , astfel incat , intrucat intocmea receptiile acestor marfuri , pentru a ascunde lipsurile si a regla situatia , a intocmit receptii false, diminuand cu buna stiinta , cantitatea de marfa receptionata pe factura , introducand in receptie o cantitate mult mai mica decat cea efectiv receptionata , ulterior utilizand aceste receptii ca adevarate , respectiv la urmatoarele inventare care au fost efectuate. Mai apoi in cursul lunii septembrie 2010 , cu ocazia unui nou inventar pentru aceleasi produse , persoana vatamata a constatat ca inculpata impreuna cu colegele sale si-a insusit bunuri ale societatii , marfa din gestiunea sa ( f. 7—8 dos UP). De asemenea în cursul lunii septembrie 2010 a fost efectuat un inventar in urma caruia a rezultat un prejudiciu in valoare de xxxxx,86 lei , din declaratia martorei , R__ A__, contabila societatii , rezultand ca erau diminuate cantitatile la anumite sortimente de cafea si tigari la intocmirea receptiei de catre inculpata.

Cu toate acestea la dosarul cauzei s-a depus un singur proces verbal( nr. 1567/16.11.2010 ) ce atesta efectuarea la data de 09.11.2010 a unui inventar la departamentul Cafea / tigari potrivit Deciziei nr. 1566/09.11.2010 din cadrul Comisiei de inventariere facand parte numitele C______ A______ – operator calculator, C_____ I____- operator calculator si inculpata ( f. 18 dos UP), prilej cu care s-a constatat o paguba materiala in valoare de xxxxx, 76 lei reprezetand lipsa marfa din magazin si compusa din inventarul din 18.01.2010 la care s-a stabilit un minu sa 6792,49 lei si inventarul din 20.06.2010 la care s-a stabilit un minus de 1977, 76 lei , ramanand pentru inventarul din 09.11.2010 un minus de xxxxx, 51 lei ( f. 68 dos UP). Astfel, in data de 09.11.2010 cand s-a efectuat inventarul la tigari si cafea comisia de inventariere a constatat lipsa marfa in valoare de xxxxx,51 lei , imputata inculpatei , conform sustinerilor inculpatei date cu acest prilej si consemnate in procesul verbal incheiat , acest prejudiciu datoarandu-se faptului ca in zilele premergatoare inventarului din 18.01.2010 la o verificare a stocurilor , a observat ca din anumite sortimente lipsesc multe tigari , motiv pentru care impreuna cu colega sa G_____ I____ a adaugat pe listele de inventar la produsele care lipseau , pentru ca inventarul sa iasa bine, iar mai apoi pentru a acoperi diferentele dintre stocul faptic si scriptic , a omis anumite pozitii din facturi ( f. 68 dos UP).

Cu privire la acest prejudiciu persoana vatamata a aratat ca s-a recuperat suma de xxxxx, 82 lei( 3191,82 lei de la salariati iar suma de xxxxx lei de la inculpata), astfel incat ar mai rezulta de recuperat suma de xxxxx,68 lei ( f.33 dos UP, f. 12, 23-31 dos I vol I ) .

De asemenea cu privire la inventarele ce s-ar fi efectuat la data de 18.01.2010 si respectiv 10.06.2010 persoana vatamata a aratat ca nu le mai detine , fiind intocmite de mana de angajatele care aveau in gestiune ____________________________ si cafea , nefiind operate pe calculator la data respectiva ( f. 325 dos I vol I).

Martora R__ A__, a aratat in cursul urmaririi penale ( f. 29-31 dos UP) ca inculpata era angajata la punctul de lucru al societatii de pe _______________________. 37 din mun. Cluj-N_____ avand in gestiune tot magazinul și se ocupa de comercializarea de tigari si cafea. In conditiile in care in magazin mai lucrau si alte persoane , gestiunea era una ___________________________ cea care se ocupa de receptia marfii si tot ea intocmea documentele de receptie. Mai apoi in fata instantei de judecata a confirmat imprejurarea ca a participat la efectuarea inventarului fiind solicitata intrucat existau diferente mari intre stocul scriptic si cel faptic , motiv pentru care a trecut la verificarea receptiilor , ocazie cu care a constatat ca inculpata a omis sa inregistreze in contabilitate anumite inregistrari din receptie. Aceeasi martora a mai aratat ca fisele de receptie nu erau scriptice , erau in calculator la vedere( f. 60 dos I vol I).

