Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL C______

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE RECURS

DECIZIA PENALĂ NR. 1085

Ședința publică de la 14 mai 2013

PREȘEDINTE A_____ C_____ M_______ Judecător

T_____ C_____ B_____ Judecător

A_____ I_____ S____ Judecător

Grefier Ș_____ C______ D______

Ministerul Public reprezentat de procuror C_________ C____ din cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C______

Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor consemnate prin încheierile de amânare a pronunțării din data de 26 aprilie, respectiv 9 mai 2013, încheieri ce fac parte integrantă din prezenta având ca obiect soluționarea recursului declarat de P________ de pe lângă Tribunalul O__ împotriva deciziei penale nr. 4 din 13 decembrie 2012, pronunțată de Tribunalul O__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită din ziua dezbaterilor.

C U R T E A,

Asupra recursului de față;

Prin sentința penală nr. 941/27.11.2007 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. xxxxx/311/2006, s-a dispus în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a C.p.p., achitarea inculpatului G_______ I__ pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 248/1, art. 289 și art. 291 Cod penal.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a C.p.p., s-a dispus achitarea inculpatului G____ A____ pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 249 alin. 2 Cod penal.

S-a respins cererea de despăgubiri civile formulată B.C.R. - Sucursala Scornicești, ca fiind neîntemeiată, iar în baza art. 192 pct. 1 lit. b C.p.p., a fost obligată partea civilă la plata sumei de 400 RON, cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul nr. 1040/P/2006 din 18.12.2006 înregistrat pe rolul Judecătoriei Slatina la nr. xxxxx/311/2006 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaților G_______ I__ pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 248/1, 289 și 291 c.p., cu aplic. art. 33 lit. a c.p. și G____ A____ pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 249 al. 2 c.p., reținându-se că inculpatul G_______ I__ în calitate de director al BCR – Sucursala Scornicești în mod abuziv și prin încălcarea cu știință a atribuțiunilor de serviciu a întocmit documentația și a aprobat majorarea creditului global de exploatare de la 3 miliarde lei vechi la 8 miliarde lei vechi a acordat ________________ încălcând astfel normele de creditare bancă în sensul că indicatorii de bonitate ai societății erau în scădere, iar garanțiile acceptate figurau la un credit anterior acordat de către bancă aceleiași societăți.

In sarcina aceluiași inculpat s-a mai reținut că a procedat la supraevaluarea bunurilor pentru ca împrumutul acordat și dobânzile aferente să fie acoperite integral cu garanția asiguratorului.

Referitor la inculpatul G____ A____, prin același rechizitoriu s-a reținut că în calitate de ofițer de credite în cadrul BCR – Sucursala Scornicești nu a întocmit ci doar a semnat raportul de evaluare a bunurilor aduse drept garanție precum și referatul de credite ce fuseseră întocmite de inculpatul G_______ I__, deși, conform fișei postului întocmirea raportului de evaluare și a referatului de credit reveneau ofițerului de credite.

Astfel, în perioada 11.10.2004 – 30.11.2004, inspectori din cadrul B.N.R. - Sucursala D___ au efectuat o acțiune de supraveghere, prin inspecție la B.C.R. – Sucursala Scornicești, unitate bancară al cărei director era inculpatul G_______ I__, iar inculpatul G____ A____ îndeplinea funcția de ofițer de credite.

Din raportul de supraveghere întocmit, a rezultat că s-au constatat deficiențe cu privire la modul de acordare al unor credite pentru mai multe societăți comerciale și cu privire la modul de folosire a acestora, că urmare a constatărilor efectuate a fost sesizat P.N.A. - Serviciul Teritorial C______, întocmindu-se dosarul penal nr.95/P/2004 prin care s-a dispus trimiterea în judecată a mai multor persoane și declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul O__; la data de 6.03.2006 s-a început urmărirea penală în dosarul nr. 717/P/2005 față de G_______ I__, G____ A____ și A___ F______ pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 248/1, 249, 290, 291 C.p. și art. 272 pct. 2 din Legea 31/1990 republicată, că în urma definitivării actelor de urmărire penală prin rechizitoriul nr.1040/P/2006/18.12.2006 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților G_______ I__ pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 248/1, 289 și 291 C.p. cu aplicarea art. 33 lit. a C.p. și respectiv G____ A____ pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 249 alin.2 C.p. și încetarea urmăririi penale față de învinuitul A___ F______ pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 272 pct. 2 din Legea 31/90 rep.

S-a arătat că. la data de 21.02.2002 prin hotărârea asociațiilor, A___ F______ a fost numit administrator la ___________________ Scornicești iar după preluarea atribuțiilor de administrator, acesta a solicitat BCR – Sucursala Scornicești majorarea creditului global de exploatare de 3 miliarde ROL obținut anterior de societatea menționată de la aceeași bancă potrivit contractului 337/19.04.2001,la 8 miliarde ROL, respectiv majorarea cu 5 miliarde ROL, că probele administrate în cauză au stabilit că în baza referatului de credit întocmit de inculpatul G_______ I__, comitetul director al Sucursalei Scornicești BCR a aprobat în ședința din 19.04.2002 încheierea contractului de credit nr.258/22.04.2002 pentru acordarea creditului global de exploatare de 8 miliarde ROL pe o perioadă de 180 zile deși standingul financiar și indicatorii de bonitate ai împrumutatului înregistrau tendință de scădere și au fost astfel încălcate normele metodologice ale BCR privind activitatea de creditare nr.1/2000.La data scadenței acestui credit–19.10.2002, aceasta s-a prelungit până la data de 18.11.2002 conform actului adițional nr.2/18.10.2002, iar ulterior creditul a fost rescadențat până la data de 17.04.2003 conform actului adițional nr.3/18.11.2003,fără aprobarea comitetului director al BCR Sucursala Scornicești.

