Dosar nr. XXXXXXXXXXXXCod operator: 3914

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SATU M___

SECȚIA PENALĂ

SENTINȚA PENALĂ Nr. 2

Ședința publică de la 13 Ianuarie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE L____ M____

Grefier C______ F____

Pe rol fiind soluționarea admisibilității în principiu a cererii de revizuire, formulată de revizuientul C_____ N______, domiciliat în Satu M___, _______________________.12, jud.Satu M___, privind revizuirea Sentinței Penale numărul 92 din 23 mai 2011 pronunțată de Tribunalul Satu M___, în dosar nr.XXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal, făcut în cameră de consiliu, nu se prezintă nimeni.

Procedura este completă, fără citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, în sensul celor de mai sus, cu precizarea că, prezenta cauză se află la primul termen în cameră de consiliu - pentru verificarea în baza art.403 alin.1 C.pr.pen. a admisibilității în principiu, după care :

INSTANȚA,

DELIBERÂND:

Asupra cererii penale de față, constată următoarele;

Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Tribunalului Satu M___ în dosarul cu nr.de mai sus revizuentul C_____ N______, a solicitat instanței revizuirea sentinței penale nr. 92 din 23 mai 2011 pronunțată de Tribunalul Satu M___, în dosar nr.XXXXXXXXXXXX, definitivă prin Decizia penala nr.75/A/2011 pronunțată de Curtea de Apel Oradea și a deciziei penale nr.2215 din 22 iunie 2012 a Înaltei Curții de Casație si Justiție.

În motivare se arată următoarele:

Prin rechizitoriul emis la data de 3 mai 2010 în dosarul nr.67/P/2008 al Biroului Teritorial Satu M___ din cadrul Serviciului Teritorial Oradea al Direcției Naționale Anticorupție s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului CSORZ N______ pentru săvârșirea infracțiunii de „trafic de influență" prev. și ped.de art.257 Cod penai rap. la art.l lit. „g" și art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal.

În sarcina acestuia s-a reținut că, în cursul anului 2008, a pretins de la denunțătorul A_______ D____ V_____, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în trei rânduri, un autoturism, suma de 5.000 euro, respectiv 20.000 euro, primind efectiv suma de 15.000 euro (reprezentând contravaloarea unui autoturism marca Audi A4), suma de 4.500 euro și 20.000 euro, prevalându-se de influența deținută asupra martorului B___ A_____, - subcomisar în cadrul I.P.J. Satu M___ - Serviciul de Investigare a Fraudelor Economice, pentru a-l determina pe acesta să propună o soluție de netrimitere în judecată în dosarul penal pe care îl instrumenta și care avea ca obiect săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală de către denunțător.

În redarea in extenso a stării de fapt, în cuprinsul rechizitoriului s-au arătat textual următoarele:

„În cursul anului 2007, învinuitul T______ A_____ - director al Agenției Unio Satu M___ din cadrul Băncii Comerciale Române — Sucursala Satu M___, (actualmente comisar în cadrul Gărzii Financiare Satu M___) cunoscându-se cu învinuitul Csorz N______ și cu denunțătorul A_______ D____ V_____, le-a făcut celor doi cunoștință, în condițiile în care primul dorea să-și înstrăineze părțile sociale la S. C. Electrosam SRL Satu M___ iar cel de-al doilea intenționa să cumpere părțile sociale ale unei societăți comerciale.

Intenția declarată a denunțătorului A_______ D____ V_____, a fost de a achiziționa autoturisme din Germania, în scopul revânzării lor pe teritoriul României, însă, așa cum a rezultat, nu în condiții legale ci cu scopul de a se sustrage de la plata taxelor datorate bugetului de stat.