Martora C_____ I______ N______ a aratat ca si-a desfasurat activitatea la magazinul de pe _____________________________ cu martora G_____ I____ si inculpata , toate trei avand in gestiune tigari si cafea, insa de preluarea marfii se ocupa preponderent inculpata, iar dupa depozitarea marfii in depozit , inculpata introducea receptia marfii in calculator. Aceeasi martora a aratat ca in urma inventarului din luna septembrie 2010 , la verificarea receptiilor s-a constatat ca acestea erau semnate de catre inculpata, fapt pentru care i s-a imputat acesteia intregul prejudiciu, iar in perioada in care a lucrat cu inculpata a observat ca aceasta nu trecea toate produsele pe bonurile fiscale , desi incasa de la client intreaga valoare a produselor vandute; ulterior inventarului din anul 2010 nemaiconstatandu-se lipsuri la inventarele efectuate ulterior( f. 23-25 dos UP). Potrivit declaratiilor aceleiasi martore toate lumea se ocupa de receptia marfurilor , respectiv de primirea acestora si toata lume ase ocupa de predarea acestora catre clienti si incasarea sumelor iar de introducerea facturilor in calculator se ocupa inculpata si numita G_____ I____, negand insa faptul ca ar fi purtat vreo discutie cu inculpata despre modalitatea in care urmeaza sa acopere lipsa marfurilor ( f. 61 dos I vol I). De asemenea , nu a vazut-o pe inculpata sa isi insuseasca bunuri constand in tigari si cafea iar datele introduse in calculator nu erau listate ( f. 61 verso dos I vol I ).

Daca in cursul urmaririi penale( f. 27-28 dos UP) martora G_____ I____ M____ a confirmat faptul ca inculpata se ocupa de introducerea receptiei de marfa in calculator , insa a aratat ca nu are cunostinta despre posibila omisiune a unor produse de pe factura sau bonul cuprinzand marfa vanduta clientilor, in fata instantei de judecata a aratat ( f. 59 dos I- vol I ) ca in urma inventarului din ianuarie 2010 prilej cu care a sesizat lipsuri in gestiune cu privire la tigari si cafea , inculpatei fiindu-i frica sa nu isi piarda locul de munca a inceput sa taie anumite pozitii din facturi , neputand insa preciza daca inculpata si-a insusit bunurile lipsa ( f. 59 dos I vol I). De asemenea aceeasi martora a mai aratat ca datele din calculator nu era listate.

Audiata fiind in cursul cercetarii judecatoresti martora S____(M____ ) C_______ a aratat ca a lucrat in cadrul _______________________ de pe _______________________ perioada 2004- finalul anului 2009 , timp in care inculpata se ocupa de receptia marfii impreuna cu martora Cimpean, desfasura activitatea de operator , factura marfa si servea marfa, dar si introducea marfa pe calculator, ocupandu-se in principal de gestiunea cu privire la tigari si cafea. Concret inculpata primea marfa , veriifca daca ce scrie pe factura este exact ceea ce s-a primit si poi pe calculator efectua receptiile. A participat la verificarea gestiunii inculpatei insa aceasta nu era numai a ei , fiind __________________ vazut-o pe inculpata sa isi insuseasca vreun pachet de tigari ( f. 340 , f. 340 verso dos I vol I).

De asemenea martora M____ M____, contabila societatii , a aratat in fata instantei de judecata, ca inculpata a fost cea care in cadrul societatii , intocmea facturi , vindea marfa si intocmea receptiile , incasa banii din marfa vanduta, si ca a contatat la momentul verificarii diferente intre notele de receptie intocmite de inculpata și facturile primite, respectiv intrucat notele de receptie au fost intocmite gresit pe o cantitate mai mica decat cea pe factura a existat un plus la inventar desi s-au constatat si minusuri ( f. 68-70 dos I vol III).