Instanța de fond a constatat că, în actul de sesizare s-a mai reținut - cu privire la inculpatul G_______ I__ – că, pentru majorarea creditului conform contractului nr. 258/22.04.2002, s-au folosit drept garanții aceleași bunuri folosite pentru acordarea creditului anterior, bunuri ce au fost supraevaluate de acest inculpat pentru acoperirea valorii creditului și a dobânzilor aferente.

Pe parcursul cercetării judecătorești s-a dispus efectuarea unei expertize contabile, pentru a se stabili dacă au fost respectate dispozițiile legale în vigoare cu ocazia acordării creditului în baza contractului nr.258/2002 și a actelor adiționale nr.2/18.10.2002 și nr.3/18.11.2002 și dacă prin acordarea acestui credit s-a cauzat vreun prejudiciu băncii.

Prima instanță a reținut că din concluziile raportului de expertiză contabilă înregistrată sub nr. 1113/18.10.2007 a rezultat că acordarea creditului s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale, respectiv normele metodologice nr.1/2000 și a normelor tehnice nr.2/1999, expertul concluzionând că deși o parte din indicatorii de bonitare stabiliți la data de 28.02.2002 erau în scădere față de 31.12.2000 și 31.12.2001, aceștia nu reprezentau un criteriu determinant pentru fundamentarea deciziei de creditare pentru care era obligatorie calcularea capacității de rambursare și a ratingului de credit ținându-se seama de principiul că prima sursă de rambursare a creditului o constituie capacitatea împrumutatului de a genera lichidități iar garanția materială ar trebui să constituie ultima sursă de rambursare a creditului și de plată a dobânzii aferente conform pct.78 și 493 din normele metodologice nr.1/2000.La acordarea creditului global de exploatare către _________________ capacitatea de rambursare a fost stabilită de salariații băncii la valoarea de 14.185 mil. lei, ceea ce ar fi reprezentat o valoare bună, mai mare decât valoarea creditului și a dobânzii aferente iar ratingul de credit a fost stabilit la valoarea de 2,71, valoare apreciată ca acceptabilă, nivelul acceptabil prevăzut de Normele BNR fiind 3.

În ceea ce privește garanțiile acceptate pentru majorarea creditului global de exploatare, s-a arătat că în raportul de expertiză s-a concluzionat că valorile bunurilor aduse drept garanții în contractul de credit nr.337/19.04.2001 au fost actualizate pentru contractul nr.258/2002 conform normelor bancare în vigoare în sensul că li s-au stabilit alte valori și au fost aduse în plus bunuri noi pentru care au fost întocmite alte contracte de garanție mobiliare și imobiliare,iar cu privire la imobilul compus din hală de producție și depozit aparținând societății menționate, s-a apreciat că acesta nu a fost supraevaluat întrucât valoarea sa alături de celelalte bunuri acoperea necesarul de garanții pentru creditul acordat și dobânzile aferente.

Instanța de fond a reținut că prejudiciul cauzat băncii ca urmare a neachitării creditului și a dobânzilor aferente de către _________________ este în sumă de 1.679.199,91 lei,iar pentru această sumă s-ar fi constituit provizioane de risc conform normelor bancare în vigoare.

Prima instanță a apreciat că prin activitatea de majorare a creditului global de exploatare acordat inițial societății precizate, inculpatul G_______ I__ în calitate de director al BCR Sucursala Scornicești a respectat dispozițiile legale, astfel că față de acesta nu s-ar putea reține încălcarea dispozițiilor art.248/1, 289 și art.291C.p.,considerent pentru care în baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.a C.p.p. a dispus achitarea acestui inculpat pentru săvârșirea celor trei infracțiuni, motivându-se că acestea nu există în materialitatea lor.

Au fost expuse cerințele prevăzute de art.248/1 și art.248 C.p. privind infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, arătându-se că pentru existența infracțiunii prevăzută de art. 248/1 C.p., pe lângă condițiile preexistente referitoare la obiectul juridic și subiecții infracțiuni, trebuie îndeplinite anumite condiții ce alcătuiesc conținutul constitutiv al acestei infracțiuni,că pentru existența elementului material ar fi necesar ca neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a unui act de către subiectul activ al acestei infracțiuni să se realizeze în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu.

S-a reținut că urmarea imediată a acțiunii sau inacțiunii autorului faptei trebuie să constea într-o tulburare însemnată a bunului în mers al unui organ sau a unei instituții de stat, ori a unei alte unități din cele la care se referă art.145C.p. sau o pagubă patrimoniului unei astfel de unități, iar în cazul infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, că aceasta ar trebui să o constituie producerea de consecințe deosebit de grave BCR Sucursala Scornicești, respectiv o pagubă materială mai mare de 2 miliarde ROL, că nu orice tulburare a bunului mers al activității unei unități realizează conținutul infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice ci numai o tulburare însemnată, de o anumită proporție și gravitate. În acest sens prima instanță a arătat că va ține seama dacă activitatea abuzivă a autorului s-a răsfrânt negativ asupra organizării judicioase a întregii activități a unității întrucât în cazul unei asemenea consecințe trebuie să se menționeze în concret în ce constă tulburarea însemnată adusă bunului mers al unității.

Pentru realizarea conținutului constitutiv al infracțiunii prevăzută de art. 248/1C.p., s-a mai reținut că este necesar ca subiectivul activ să fi acționat cu intenție directă sau indirectă, întrucât săvârșirea cu intenție este impusă de lege prin folosirea expresiei „cu știință”, pentru a fi evitată concluzia că fapta s-ar putea comite și din culpă.

După expunerea acestor considerente, prima instanță a apreciat că infracțiunea de abuz în serviciu în formă calificată prevăzută de art. 248/1 C.p., raportat la fapta inculpatului G_______ I__, nu există în materialitatea sa.