In urma intermedierii făcute de învinuitul T______ A_____, denunțătorul A_______ D____ V_____, în vederea îngreunării unei eventuale cercetări penale, dat fiind faptul că nu toate operațiunile comerciale efectuate urmau să fie înregistrate în contabilitate, a identificat o persoană de etnie rromă, H______ R_____ fără nici un loc de muncă și fără vreun venit, pe care a convins-o să preia formal societatea comercială, devenind asociat unic. Astfel, toată activitatea comercială urma să fie desfășurată efectiv de către denunțător, dar răspunderea pentru această activitate ar fi revenit practic numitului H______ R_____, care, în schimbul unei sume de bani,^ a acceptat să semneze în fals toate documentele de preluare a societății. In aceste condiții, în data de 28.03.2007, conform actelor notariale, numitul H______ R_____ a preluat de la învinuitul Csorz N______ părțile sociale ale S. C. Electrosam SRL Satu M___, devenind astfel formal administratorul societății pe care o „reprezintă în activitatea curentă de administrare în fața tuturor persoanelor fizice și juridice, a organelor judiciare, administrative, bancare, financiare". In realitate, așa cum a rezultat și din actele administrate în dosarul 4851/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu M___, denunțătorul A_______ D____ V_____ a desfășurat în numele ___________________ Satu M___ operațiuni de achiziții intracomunitare (autoturisme) fără ca să declare operațiunile în cauză la organele fiscale și fără să achită la bugetul de stat T.V.A. aferent, folosindu-l ca paravan pe numitul H______ R_____- administrator formal al societății, persoană cu discernământul diminuat, considerând că în aceste condiții nu va răspunde din punct de vedere penal.

Cu privire la activitatea infracțională desfășurată la S. C. Electrosam SRL Satu M___, Direcția Generală a Finanțelor Satu M___ a sesizat P________ de pe lângă Judecătoria Satu M___ stabilindu-se că în perioada 2007 - 2008, denunțătorul A_______ D____ V_____, prin mecanismul de fraudare susmenționat, a prejudiciat bugetul de stat cu suma de 75L442 lei.

Dosarul de urmărire penală 4851/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu M___ a fost trimis la Inspectoratul de Poliție al Județului Satu M___ în vederea efectuării cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală, fiind repartizat învinuitului B___ A_____ — subcomisar în cadrul I.P.J. Satu M___ - Serviciul de Investigare a Fraudelor.

In data de 11 ianuarie 2008, denunțătorul A_______ D____ V_____ a fost citat pentru prima oară de către învinuitul B___ A_____, în calitate de făptuitor în dosarul penal în care se efectua acte de urmărire penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală, fiind audiat cu privire la activitatea desfășurată de S. C. Electrosam SRL Satu M___. Panicat fiind, denunțătorul A_______ D____ V_____ a luat legătura cu învinuitul T______ A_____, cel care a intermediat achiziționarea S. C. Electrosam SRL Satu M___ și care l-a îndrumat pe denunțător la începutul activității sale, cum să completeze facturile fiscale, relatându-i acestuia faptul că operațiunile desfășurate de el la ___________________ Satu M___ fac obiectul unei anchete penale. învinuitul T______ A_____ l-a îndrumat pe denunțătorul A_______ D____ V_____ să ia legătura cu învinuitul Csorz N______. Povestindu-i acestuia că este cercetat penal de către învinuitul B___ A_____, învinuitul Csorz N______ l-a liniștit, afirmând că este în relații de prietenie cu ofițerul de poliție și că în baza acestor relații „va rezolva el problema". La scurt timp, învinuitul Csorz N______ l-a contactat pe denunțătorul A_______ D____ V_____, căruia i-a spus că în schimbul unei soluții favorabile în dosarul penal, ofițerul de poliție — învinuitul B___ A_____ pretinde un autoturism în valoare de aproximativ 15.000 Euro. Denunțătorul A_______ D____ V_____ declară că „ am fost de acord să dau acest autoturism și i-am dus la Csorz în curtea domiciliului său din Satu M___ un autoturism marca Audi A4 an de fabricație 2004". A doua zi, învinuitul Csorz N______ l-a contactat din nou pe denunțătorul A_______ D____ V_____ spunându-i că învinuitului B___ A_____ nu-i place mașina, însă că pretinde contravaloarea acesteia. In aceste condiții, denunțătorul A_______ D____ V_____ a vândut autoturismul în cauză cu suma de 15.000 Euro, sumă care a fost predată învinuitului Csorz N______, care l-a asigurat că banii vor ajunge la învinuitul B___ A_____ care va propune o soluție favorabilă în dosarul care îl avea în anchetă.

În primăvara anului 2008, denunțătorul A_______ D____ V_____ a fost din nou citat la I.P.J. Satu M___ — Serviciul de Investigare a Fraudelor de către învinuitul B___ A_____. Și de această dată, denunțătorul a luat legătura cu învinuitul Csorz N______, care l-a asigurat că nu vor fi probleme, mai mult spunându-i chiar modul în care se va comporta ofițerul în cadrul anchetei. Influența asupra învinuitului B___ A_____ de care s-a prevalat învinuitul Csorz N______, a fost una reală, întrucât denunțătorul A_______ D____ V_____ susține că ofițerul a avut cu ocazia audierii, comportamentul descris de învinuitul Csorz N______. După această audiere, învinuitul Csorz N______ i-a mai pretins numitului A_______ D____ V_____ suma de 5.000 Euro, reiterând faptul că în baza relației sale de prietenie cu învinuitul B___ A_____, acesta va propune o soluție favorabilă, întrucât nu dispunea de toată suma numitul A_______ D____ V_____ i-a înmânat după câteva zile învinuitului Csorz N______, doar suma de 4.500 Euro.