Expertiza contabila efectuata in cauza de catre expert Batrancea I___ a concluzionat ca in perioada 2009- 2010 inculpata , in exercitarea atributiilor de serviciu nu si-a insusit sume de bani sau bunuri pe care le avea ingestiune , imprejurare ce rezulta din inregistrarile consemnate in contabilitatea sintetica a ________________________ unde nu s-au inregistrat bani sau bunuri lipsa inregistrate in contul 461 Debitori sau in contul 4282 Alte datorii si creante in legatura cu personalul , astfel cum prevad in mod obligatoriu normele legale in materi( f. 366 dos I vol I).

De asemenea in urma inventarierii faptice din data de 09.11.2010 s-a constatat dupa acoperirea minusurilor cu plusrile de inventar si cu cantitati expirate , o diferenta in minus de xxxxx,76 lei care a fost inregistrata numai in evidenta tehnic operativa prin aducerea stocurilor faptice la nivelul stocurilor scriptice din contabilitatea sintetica , diferenta care nu a fost inregistrata in contabilitatea sintetica , astfel cum prevad normele de inventariere , Legea nr. 82/1991 si alte norme contabile reglementate prin OMFP nr. 3055/2009.

De asemenea expertul concluzioneaza ca modalitatea defectuoasa in care au fost intocmite receptiile ,atesta din partea inculpatei cunostinte reduse in domeniul financira contabil, dar care nu au influentat inregistrarea in contabilitate a intrarilor de marfuri de la furnizori , intrari care s-au inregistrat pe baza facturilor primite de la furnizori si pe baza receptiilor intocmite cu ocazia intrarii marfurilor in gestiunea societatii( f. 367 dos I vol I).

Audiat pentru a da lamuriri cu privire la constatarile si concluziile sale expertul a aratat ca in opinia sa chiar daca inculpata a incasat anumite sume de bani zilnic pe baza de bon de casa , la sfarsitul zilei preda aceeasi cantitate de bani la casierie conform chiar sustinerilor persoanei vatamate ( contabilelor societatii) si intrucat nu a rezultat diferenta intre suma incasata de inculpata pe baza bonurilor de marcat si raporturilor Z la sfarsitul zilei , nu poate concluziona ca inculpata a predat mai putini bani la caserie decat a incasat . De asemenea , in urma constatarilor sale, contabilitatea sintetica pe baza facturilor fiscale a fost in regula , in schimb in contabilitatea analitica ( de gestiune) a sesizat unele neregului cu privire la modul de inregistrare a marfurilor intrate, pornind de la premisa ca in facturile fiscale , completarile cuprinse in casute au fost facute chiar de inculpata, sesizand si plusuri si minusuri( f. 23 , 23 verso dos I vol III).

Inculpata Bolboaca A_____ S____ a aratat in cursul urmaririi penale ( f. 77-81 dos UP) ca in perioada lunii ianuarie 2010 cu prilejul inventarului efectuat la solicitarea persoanei vatamate a observat diferente intre stocul faptic si cel scriptic de marfa existent pe calculator, motiv pentru care a adaugat pe listele de inventar o marfa inexistenta pentru a nu se observa lipsa, imprejurare pe care a cunoscut-o si martora G_____ I____ M____ . Mai apoi pentru a recupera minusurile existente , a inceput sa treaca in receptia marfii o cantitate mai mica de produse decat cea reala, si uneori, a omis sa treaca unele produse, insa nu a sustras marfa din depozit , dar i s-a imputat intreg prejudiciul constatat intrucat ea a fost cea care a facut receptia marfii.

Ulterior in fata instantei de judecata aceasta si-a modificat partial pozitia procesuala aratand ca, cu toate ca ea a fost cea care a observat cu prilejul inventarului din ianuarie 2010 lipsa unei cantitati mai mari de cafea si tigari ( faptic) , bunuri ce le acea in gestiune , colega sa G_____ I____ a adaugat pe lista de inventar cantitatile care lipseau pentru ca inventarul sa iasa bine , cu stiinta sa, mai apoi pentru a regla stocurile la introducerea facturilor in calculator incepand sa omita din pozitii, negand insa acuzatiile aduse( f. 58 dos I vol I).