S-a mai arătat că probele administrate în cauză au stabilit că acest inculpat nu a falsificat vreun înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, ori din omisiunea cu știință de a insera unele date sau împrejurări, că fapta de fals intelectual reținută în rechizitoriu nu există în materialitatea sa și de asemenea că nu se poate reține nici săvârșirea infracțiunii de uz de fals prev. de art.291 C.p. întrucât nici această faptă nu există în materialitatea sa, în sensul că nu este îndeplinită condiția ca folosirea înscrisului falsificat să se fi făcut în vederea producerii unei consecințe juridice. Cu privire la săvârșirea acestei ultime infracțiuni, instanța de fond a mai apreciat că nu s-a produs nici urmarea imediată constând în crearea unei stări de pericol pentru încrederea ce se acordă înscrisurilor oficiale, această urmare fiind implicită acțiunii incriminate.

Referitor la inculpatul G____ A____ - trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu prevăzută de art. 249 alin. 2 C.p. - instanța de fond a reținut că probele administrate în cauză nu au confirmat existența în materialitatea sa a acestei fapte și în baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.a C.p.p. a dispus achitarea inculpatului pentru infracțiunea menționată.

Au fost expuse condițiile de incriminare reglementate de dispozițiile art. 249 C.p. și s-a apreciat că din analiza elementelor conținutului constitutiv al acestei infracțiuni s-a constatat că pe lângă elementul material al laturii obiective constând în încălcarea unei îndatoriri de serviciu este necesar să se producă urmarea imediată a acțiunii inculpatului, respectiv o tulburare însemnată a bunului mers al BCR Sucursala Scornicești sau o pagubă în patrimoniul acesteia,arătându-se însă că în cauză au fost respectate dispozițiile legale cu privire la acordarea creditului global de exploatare către ________________, că implicit nu s-a produs o pagubă patrimoniului băncii sau a tulburare a bunului mers a acesteia, iar infracțiunea de neglijență în serviciu cu privire la inculpatul G____ A____ nu ar exista în materialitatea sa.

În ceea ce privește acțiunea civilă formulată de BCR Sucursala Scornicești, prima instanță a apreciat că, întrucât nu s-a constatat săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată inculpații G_______ I__ și G____ A____, se impune respingerea acțiunii civile, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termen legal, P________ de pe lângă Judecătoria Slatina și partea civilă BCR – Sucursala Scornicești.

Prin decizia penală nr. 82 din 16 aprilie 2008, pronunțată în dosarul cu nr. xxxxx/311/2006, Tribunalului O__ a admis apelurile declarate de P________ de pe lângă Judecătoria Slatina și partea civilă B____ C_________ Română SA Sucursala Scornicești, a desființat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare instanței de fond, respectiv Judecătoria Slatina.

Împotriva acestei decizii, au declarat în termen recurs inculpații G_______ I__ și G____ A____, oral prin apărători invocând cazurile de casare prev.de art.385⁹ pct.10 și 18 c.p.p, în sensul că s-a comis o gravă eroare de fapt și că judecata la apel s-a făcut fără ca instanța să țină seama de criticile și apărările inculpaților, fără să țină seama de criticile și apărările inculpaților privind procedura de citare.

Prin decizia penală nr. 728 din 27 octombrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel C______ în dosarul nr. xxxxx/311/2006, s-au respins, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații G_______ I__ și G____ A____ împotriva deciziei penale nr. 82 din 16 aprilie 2008, pronunțată în dosarul cu nr. xxxxx/311/2006 al Tribunalului O__.

Procedând la rejudecarea cauzei Judecătoria Slatina prin sentința penală nr. 671/09.09.2010 pronunțată în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a Cod pro­cedură penală, a fost achitat inculpatul G_______ I__ pentru infracțiunea prevăzuta de art. 248 ind. 1 cod penal; în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a Cod procedură penală, a fost achitat inculpatul G_______ I__ pentru infracțiunea prevăzuta de art. 289 cod penal; în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a Cod pro­cedură penală a fost achitat același inculpat G_______ I__ pentru infracțiunea prevăzuta de art. 291 cod penal.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a Cod pro­cedură penală, a fost achitat inculpatul G____ A____ pentru infracțiunea prevăzuta de art. 249 alin. 2 cod penal.

S-a respins cererea de despăgubiri civile formulata de B____ Comerciala R_____ București, ca neîntemeiata, iar, potrivit art. 192 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, a fost obligată partea civila B.C.R. la plata sumei de 1.000 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel P________ de pe lângă Judecătoria Slatina si partea civila B____ Comerciala R_____ București.

Prin decizia penală nr. 86 din 25 mai 2011, Tribunalul O__ a dispus, în baza art 379 alin 1 pct. 2 lit b) C.p.p., admiterea apelurilor declarate de P________ de pe lângă Judecătoria Slatina si partea civila B____ Comerciala R_____ București împotriva sentinței penale numărul 671/09.09.2010 pronunțata de Judecătoria Slatina in dosarul numărul XXXXXXXXXXXXX; de asemenea, s-a desființat sentința atacata si s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond, cu menținerea actelor îndeplinite pana la data de 01.07.2010, inclusiv.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs – în termenul prevăzut de lege – inculpații G_______ I__ și G____ A____.

Prin decizia penală nr. 330 din 14 februarie 2012, pronunțată de Curtea de Apel C______ – Secția Penală și pentru Cauza cu Minori în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, s-au admis recursurile declarate de inculpații G_______ I__ și G____ A____ împotriva deciziei penale nr. 86 de la 25 mai 2011, pronunțată de Tribunalul O__ – Secția Penală în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX. s-a casat decizia și s-a trimis cauza pentru rejudecarea apelurilor, la Tribunalul O__.

Cauza s-a reînregistrat la Tribunalul O__ – Secția Penală la nr. XXXXXXXXXXXXXX.