În data de 11 iulie 2008, denunțătorul A_______ D____ V_____ a fost citat din nou la sediul I.P.J Satu M___ - Serviciul de Investigare a Fraudelor, la învinuitul B___ A_____. Și de această dată, înainte de a se prezenta la audieri, denunțătorul A_______ D____ V_____, convins că învinuitul Csorz N______ are o relație de prietenie cu ofițerul de poliție, l-a contactat pe acesta, relatându-i că a fost citat din nou. învinuitul Csorz N______ i-a cerut un răgaz de 2 — 3 zile, timp în care i-a promis numitului A_______ D____ V_____ că va lua legătura cu învinuitul B___ A_____, pentru a vedea despre ce este vorba. Și de această dată, având același mod de operare, învinuitul Csorz N______ l-a asigurat pe numitul A_______ D____ V_____ că în baza influenței pe care o are asupra învinuitului B___ A_____, acesta va propune în cele din urmă o soluție favorabilă.

După audierea sa de către învinuitul B___ A_____, denunțătorul A_______ D____ V_____ a fost contactat de către învinuitul Csorz N______ care i-a pretins suma de 20.000 Euro, spunându-i că deși este cercetat poate să-și continue activitatea evazionistă. Ca de fiecare dată învinuitul Csorz N______ a dat asigurări că nu vor fi probleme și nu va suferi consecințe de natură penală.

Numitul A_______ D____ V_____ susține în declarația sa că „am reușit să strâng această sumă pentru că am vândut mașinile mai ieftin decât prețul lor real și am dus banii la domiciliul lui Csorz N______, bani pe care i-am dat în fața porții domiciliului său ".

În data 4 decembrie 2008, numitul A_______ D____ V_____ a fost citat din nou de către învinuitul B___ A_____, în dosarul 4851/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu M___, însă acesta nu s-a mai prezentat și fiind convins că din nou i se va pretinde de către învinuitul Csorz N______ sume de bani, în data de 12 decembrie 2008 a depus la Direcția Generală Anticorupție Satu M___ un denunț în care a relatat modul în care a cumpărat prin intermediul învinuitului Csorz N______, influența învinuitului B___ A_____ - ofițer desemnat să instrumenteze dosarul penal în care era cercetat pentru evaziune fiscală.

Urmarea denunțului făcut de către numitul A_______ D____ V_____, la V propunerea motivată a Direcției Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Oradea, Biroul Satu M___, Curtea de Apel Oradea a autorizat interceptarea și înregistrarea comunicațiilor telefonice purtate de către învinuiții Csorz N______, B___ A_____ și T______ A_____ precum și înregistrarea de imagini (audio — video) în mediul ambiental ale discuțiilor purtate de către învinuiți între ei sau cu denunțătorul A_______ D____ V_____.

Astfel, relevantă sub aspectul vinovăției învinuitului Csorz N______ este discuția pe care acesta a avut-o cu denunțătorul A_______ D____ V_____ în data de 17 decembrie 2008, ora 18:02:30 când acesta i-a cerut explicații cu privire la banii dați. Conform procesului verbal de redare a discuției ambientale, discuție înregistrată cu mijloace audio - video, între învinuitul Csorz N______ și denunțătorul A_______ Danuț V_____ s-a purtat următorul dialog, relevant sub aspectul stabilirii adevărului:

„A_______ D____:....Poliția mă f-te, mă cheamă mă ...

Csorz N______: Iarăși te-o chemat ?

A_______ D____: Da ce p-la mea se întâmplă, mă, nu s-o terminat odată cu prostiile astea ?

Csorz N______: Nu știu, da te-o chemat iarăși ăsta ? (n.n. înv. B___ A_____)

A_______ D____: Păi iarăși tre` să mă duc, mă !

Csorz N______: Dar ți-o trimis ...invitație ?

A_______ D____: Păi, mi-o trimis vorbă prin cineva !