Asupra acuzatiilor aduse

Constituie infractiunea de delapidare prev și ped de art. 215 /1 alin.1 Cod Penal din 1969(actualul art. 295 Cod Penal ) însusirea, folosirea sau traficarea de catre un functionar , in interesul sau sau pentru altul , de bani valori sau alte bunuri pe care le administreaza sau gestioneaza. Asadar, sub aspectul obiectiv infractiunea se comite exclusiv prin una dintre cele trei modalitati alternative: însușire, folosire sau traficare , or in cauza de fata Ministerul Public a acuzat inculpata ca in perioada 2009- 2010 , in calitate de gestionar in cadrul _______________ si-a insusit bani si alte bunuri pe care le avea in gestiune , cauzand un prejudiciu de xxxxx,86 lei , elementul material constituindu-l astfel actiunea de insusire.

Însusirea consta in aceea ca faptuitorul face din bunul aflat in gestiunea sau administrarea sa un bun al sau , ceea ce presupune din partea acestuia o activitate de luare in stapanire a bunului , crearea psibilitatii de a se comporta fata de bun ca fata de un bun propriu , de a efectua acte de dispozitie cu privire la acel bun, fiind necesar ca bunul sa treaca efectiv in stapanirea acestuia. Totodata astfel cum a statuat fostul Tribunal Suprem in Decizia de îndrumare nr. VIII/1953 , pentru a ajunge la concluzia ca lipsa constata in gestiune are drept cauza savarsirea unei delapidari , este necesar ca aceasta imprejurare sa fie coroborata cu alte imprejurari , din care sa rezulte neindoios ca gestionarul si-a insusit (...) bunuri sau valori din gestiunea sa, simpla lipsa in gestiune neconstintuind prin ea insasi dovada sustragerii .

Cu valoare de principiu instanta retine ca simpla învinuire nu înseamnă și stabilirea vinovăției. Potrivit principiul in dubio pro reo (orice îndoială profită acuzatului), desprins din interpretarea art.5/2 Cod Procedură Penală din 1968 ( actualul art. 4 Cod Procedura Penala) și art.6 par.2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, judecătorul nu poate pronunța condamnarea unei persoane decât atunci când este convins, dincolo de orice îndoială rezonabilă de vinovăția unei persoane.

În conformitate cu prevederile art.345 alin.1 Cod Procedură Penală din 1968 ( art. 396 alin.2 Cod Procedura Peanala ) solutia de condamnare a inculpatului se pronunta numai dacă instanta constată că fapta există , constituie infractiune si a fost comisă de inculpat, rezultând astfel cu claritate din economia textului că instanta de judecată pronuntă condamnarea inculpatului numai in situatia in care probele strânse in cursul urmăririi penale și verificate in cursul cercetării judecatoresti dovedesc in mod cert, că fapta a fost săvârsită de inculpat(i).

Din aceeasi perspectivă, se reține că orice soluție pronunțată de instanță nu se poate întemeia decât pe probe legal administrate și convingatoare (cauza Telfner c. Austriei ), scopul procesului penal fiind ca orice persoană care a savârșit o infracțiune să fie pedepsită conform vinovăței sale si nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală(art.1 Cod Procedură Penală din 1968, art. 8 Cod Procedura Penala ).

Potrivit art.200 Cod Procedură Penală din 1968 ( art. 285 Cod Procedura Penala ) , urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor , la identificarea făptuitorilor și la stabilirea răspunderii acestora pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea in judecată iar din perspectiva prevederilor art.289 Cod Procedură Penală din 1968 (art. 349 alin.1 și art. 351 alin.1 Cod Procedura Penala) judecarea cauzei trebuie să se facă in fata instantei de judecată constituită conform legii , in sedintă , oral, nemijlocit și in contradictoriu, probele strânse in cursul urmăririi penale servind numai ca temei pentru trimiterea in judecată.

Pentru a servi drept temei de condamnare , probele strânse in cursul urmăririi penale trebuie verificate in activitatea de judecată de către instantă, in sedintă publică in mod nemijlocit , oral și in contradictoriu, numai după verificarea efectuată in aceste conditii , instanta putând retine motivat că acestea exprimă adevărul judiciar .