Procedând la rejudecarea apelurilor declarate de procuror și de partea civilă, instanța a procedat la citarea părților și la audierea inculpaților G_______ I__ și G____ A____, iar pentru respectarea dispozițiilor date de instanța de recurs, a dispus efectuarea unei expertize contabile judiciare și a unei expertize tehnice de evaluare construcții care au fost efectuate de experții tehnici judiciari M_____ V_____ și, respectiv T_____ I__ A_____.

Audiat de instanța de apel, inculpatul G_______ I__ nu a recunoscut săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, arătând că la acordarea împrumutului solicitat de ________________ Scornicești a respectat normele de creditare bancare în vigoare la data respectivă, precum și dispozițiile legale în vigoare, iar întocmirea de către el a raportului de evaluare a bunurilor folosite drept garanție de către ________________ s-a realizat datorita lipsei de personal si datorita faptului ca la acea data inculpatul Gaita A____ ce avea calitatea de ofițer de credite nu avea experiență prea mare in domeniu acesta semnând raportul de evaluare a bunurilor întocmit, raport ce ulterior a fost avizat si de către G_______ I__.

La rândul sau inculpatul Gaita A____ nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis in judecata declarând că, deși nu a procedat la evaluarea bunurilor folosite drept garanție la contractul de credit nr 258/2002 acordat ________________ a semnat raportul de evaluare si referatul pentru acordarea creditului motivând ca a procedat in acest mod întrucât așa i se ceruse de către inculpatul G_______ I__ care la vremea respectiva era Directorul BCR Sucursala Scornicești.

Prin decizia penală nr. 4 din 13 decembrie 2012, pronunțată de Tribunalul O__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, au fost respinse apelurile declarate de P________ de pe lângă Judecătoria Slatina și partea civilă B____ C_________ Română SA cu sediul în București ,_________________________. 5, sector 3, împotriva sentinței penale nr. 671 din 9 septembrie 2010, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, ca nefondate și a fost obligată apelanta parte civilă BCR SA la plata sumei de 6000 lei cheltuieli judiciare statului.

Examinând apelul declarat în cauză de către P________ de pe lângă Judecătoria Slatina, s-a constatat că acesta vizează netemeinicia sentinței, motivat de faptul că în mod greșit s-a dispus achitarea inculpaților, reținându-se că faptele nu există în condițiile în care toate probele administrate în cauză demonstrează că documentația în baza căreia s-a aprobat o majorare a unui credit acordat de BCR Scornicești a fost întocmită de inculpați prin încălcarea normelor de creditare, ignorându-se faptul că standingul financiar și indicatorii de bonitate ai ________________ înregistrau tendințe de scădere.

De asemenea, s-a arătat că în condițiile în care chiar inculpatul G____ A____ a recunoscut că a semnat referatul pentru acordarea creditului fără a proceda la evaluarea bunurilor folosite drept garanție nu se poate susține că fapta nu există.

Totodată, în motivele de apel formulate de procuror s-a susținut că sentința este nelegală, întrucât prima instanță nu a dat eficiență dispozițiilor art. 63 al.2 cpp, privitoare la modul de apreciere a probelor administrate în cauză, bazându-se exclusiv pe raportul de expertiză întocmit cu ocazia primei judecăți în fond și înlăturând raportul de constatare întocmit de specialiștii DNA, fără nicio motivație, deși probele nu au o valoare dinainte prestabilită , având o valoare științifică egală.

Partea civilă B____ C_________ Română SA București a criticat sentința sub aspectul nelegalității și netemeiniciei, susținându-se că în mod greșit instanța de fond a respins pretențiile civile formulate de BCR și a reținut că pentru prejudiciul cauzat băncii ca urmare a neachitării creditului și a dobânzilor aferente în sumă de 1.676.199,91 lei s-au constituit provizioane de risc conform normelor bancare în vigoare întrucât nu s-a ținut seama de Regulamentul BNR nr.5/22.07.2002 din care rezultă că unitatea bancară dispune constituirea unui provizion de risc de credit care reprezintă element de cheltuială pentru bancă (anexa1) prejudiciul existând în continuare până la acoperirea efectivă a acestuia.

S-a susținut că BCR s-a constituit parte civilă prin plângerea penală cu suma totală de 1.677.199,91 RON, prejudiciu creat prin acordarea creditelor __________________, că în cauză sunt îndeplinite cumulativ condițiile exercitării acțiunii civile în procesul penal în sensul că prin săvârșirea infracțiunilor a fost creat un prejudiciu, că între acestea și prejudiciul cauzat există legătură de cauzalitate, că prejudiciul este cert și nu a fost reparat.

S-a mai invocat că în mod nelegal instanța de fond a omologat raportul de expertiză în care s-a concluzionat că au fost respectate dispozițiile legale la acordarea creditului nr.258/2002 și nu a motivat în fapt și în drept temeiurile care au stat la baza respingerii acțiunii civile și a achitării inculpaților, că trebuia să dispună efectuarea unui nou raport de expertiză de către 3 experți de specialitate, că hotărârea primei instanțe demonstrează superficialitate în cercetarea judecătorească și nu a ținut seama de probele administrate în cauză din care s-ar fi putut constata că la acordarea creditelor au fost încălcate normele de creditare așa cum s-a reținut prin actul de sesizare.

Examinând apelurile declarate în raport cu motivele invocate și din oficiu, s-a apreciat că acestea sunt nefondate, fiind astfel respinse.

Verificând sentința apelată în raport cu criticile formulate și din oficiu, s-a apreciat că soluția primei instanțe de achitare a inculpaților este legală și temeinică, motivat de faptul că aceasta a apreciat în mod corect probele administrate în cauză și în mod temeinic și legal pe baza acestora, a stabilit că faptele nu există.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, a rezultat că la data de 21 februarie 2002, prin hotărârea asociaților, martorul A___ F______ a fost numit administrator al ________________ Scornicești, hotărârea fiind înscrisă la Registrul Comerțului O__ prin mențiunea nr.2939/29.03.2002, iar după preluarea atribuțiilor, acesta a solicitat la BCR – Sucursala Scornicești, majorarea creditului global de exploatare de 3 miliarde lei, obținut anterior de la aceeași bancă prin contractul nr.337 din 19.04.2001 la 8 miliarde lei, deci o majorare cu 5 miliarde lei.