A_______ D____: Bă, mai trebe să ți-l f-tă p-la ! Mai trebe (n.n. bani) ....ceva ?

Csorz N______: Nu cred! Nu știu !

A_______ D____: Eu nu știu, deci nu pot să-mi dau seama ce-s aici în p-lele astea ! Da` i s-o dat atunci la el (n.n. învinuitului B___ A_____), ....i s-o dat banii aceia ? Sincer!

Csorz N______:.....(oftează)

A_______ D____: De cep-la mea mă tot tărăgănește pe mine ?

Csorz N______: - Măi, nu știu ce-i, cum îi, înțelegi ? Eu o să-l caut (n.n. pe înv. B___ A_____), dacă nu mâine, poimâine, că mâine dimineață trebuie să mă duc cu ....

A_______ D____: Da vorbește cu el ! Mai trebe` ceva ? Să spună, în p-la mea, să mă lase odată în pace, măi!

A_______ D____: Da ăla, mă ! Bă, dau atâția bani, nu s-a clarificat cazul ăla (n.n. dosar 4851/P/2007), da cep-la mea o făcut, mă ? Csorz N______: Nu, eu nu știu, mă !

A_______ D____: Mă, patruzeci și ceva de mii îs bani, băga-mi-aș p-la-n ei de bani să-mi bag, mă !

Csorz N______: Mă, eu merg mâine (n.n. la înv. B___ A_____) și.....mâine îs ....eu sunt chemat undeva că am eu o problemă, înțelegi ? A_______ D____: Da.

Csorz N______: - Nu e problemă, alte probleme ! Trebuie să-mi clarific ! După ora doișpe, unu, când se termină, nu poți găsi pe nimeni deja. La ora aia, ăla a dispărut. Mâine cei ? Stai. Mâine e joi, nu ? ....dar poimâine dimineață o să merg un pic să vorbim."

Prin sentința penală nr.92/2011, pronunțată de Tribunalul Satu M___, s-a dispus:

- în baza art.257 Cod penal rap. la art.l și 6 din Legea nr.78/2000, cu aplic. art.41 alin.2 C.pr.pen., condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 2 ani închisoare;

- în baza art.71 Cod penal, interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. „a" teza II și lit. „b" pe durata executării pedepsei;

- în baza art.81 Cod penal, suspendarea condiționată a executării pedepsei principale;

- în baza art.71 alin.5 Cod penal, suspendarea pedepselor accesorii pe durata prevăzută de art.82 Cod penal stabilind 4 ani termen de încercare;

- în baza art.359 C.pr.pen., atragerea atenției inculpatului asupra prevederilor art.83 Cod penal;

- în baza art.256 alin.2 Cod penal, confiscarea echivalentului în lei al sumei de 39.500 euro, menținând măsura sechestrului asigurător instituită prin ordonanța procurorului din 20 aprilie 2010, asupra imobilului înscris în CF xxxxxx, sub nr. cadastral xxxxx, proprietatea inculpatului, situat în Satu-M___, ______________________.l2, până la executarea confiscării;

- în baza art.191 alin.l C.pr.pen., obligarea inculpatului la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei soluții, în termenul legal, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Oradea, a exercitat calea de atac a apelului, hotărârea fiind criticată pe motive de nelegalitate și netemeinicie.

Nelegalitatea soluției s-a apreciat prin prisma dispoziției de confiscare de la inculpat a echivalentului în lei al sumei de 39.500 euro, făcându-se în mod greșit aplicarea articolului 256 alineatul 2 Cod penal, neconferindu-se relevanță juridică alineatului 4 al articolului 6¹ din Legea nr.78/2000, text de lege în baza căruia ar fi trebuit să fie fundamentată soluția de obligare a inculpatului la restituirea echivalentului în lei al sumei de 39.500 euro către denunțător.

Netemeinicia soluției s-a apreciat prin prisma modului în care s-a procedat la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului.

Soluția a fost atacată și de către inculpat, apreciind că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a intervenit hotărârea de condamnare.

Prin decizia penală nr.75/A/2011, Curtea de Apel Oradea, a dispus:

- în baza art.379 pct.2 lit.„a" Cod procedură penală, admiterea apelului formulat de Direcția Națională Anticorupție împotriva hotărârii instanței de fond, pe care a desființat-o și modificat-o în sensul că a fost înlăturată dispoziția dată în temeiul articolului 256 alin.2 Cod penal, de confiscare în favoarea statului a sumei de 39.500 euro și, în baza articolului 6¹ alineatul 4 din Legea nr.78/2000, s-a dispus obligarea inculpatului la restituirea folosului material al infracțiunii către denunțător;

- menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței atacate;

- în baza art.379 pct.l lit. „b" Cod procedură penală, respingerea ca nefondat a apelului penal declarat de inculpat;

- în baza articolului 192 alineatul 2 și articolul 189 Cod procedură penală, obligarea inculpatului apelant la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.