Pe de altă parte , in raport de dispozitiile art.62, art. 63 cu referire la art.1 , art. 200 și art.289 Cod Procedură Penală din 1968 ( art. 5 , art. 97 cu referire la art. 8 , art. 285 si art. 351 alin.1 Cod Procedura Penala), hotărârea prin care se solutionează cauza penală dedusă judecătii trebuie să apară ca o concluzie sustinută de materialul probator administrat in dosar , constituind un lant deductiv, fără discontinuitate.

Având în vedere că, la pronunțarea unei condamnări, instanța trebuie să-și întemeieze convingerea vinovăției inculpatului pe bază de probe sigure, certe și întrucât în cauză probele în acuzare nu au un caracter cert, nu sunt decisive sau sunt incomplete, lăsând loc unei nesiguranțe în privința vinovăției inculpatului, se impune a se da eficiență regulii potrivit căreia „orice îndoială este în favoarea inculpatului” (in dubio pro reo).

Regula in dubio pro reo constituie un complement al prezumției de nevinovăție, un principiu instituțional care reflectă modul în care principiul aflării adevărului, consacrat în art. 3 Cod Procedura Penala din 1968 (art. 5 Cod Procedura Penala ), se regăsește în materia probațiunii. Ea se explică prin aceea că, în măsura în care dovezile administrate pentru susținerea vinovăției celui acuzat conțin o informație îndoielnică tocmai cu privire la vinovăția făptuitorului în legătură cu fapta imputată, autoritățile judecătorești penale nu-și pot forma o convingere care să se constituie într-o certitudine și, de aceea, ele trebuie să concluzioneze în sensul nevinovăției acuzatului și să-l achite.

Înainte de a fi o problemă de drept, regula in dubio pro reo este o problemă de fapt. Înfăptuirea justiției penale cere ca judecătorii să nu se întemeieze, în hotărârile pe care le pronunță, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă (fapta supusă judecății).

Numai așa se formează convingerea, izvorâtă din dovezile administrate în cauză, că realitatea obiectivă (fapta supusă judecății) este, fără echivoc, cea pe care o înfățișează realitatea reconstituită ideologic cu ajutorul probelor.

Chiar dacă în fapt s-au administrat probe în sprijinul învinuirii, iar alte probe nu se întrevăd ori pur și simplu nu există, și totuși îndoiala persistă în ce privește vinovăția, atunci îndoiala este „echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăție” și deci inculpatul trebuie achitat.

Atâta timp cât prevederile art.63 alin.2 Cod Procedură Penală din 1968 ( art. 103 Cod Procedura Penala) exclud o ordine de preferintă , criteriul determinant in aprecierea probelor constituindu-l forta acestora de a exprima adevărul , indiferent de momentul procesual căruia apartine sau de organul care le-a administrat iar dispozitiile art.64 Cod Procedură Penală ( art. 97 Cod Procedura Penala )nu fac distinctie intre valoarea probantă a mijloacelor de probă administrate in faza de urmărire penală si a judecătii, rămâne ca instanta de judecată, coroborând toate probele administrate in ambele faze ale procesului penal să examineze cauza acordând prioritate principiului preeminentei dreptului, a respectării tuturor prevederilor legale(cauza Sunday Times din 26 mai 1979 de la Curtea Europeană de la Strasbourg).