În urma verificărilor efectuate a rezultat faptul că în Comitetul Director al Sucursalei Scornicești al BCR, în baza referatului de credit întocmit de inculpatul G_______ I__, în ședința din 19.04.2002 s-a aprobat încheierea contractului de credit nr.258 din 22.04.2002 pentru acordarea creditului global de exploatare de 8 miliarde lei pe o perioadă de 180 de zile în condițiile în care standingul financiar și indicatorii de bonitate ai împrumutatului înregistrau tendințe de scădere, fapt ce rezultă din raportul de supraveghere nr.395/3.12.2004 al BNR – Sucursala D___.

Referitor la acordarea acestui credit în actul de trimitere în judecată s-a reținut că s-a făcut cu încălcarea prevederilor Capitolului VIII – Secțiunea 1 pct.170 al.1 și 3 din Normele metodologice ale BCR privind activitatea de creditare nr.1/2000 care stipulează ,,creditele tip revolving în lei și valută , respectiv creditele globale de exploatare și linie de credit se acordă de regulă pe o perioadă de 180 zile, iar pentru agenții economici la care standingul financiar, serviciul datoriei și indicatorii de bonitate înregistrau o tendință de scădere față de nivelurile anterioare, conducerile unităților bancare teritoriale vor stabili termen de acordare la intervale de timp mai mici (90 de zile) pentru a se asigura monitorizarea permanentă a riscului portofoliului de credite și o gestiune corespunzătoare acestuia’’.

În actul de trimitere în judecată s-a mai reținut că la data scadenței 19.10.2002, creditul global de exploatare de 8 miliarde lei a fost prelungit până la data de 18.11.2002 prin actul adițional nr. 2 din 18.10.2002, iar prin actul adițional nr.3 din 18.11.2002 creditul a fost rescadențat până la data de 17.04.2003, fără aprobarea Comitetului Director al Sucursalei Scornicești a BCR, încălcându-se astfel prevederile Capitolului IX – competența de aprobare a creditelor și a înscrisurilor de garanție bancară alin.1 și pct.460 din Normele metodologice ale BCR privind activitatea de creditare nr.1/2000.

De asemenea, s-a reținut că nu au fost respectate prevederile Cap.XIV secțiunea 2 pct.583 din aceleași norme, care stipulează: ,, rescadențarea creditelor se aprobă de organele în competența cărora a intrat inițial aprobarea creditelor respective’’, fiind totodată, încălcate prevederile Cap.X pct.495 din aceleași norme care impun unităților teritoriale să acopere integral cu garanții asiguratorii, creditele acordate și dobânzile aferente.

Referitor la bunurile care au fost folosite drept garanție în actul de trimitere în judecată se susține că în cazul ambelor credite acordate ________________ Scornicești, respectiv creditul de 3 miliarde lei(acordat cu contractul de credite nr.337 din 19.04.2001) și majorarea acestui credit cu 5 miliarde (acordat cu contractul de credite nr.258 din 22.04.2002) s-au folosit drept garanții aceleași bunuri și anume: un imobil compus din hală de producție și depozit și un autovehicul autoizotermă IVECO de 7,5 tone, iar la majorarea creditului de 3 miliarde, cu încă 5 miliarde lei, imobilul reprezentând hala de producție a fost supraevaluat, așa cum rezultă din raportul de evaluare întocmit de inculpatul G_______ I__, nerespectându-se metodologia de evaluare de către evaluatorul desemnat de bancă, această supraevaluare având drept scop crearea condițiilor impuse de normele de creditare nr.1/2000 pentru ca majorarea creditului acordat de bancă și dobânzile aferente să fie acoperite integral cu garanții asiguratorii.

Susținerile din actul de trimitere în judecată au fost contrazise și infirmate de concluziile rapoartelor de expertiză tehnică și evaluare construcții și contabilă întocmite în cauză de experții tehnici T_____ I__ A_____ și M_____ V_____.

Astfel, în raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit în cauză de expert contabil s-a precizat că:,, deficiența reținută de specialiști PNA – Serviciul Teritorial C______ în raportul de constatare din 14.06.2005, referitoare la faptul că aprobarea creditului s-a făcut în condițiile în care standingul financiar și indicatorii de bonitate înregistrau o tendință de scădere, nu este reală întrucât potrivit celor înscrise la pagina 5, datele reprezentând rezultatele financiare pe primele două luni ale anului 2002 au fost interpretate ca fiind ale anului 2001 și comparate cu cele aferente anului 2000’’, iar deficiențele precizate de același serviciu în raportul de constatare din 14.06.2005 referitoare la faptul că s-a realizat o creditare nelegală a ________________ Scornicești cu suma de 8.000 milioane lei în perioada 20.10.2002 – 17.04.2003, nu se confirmă, întrucât întocmirea actelor adiționale nr.2 din 18.10.2002 și nr.3 din 18.11.2002 s-a făcut conform competențelor privind rescadențarea și reeșalonarea creditelor prevăzute de NM de creditare ale BCR nr.1/2000, iar aprobarea Comitetului Director din care făcea parte directorul și contabilul șef al băncii s-a făcut direct prin semnarea celor două acte adiționale.

În același raport de expertiză s-a precizat că valoarea totală a garanțiilor a fost de 10.xxxxxxxxxxx lei și a asigurat acoperirea creditului și a dobânzilor aferente, în final concluzionându-se că acordarea creditului ________________ Scornicești, în baza contractului nr.258/2008, actului adițional nr.2 din 18.10.2002 și nr.3 din 18.11.2002 s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale, respectiv în conformitate cu Normele Metodologice nr.1/2000 și Normele tehnice ale BCR nr.2/1999 pe baza cărora s-a stabilit că împrumutatul are capacitatea de a realiza volumul de lichidări care să asigure rambursarea dobânzilor, a comisioanelor și a ratelor de credit la termenele convenite. Referitor la capacitatea de rambursare, se precizează că aceasta a fost stabilită la valoarea de 14.185 milioane lei, cu mult peste valoarea creditului și a dobânzilor aferente(8.000 milioane lei plus 1.520 milioane lei) , ratingul de credit a fost de 2,71, ceea ce reprezintă un nivel acceptabil, iar principalii indicatori de bonitate au înregistrat creștere față de anul precedent, iar valoarea garanțiilor a fost inițial de 10.609 milioane lei, ulterior la data de 20.09.2002, aceasta fiind de 10.905,84 milioane lei, situație în care prin acordarea creditului susmenționat nu s-a produs nici un prejudiciu băncii (filele 125-133 dosar XXXXXXXXXXXXXX).

În raportul de expertiză tehnică și evaluare în specialitatea construcții s-a concluzionat că valoarea imobilelor gajate este de 8.xxxxxxxxxxx lei sau 800.430 ron.

De altfel, în mod constant pe parcursul celor două cicluri de judecată, în rapoartele de expertiză s-a stabilit că, în cauză, creditul acordat ________________ Scornicești s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale, iar partea civilă BCR nu a fost prejudiciată .

Așadar, din concluziile rapoartelor de expertiza contabila și construcții a rezultat ca acordarea creditului in baza contractului de credit nr 258/2002 si a actelor adiționale nr 2/18.10.2002 si nr 3/18.11.2002 s-a facut cu respectarea dispozițiilor legale respectiv Normele Metodologice nr 1/2000 si a Normelor Tehnice nr 2/1999.

In aplicarea dispozițiilor legale sus menționate expertul contabil a stabilit ca, deși o parte din indicatorii de bonitate stabiliti la data de 28.02.2002 erau in scădere fata de 31.12.2000 si 31.12.2001 aceștia nu reprezentau un criteriu determinant pentru fundamentarea deciziei de creditare, pentru aceasta fiind obligatoriu calcularea capacitații de rambursare si a ratingului de credit ținându-se cont de principiul ca prima sursa de rambursare a creditului o constituie întotdeauna capacitatea imprumutatului de a genera lichiditati, garanția materiala trebuind sa constituie intotdeauna ultima sursa de rambursare a creditului si de plata a dobânzii aferente conform pct 78 din Normele Metodologice nr 1/2000 coroborat cu pct 493 din acelasi act normativ.

In situatia acordarii creditului global de exploatare catre ________________ capacitatea de rambursare a fost stabilita de salariații băncii la valoarea de 14.185 mil. lei ceea ce reprezinta o valoare buna, fiind cu mult mai mare decat valoarea creditului si a dobanzii aferente iar ratingul de credit a fost stabilit la valoarea de 2,71 valoare acceptabila tinand seama de faptul ca nivelul acceptabil prevazut de Normele BNR este 3.

In cuprinsul aceluiași raport de expertiză contabilă s-a mai reținut ca deși nu s-au intocmit referate pentru rescadentarea creditului care sa fie aprobate de Comitetul Director al băncii, actele adiționale au fost semnate de membri Comitetului Director, respectiv director si contabil sef si vizate de consilierul juridic al BCR – Sucursala Scornicesti.

In ceea ce priveste garantiile acceptate pentru majorarea creditului global de exploatare expertul a concluzionat ca in urma analizării documentației de suplimentare a creditului valorile bunurilor aduse drept garanții in contractul de credit nr 337/19.04.2001 au fost actualizate pentru contractul nr 258/2002 in conformitate cu prev Normelor bancare in vigoare in sensul ca li s-au stabilit alte valori, aducandu-se in plus bunuri noi pentru care au fost intocmite alte contracte de garantie mobiliara si imobiliara.

Cu privire la imobilul compus din hala de productie si depozit apartinand ________________ expertul desemnat in cauza a aratat ca acesta nu a fost supraevaluat intrucat valoarea acestuia alaturi de celelalte bunuri acoperea necesarul de garantii pentru creditul acordat si dobanzile aferente.

Prejudiciul cauzat bancii ca urmare a neachitarii creditului si a dobanzilor aferente de catre ________________ este in suma de 1.676.199,91 lei, pentru aceasta suma constituindu-se provizioane de risc conform Normelor bancare in vigoare.

Intrucat prin activitatea sa de majorare a creditului global de exploatare acordat initial ________________, inculpatul G_______ I__ in calitate de director al BCR – Sucursala Scornicesti a respectat dispozitiile legale prima instanță a apreciat în mod corect că in sarcina acestuia nu se poate retine incalcarea disp. art. 248/1, 289 si 291 c.p. astfel ca in conf cu disp art 11 pct 2 lit a rap la 10 lit a c.p.p. în mod temeinic și legal a dispus achitarea acestuia pentru infracțiunile sus menționate, apreciindu-se ca acestea nu exista in materialitatea lor.

Potrivit disp art 248/1 c.p. daca faptele prevazute in art 246, 247 si 248 c.p. au avut consecinte deosebit de grave, abuzul in serviciu capata forma calificata.

Potrivit art 248 c.p. constituie infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice fapta functionarului public, care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei alte unitati din cele la care se refera art 145 c.p. sau o paguba patrimoniului acesteia.

Pentru existenta infractiunii prev de art 248/1 c.p. pe langa conditiile preexistente referitoare la obiectul juridic si subiectii infractiunii trebuiesc indeplinite anumite conditii ce alcatuiesc continutul constitutiv al acestei infractiuni.

Astfel, elementul material al laturii obiective consta fie __________________________ neindeplinirea unui act fie ________________________ indeplinirea defectuoasa a unui act privitor la indatoririle de serviciu.