Or, in cauză , probele strânse in cursul urmăririi penale și care au servit drept temei de trimitere in judecată precum și probele administrate in faza judecătii nu dovedesc, in mod cert, dincolo de orice dubiu rezonabil că inculpata este autoarea infractiunii de delapidare deduse judecatii de fata. În acest sens instanta constata ca inculpata in mod constant atat pe parcursul urmaririi penale cat si in faza cercetarii judecatoresti a negat faptul ca ar fi sustras sume de bani sau bunuri pe care le avea in gestiune ( cafea si tigari) pentru ca ulterior sa intocmeasca in fals receptiile de marfa cu scopul de a acoperi aceste lipsuri din gestiunea sa, afirmatii care sunt pe deplin confirmate atat de probatiunea testimoniala administrata in cauza atata timp cat nici un martor nu a putut afirma cu certitudine ca inculpata si-ar fi insusit sume de bani sau bunuri pe care le avea in gestiune ( G_____ I____ , C_____ I______ , S____ ( M____) C_______ ) dar si de proba stiintifica efectuata in cauza constand in expertiza contabila si sustinerile expertului in fata instantei de judecata, devenind plauzibila explicatia inculpatei in sensul in care constatand la inventarul din ianuarie 2010 diferente intre stocul faptic si cel scriptic impreuna cu martora G_____ a adaugat pe listele de inventar la produsele care lipseau , pentru ca inventarul sa iasa bine, iar ulterior , pentru a acoperi diferentele a intocmit receptii ( pe calculator, listate abia dupa declansarea cercetarilor penale) in care fie s-a trecut o cantitate mai mica decat cea efectiv receptionata fie s-au omis anumite produse.

Asadar , retinând că potrivit art.5/2 Cod Procedură Penală din 1968 ( art. 4 Cod Procedura Penala )orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovătiei sale printr-o hotărîre penală definitivă, iar potrivit art.66 Cod Procedură Penală din 1968 ( actualul art. 99 Cod Procedura Penala ), inculpata beneficiază de prezumtia de nevinovătie și nu este obligat să-si dovedească nevinovătia, prezumtia de nevinovătie fiind una relativă ce poate fi răsturnată prin dovedirea vinovătiei in cursul procesului penal ce poate fi făcuta numai prin probe certe de vinovătie, insă ca urmare a administrării probatoriului in cauza de fată , îndoiala cu privire la vinovătia inculpatei nu a putut fi inlăturată, atâta timp cât, nu există probe certe din care sa rezulte dincolo de orice dubiu rezonabil ca inculpata , in calitate de gestionar si-a insusit bani sau bunuri pe care le avea in gestiune , prezumtia de nevinovătie nefiind astfel inlăturată, in temeiul art. 396 alin. 5 Cod Procedura Penala raportat la art.16 lit.b ) Cod Procedura Penala instanta va dispune achitarea inculpatei BOLBOACA A_____ S____ de sub acuzatia comiterii infractiunii de delapidare in forma continuata prev și ped de art. 215/1 alin.1 Cod Penal din 1969 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod Penal din 1969, art. 40 alin.1 Cod Penal din 1969 si art. 5 Cod Penal.

De asemenea , constituie infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata prev și ped de art. 290 alin.1 Cod Penal din 1969 ( actualul art.322 Cod Penal) falsificarea unui inscris sub semnatura privata prin vreunul dintre modurile prevazute de art. 288( contrafacerea scrierii sau a subscrierii sau alterare) daca faptuitorul foloseste inscrisul falsificat sau il incredinteaza altei persoane spre folosire , in vederea producerii unei consecinte juridice.

Astfel, potrivit textului de lege in vigoare pana la data de 01.02.2014, prin incriminarea prevazuta de art. 290 era sanctionata falsificarea unui înscris sub semnatura privata prin contrafacerea scrierii sau a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, daca faptuitorul foloseste înscrisul falsificat ori îl încredinteaza altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecinte juridice. Actele materiale infractionale ce reprezinta elementul material al infractiunii de fals în înscrisuri sub semnatura privata sunt contrafacerea scrierii sau subscrierii sau alterarea înscrisului în orice mod.

Alterarea, în cazul infractiunii de fals în înscrisurile sub semnatura privata se realizeaza asupra materialitatii înscrisului însusi, a formei materiale, a scrierii (instrumentum) si nu asupra continutului, substantei sale, a împrejurarilor si faptelor despre care trebuie sa faca proba (negotium) .

A contraface înseamna a imita, a plasmui, a imita, a reproduce ceva în mod fraudulos, atribuindu-i caracter de autenticitate. A contraface o scriere înseamna a reproduce fraudulos scrierea unei persoane pentru a face sa se creada ca scrierea e cea originala si exprima vointa persoanei la care face referire actul, a întocmi înscrisuri ce contin date neconforme cu realitatea.

Contrafacerea scrierii consta în falsificarea semnaturii titularului, adica a executa pe un înscris, adevarat sau plasmuit, semnatura pretins autentica a celui care trebuia sa semneze înscrisul.

Alterarea înseamna modificarea materiala a redactarii textului înscrisului, prin adaugiri, înlocuiri, stergeri de cuvinte, cifre, adica denaturarea continutului scris adevarat, deci preexistent, prin aceste metode.

Or , in cauza de fata , instanta apreciaza ca activitatea inculpatei care a operat in mod gresit receptii pe calculator , nu se circumscrie laturii obiective a infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata, atata timp cat inscrisul nu a fost alterat sau contrafacut în materialitatea lui. Latura obiectiva a falsului material în înscrisuri oficiale, prevazut ca infractiune de art. 288 din Codul Penal din 1969 se caracterizeaza printr-o actiune de alterare a adevarului probat printr-un înscris oficial preexistent. Elementul material în cazul acestei infractiuni consta în: „contrafacerea scrierii’’, ,,contrafacerea subscrierii” sau „alterarea lui în orice mod”.

Incriminând falsul în înscrisuri sub semnatura privata în art. 290 din Codul Penal din 1969 , legiuitorul a stabilit ca se pedepseste si fapta de alterare a adevarului atestat printr-un înscris ce emana de la o persoana particulara, fie ea fizica sau juridica, în situatia în care falsificarea se realizeaza prin vreunul din modurile aratate în art. 288 din Codul Penal din 1969.

Interpretând restrictiv trimiterea facuta la norma ce incrimineaza falsul material în înscrisuri oficiale, se constata ca, sub rezerva îndeplinirii si a celorlalte conditii de incriminare, se afla în sfera ilicitului penal orice alterare a unui înscris preexistent si, per a contrario, în afara acestui ilicit, orice fapta de alterare a continutului unui înscris sub semnatura privata, realizata prin atestarea unei împrejurari cu prilejul întocmirii actului.

În sustinerea opiniei potrivit careia infractiunea prev. de art. 288 si, pe cale de consecinta, si cea prev. de art. 290 din Codul Penal din 1969 are ca obiect material un înscris preexistent al carui adevar dovedit este alterat prin modalitati ,,materiale’’ de alterare, sunt de facut urmatoarele aprecieri . Din punct de vedere etimologic, notiunea de contrafacere evidentiaza actiunea de reproducere frauduloasa, de imitare, de realizare a unei ,,copii dupa o lucrare de arta originala’’( pictura, sculptura, desen, înscris), ceea ce ofera informatia ca actiunile de alterare materiala a înscrisurilor presupun preexistenta unui înscris autentic al carui continut este modificat. Aceasta modificare se poate realiza asupra suportului înscrisului autentic sau se poate proceda la ticluirea, reproducerea lui pe un alt suport, dându-i-se aparenta de autenticitate. În ambele situatii, este vorba de o alterare materiala a înscrisului autentic, înscris care exista si care, prin alterarile mentionate, face o proba eronata. De asemenea daca modalitatile prevazute de art. 288 din Codul Penal din 1969 ar presupune inclusiv modalitatea de alterare prin atestarea unor împrejurari necorespunzatoare cu prilejul întocmirii înscrisului, se poate concluziona ca falsul intelectual prevazut de art. 289 este incriminat si de art. 288 alin. 2 din Codul Penal din 1969 , ceea ce este imposibil. Daca legiuitorul ar fi dorit incriminarea si a unor astfel de fapte, ar fi prevazut în textul art. 290 ca falsificarea se realizeaza si prin modurile aratate de art. 289 din Codul Penal din 1969 , cum de altfel a prevazut legiutorul prin Legea nr. 286/2009 privind Noul Cod Penal, text legal care insa nu este aplicabil in cauza de fata prin prisma principiului fundamental al legalitatii incriminarii .

În acelasi context instanta urmeaza a mai retine, chiar pornind de la premisa ca inculpata ar fi intocmit in fals receptiile, ca probele administrate nu au relevat ca aceasta ar fi folosit sau ar fi incredintat alte persoanei aceste receptii atata timp cat acestea erau intocmite pe calculator , martorele confirmand acest fapt , si au fost listate de catre persoana vatamata abia dupa declansarea cercetarilor, lipsind astfel una dintre cele doua actiuni cumulate ce constituie unitatea elementului obiectiv al infractiunii .