Pentru existenta elementului material este necesar ca neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a unui act de catre subiectul activ al acestei infractiuni sa se realizeze in exercitiul atributiilor sale de serviciu.

Urmarea imediata a actiunii sau inactiunii autorului faptei trebuie sa constea __________________________ bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori ale unei alte unitati din cele la care se refera art 145 c.p. sau o paguba patrimoniului unei astfel de unitati.

Urmarea imediata in cazul inffractiunii retinute in sarcina inculpatului G_______ I__ ar trebui sa o constituie producerea de consecinte deosebit de grave BCR – Sucursala Scornicesti, respectiv o paguba materiala mai mare de 2 miliarde ROL.

In sensul legii, nu orice tulburare a bunului mers al activitatii unei unitati duce la realizarea continutului infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice ci numai o tulburare insemnata adica o tulburarea de anumita proportie si realitate, constatarea ca ___________________ s-a cauzat o tulburare insemnata unei institutii din cele prevazute mai sus fiind atributul instantei de judecata.

În acest sens, prima instanță a ținut seama daca activitatea abuziva a autorului s-a rasfrant negativ asupra organizarii judicioase a intregii activitati a unitatii.

In situatia in care se retine o asemenea consecinta trebuie sa se mentioneze in concret in ce consta tulburarea insemnata adusa bunului mers al unitatii.

A doua urmare prev de art 248 c.p. consta in producerea unei pagube patrimoniului unei unitati sau institutii din cele prevazute de art 145 c.p. prin afpta abuziva a subiectului activ.

Urmarile imediate fiind explicit prevazute de lege si conditionand existenta infractiunii este necesara stabilirea unei legaturi de cauzalitate intre actiunea sau inactiunea subiectului activ al infractiunii si una din urmarile prevazute in textul de incriminare, respectiv tulburarea insemnata a bunului mers al unitatii ori pagubirea patrimoniului acesteia.

Pentru intregirea continutului constitutiv al infractiunii prev de art 248/1 c.p. este necesar ca subiectul activ al acestei infractiuni sa fi actionat cu intentie care poate fi directa sau indirecta. Savarsirea cu intentie este ceruta de lege fiind subliniata de legiuitor prin folosirea expresiei « cu stiinta » pentru a fi evitata confuzia ca fapta s-ar putea comite si din culpa.

F___ de cerintele prezentate mai sus cu privire la existenta infractiunii prev de art 248/1 c.p. raportat la fapta petentului, prima instanță a reținut în mod corect că infractiunea de abuz in serviciu in forma calificata nu exista in materialitatea sa.

Totodată, s-a apreciat că probele administrate in cauza au stabilit ca inculpatul G_______ I__ nu a falsificat vreun inscris oficial cu prilejul intocmirii acestuia prin atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului ori din omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau imprejurari, fapta de fals intelectual retinuta in sarcina acestuia neexistand in materialitatea sa.

De asemenea, în sarcina inculpatului nu s-a putut reține savarsirea infractiunii prev de art 291 c.p. de uz de fals constand in folosirea unui inscris oficial cunoscand ca este fals in vederea producerii unei consecinte juridice, nici aceasta fapta neexistand in materialitatea sa, in sensul ca nu a fost indeplinita cerinta esentiala necesara pentru existenta acestei infractiuni respectiv ca folosirea inscrisului falsificat sa se fi facut in vederea unei consecinte juridice.

In cauza, cu privire la savarsirea acestei din urma infractiuni nu s-a produs nici urmarea imediata constand in crearea unei stari de pericol pentru increderea ce se acorda inscrisurilor oficiale, aceasta urmarea fiind implicita actiunii incriminate.

In ceea ce il priveste pe inculpatul Gaita A____ care a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de neglijenta in serviciu prev de art 249 alin 2 c.p. probele administrate in cauza, neconfirmând însă existenta in materialitatea sa a acestei fapte astfel ca in baza art 11 pct 2 lit a rap la art 10 lit a c.p.p., în mod corect s-a dispus achitarea acestuia pentru infractiunea pentru care a fost trimis in judecata.

Astfel disp art 249 c.p. stipuleaza ca infractiunea de neglijenta in serviciu consta în incalcarea din culpa de catre un functionar public a unei indatoriri de serviciu, prin neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei defectuoasa daca s-a cauzat o tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat or al unei alte unitati din cele la care se refera art 145 c.p. sau o paguba patrimoniului acesteia ori o vatamare importanta intereselor legale ale unei persoane.

Fapta descrisa anterior are o forma calificata in situatia in care a avut consecinte deosebit de grave.

Din analiza elementelor continutului constitutiv al acestei infractiuni s-a constatat ca pe langa elementul material al laturii obiective care consta in incalcarea unei indatoriri de serviciu este necesar ca sa se produca urmarea imediata a actiunii inculpatului respectiv o tulburare insemnata a bunului mers al BCR – Sucursala Scornicesti sau o paguba in patrimoniul acesteia.

Cum in cauza s-a retinut ca au fost respectate dispozitiile legale cu privire la acordarea creditului global de exploatare catre ________________ s-a constatat ca nu s-a produs o paguba patrimoniului băncii sau o tulburare al bunului mers al acesteia, infracțiunea de neglijenta in serviciu reținuta in sarcina inculpatului Gaita A____ neexistând in materialitatea sa.

În acest context, s-a apreciat că, într-adevăr, faptele reținute în sarcina inculpaților și pentru care au fost trimiși în judecată, nu există, așa cum în mod corect s-a apreciat pe parcursul celor două cicluri procesuale, constatându-se totodată că motivele de apel invocate în cauză sunt nefondate, inclusiv motivul care vizează interpretarea greșită a probelor administrate în cauză.

Așa cum s-a arătat în expertiza contabilă întocmită pe parcursul soluționării apelului, sunt combătute în mod argumentat, susținerile raportului întocmit în cauză de PNA – Serviciul Teritorial C______.