Întrucât din probele administrate nu rezulta existenta vreunei modalitati de savârsirea a faptei, asa cum aceasta este reglementata în art. 288 coroborat cu art. 290 din Codul Penal din 1969, atata timp cat notele de receptie nu au fost falsificate in vreuna dintre modalitatile aratate expres in textul sanctionator, instanta apreciaza ca actiunea desfasurata de inculpata BOLBOACA A_____ S____ nu se circumscrie continutului constitutiv al infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata neîntrunind cerintele incriminarii , o interpretare contrara nefiind permisa, având aptitudinea de a încalca principiului legalitatii incriminarii si a pedepsei, în temeiul art. 396 alin. 5 Cod Procedura Penala raportat la art.16 lit.b ) Cod Procedura Penala va dispune achitarea inculpatei si de sub acuzatia comiterii infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata prev și ped de art. 290 alin.1 Cod Penal din 1969 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod Penal din 1969 , art. 40 alin.1 Cod Penal din 1969 si art. 5 Cod Penal .

În privinta actiunii civile alaturate celei penale instanta retine ca pentru exercitarea acesteia in cadrul procesuui penal trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii: sa existe o fapta ilicita constand in infractiune care sa fi produs un prejudiciu material sau moral, sa existe o legatura de cauzalitate intre infracyiunea savarsita si prejudiciul produs precum si vinovatia faptuitorului in producerea acestuia. Or, atata timp cat probele administrate pe parcursul procesului penal nu au facut dovada dincolo de orice dubiu rezonabil a insusirii de catre inculpata a banilor si bunurilor pe care le avea in gestiune, nu se poate retine existenta raportului de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul cauzat alaturi existenta infractiunii ca fapta ilicita cauzatoare de prejudiciu , ce trebuie reparat . Pe cale de consecinta , în temeiul art. 397 Cod Procedura Penala raportat la art. 19 Cod Procedura Penala cu referire la art. 998 Cod civil din 1864 ( in vigoare la data comiterii faptei ) instanta va respinge actiunea civilă formulată de persoana vătămată ________________________ ca neintemeiata.

În temeiul art. 275 alin.3 Cod Procedura Penala cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne in sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E:

În temeiul art. 396 alin. 5 CPP raportat la art.16 lit.b ) CPP achită inculpata BOLBOACA A_____ S____ , fiica lui I___ si A________, nascuta la data de 10.05.1966 in localitatea D__ , jud. Cluj , cetatean roman, studii medii , cu domiciliul in mun. Cluj-N_____ , ___________________ ________________ , cu antecedente penale , CNP xxxxxxxxxxxxx, de sub acuzatia comiterii infractiunilor de delapidare in forma continuata prev și ped de art. 215/1 alin.1 CP din 1969 cu aplicarea art. 41 alin.2 CP din 1969, art. 40 alin.1 CP din 1969 si art. 5 CP si fals in inscrisuri sub semnatura privata prev și ped de art. 290 alin.1 CP din 1969 cu aplicarea art. 41 alin.2 CP din 1969 , art. 40 alin.1 CP din 1969 si art. 5 CP , totul in conditiile art. 33 alin.1 lit.a CP din 1969 cu aplicarea art. 5 CP.

În temeiul art. 397 CPP raportat la art. 19 CPP cu referire la art. 998 C.civ. din 1864 ( in vigoare la data comiterii faptei ) respinge actiunea civilă formulată de persoana vătămată ________________________, cu sediul in mun. Cluj-N_____ , ________________________. 28 jud. Cluj , ca neintemeiata.

În temeiul art. 275 alin.3 CPP cheltuielile judiciare avansate de stat rămân in sarcina acestuia.

Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare.

Pronuntată in sedintă publică, astăzi, 20.06.2014.

JUDECĂTOR, GREFIER,

T______ L_______ IVASCU A________ T____

TehnRed.TLI/29.08.2014/4ex.