Examinând actele și lucrările dosarului, s-a constatat, referitor la infracțiunile de fals și uz de fals, că deși de la săvârșirea acestora a trecut o perioadă de 10 ani de zile, iar în cauză operează dispozițiile privind prescripția răspunderii penale, instanța de apel nu poate face aplicarea acestor dispoziții legale , motivat de faptul că în speță s-a dispus achitarea acestora.

Referitor la acest aspect, în practica judiciară s-a statuat că, chiar dacă în cauză se constată că există atât o cauză de încetare a procesului penal, cât și temeiuri de achitare a inculpatului, instanța este obligată să administreze toate probele necesare lămuririi cauzei sub toate aspectele, luând în considerare cu prioritate soluția de achitare, întrucât legiuitorul a prevăzut o ordine de prioritate între cazurile enumerate la art. 10 cpp - ICCJ Completul de 9 judecători, decizia nr.608 din 8 decembrie 2003 .(I____ C_____ – Probele în procesul penal practică judiciară pagina 335).

Întrucât in sarcina inculpaților G_______ I__ si Gaita A____ nu s-a reținut savarsirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși in judecata, în mod corect s-a respins acțiunea civila formulata de BCR – Sucursala Scornicești, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs P________ de pe lângă Tribunalul O__, criticând decizia instanței de apel ca fiind nelegală și netemeinică în conformitate cu motivele expuse pe larg în practicaua consemnată în încheierea de amânare a pronunțării din data de 26 aprilie 2013, încheire ce face parte integrantă din prezenta decizie.

Analizând motivele de recurs invocate cât și decizia instanței de apel precum și dosarul de fond al instanței, se apreciază că în cauză se regăsește motivul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 18 c.p.p., astfel încât în temeiul art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d c.p.p. va admite recursul declarat de P________ de pe lângă Tribunalul O__ împotriva deciziei penale nr. 4 din 13 decembrie 2012, pronunțată de Tribunalul O__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX.

Va casa decizia instanței de apel și va desfința sentința instanței de fond și va dispune rejudecarea cauzei, reținând cauza spre rejudecare, potrivit art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. d C.p.p..

Cu ocazia rejudecării se va proceda la reaudierea inculpaților, audierea în calitate de martori a numiților A___ F______, S______ G_______ și S______ M____, precum și efectuarea unui supliment la raportul de expertiză imobiliară, în vederea clarificării valorii estimate a bunurilor evaluate, în raport de data acordării creditului de către bancă, valoare de circulație a bunurilor la aceeași epocă.

Din analiza întregului material probator administrat în cauză se observă că, într-un mod contrar disp. art. 62 și următoarele c.p.p. instanța de apel cât și cea de fond realizează interpretarea dovezilor administarte în cauză.

Astfel hotărârea judecătorească de achitare a celor doi inculpați, cât și sentința instanței de apel se fundamentează în exclusivitate pe declarațiile celor doi inculpați și expertizele de specialitate efectuate în cauză, deși faptele penale reținute în sarcina celor doi inculpați și care formează obiectul acțiunii penale au o structură complexă, în care parte din activitatea inculpaților, descrisă de către aceștia și susținută de către experți se circumscrie unei activități complexe a inculpaților, constând în exercitarea atribuțiilor de serviciu, activitate care însă a scăpat controlului judecătoresc.

Astfel nu au fost analizate probele administrate pe parcursul urmăririi penale care descriu condițiile în care se acordă împrumuturile, relațiile existente între beneficiarii împrumuturilor și persoanele care le acordă, scopul pentru care sunt acordate aceste împrumuturi, inclusiv activitatea integrală a inculpaților executată în vederea acordării împrumutului.

În același ansamblu probatoriu se înscriu și activitățile inculpaților ce au format obiectul acțiunii penale soluționată prin s.p. 146/2005 a Tribunalului O__ rămasă definitivă prin decizia penală 74/2006 a Curții de Apel C______ și irevocabilă prin decizia 4170/2006 a Î.C.C.J., activități ce se înscriu în timp în perioada faptelor penale deduse astăzi judecății.

De aceea constatând ca fiind netemeinică și nelegală atât decizia instanței de apel cât și sentința instanței de fond, Curtea urmează a casa, respectiv desființa cele două hotărâri judecătorești, iar cu ocazia rejudecării va administra probatoriul în conformitate cu cele de mai sus.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de P________ de pe lângă Tribunalul O__ împotriva deciziei penale nr. 4 din 13 decembrie 2012, pronunțată de Tribunalul O__ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX.

Casează decizia instanței de apel și desființează sentința instanței de fond și dispune rejudecarea cauzei, reținând cauza spre rejudecare, potrivit art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. d C.p.p..

Cu ocazia rejudecării se va proceda la reaudierea inculpaților, audierea în calitate de martori a numiților A___ F______, S______ G_______ și S______ M____, precum și efectuarea unui supliment la raportul de expertiză imobiliară, în vederea clarificării valorii estimate a bunurilor evaluate, în raport de data acordării creditului de către bancă, valoare de circulație a bunurilor la aceeași epocă.

Termen pentru rejudecarea recursului la 14.06.2013, dată la care se vor cita părțile.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 14 mai 2013.

A_____ C_____ M_______ T_____ C_____ B_____ A_____ I_____ S____

Grefier,

Ș_____ C______ D______

RECURENT

P________ DE PE L____ TRIBUNALUL O__

INCULPAT

Cit. G_______ I__ (fiul lui I__ și al lui C________, născut la 18 Iunie 1957) - SCORNICEȘTI, _____________________, nr. 3, _____________. A, ________________

Cit. G____ A____ (fiul lui N______ și al lui E____, născut la 05 Iunie 1965) - com. _______________________________ O__

PARTE CIVILĂ

Cit. B____ C_________ ROMÂNĂ - sector 3, București, Bvd Regina E________, nr. 5