Această decizie a fost atacată cu recurs de Direcția Națională Anticorupție, critica vizând aspecte de netemeinicie, inculpatul uzând la rându-i de calea de atac a recursului, susținându-și în continuare nevinovăția .

Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia penală nr.2215/22 iunie 2012 a dispus respingerea ca nefondate a ambelor recursuri declarate împotriva deciziei nr.75/A/2011 a Curții de Apel Oradea.

În cuprinsul cererii de revizuire, condamnatul Csorz N______ a făcut mențiunea că ulterior pronunțării hotărârilor judecătorești susmenționate „au fost descoperite fapte și împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de instanță la data soluționării cauzei și care „în coroborare cu celelalte probe administrate în cauză ar fi dus la o altă soluție, respectiv aceea de achitare".

În continuare se redă textual cele 8 puncte considerate de condamnat ca reprezentând „fapte și împrejurări noi necunoscute de instanțe la data soluționării cauzei":

„1. Denunțătorul A_______ D____ V_____ se cunoștea cu martorul subcomisar de poliție B___ A_____ precum și cu T______ A_____ dinainte de instrumentarea cazului de evaziune fiscală de către subcomisarul de poliție împotriva denunțătorului A_______ DANUȚ V_____. În acest sens rog a se cerceta împrejurările în care B___ A_____ a dobândit un autoturism de la A_______ DANUȚ V_____, fapt ce poate demonstra că învinuirile ce mi s-au adus au fost puse la cale de către aceștia cu scopul de a prelua de la mine în mod fraudulos firma societate comercială pe care o dețineam.

2. Există interceptări și înregistrări ambientale la P______ care nu au fost puse la dispoziția instanței și din care se poate constata refuzul meu categoric de a mă implica la solicitarea A_______ DANUȚ V_____ să intervin contra vreunui folos material pentru sume sau pentru altul Ia subcomisarul B___ A_____ pentru ca acesta să rezolve favorabil dosarul pe care îl instrumenta față de A_______ D____ V_____.

3. Solicit completarea probatoriului prin audierea martorei-soția lui A_______ DANUȚ V_____ prin care pot dovedi că între subsemnatul și A_______ DANUȚ V_____ a avut loc un schimb de autoturisme, eu aflând ulterior că aceasta cunoaște împrejurarea respectivă. De asemenea voi demonta cu probe că autoturismul primit de la subsemnatul de către A_______ a fost înstrăinat și recent am reușit să identific pe dobânditor.

4. Există și recent am reușit să intru în posesia unor acte care atestă că denunțătorul nu avea posibilitate efectivă să-mi predea sumele de bani declarate de acesta, fiind urmărit în acea perioadă pentru nerespectarea unor contracte de împrumut încheiate anterior.

5. Nu s-a făcut nicio dovadă cu privire, la prețul (valoarea) autoturismului pe care sunt acuzat că l-aș fi primit de la denunțător, ceea ce a dus că în mod greșit să fie evaluat de instanța la xxxxx Euro și să fiu obligat să plătesc denunțătorului suma de xxxxx Euro prin includerea și a acestei sume de xxxxx Euro.

6. Subcomisarul de poliție B___ A_____ a fost trimis în judecată pentru fapte de corupție în legătură cu serviciul, ceea ce demonstrează intenția sa și a denunțătorului de a mă acuza, pentru a percepe de la mine sume imense de bani. De altfel acesta a fost și condamnat în prima instanță pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită Ia trei ani închisoare prin sentința penală nr. 94/26.06.2013 a Curții de Apel Oradea. Acest aspect mai rezultă și dintr-o convorbire înregistrată ambiental în care se relatează că acuzațiile împotriva mea au fost „fabricate" de acestea pentru ca ei să scape de anchetă. De asemenea mai arăt că recent am aflat că împotriva mea cercetările au început printr-o autosesizare a lui B___ A_____ și nu ca urmare a denunțului depus de A_______ D____ V_____.

7. Solicit confruntarea martorilor care au fost audiați în faza de urmărire penală și de prima instanță deoarece am descoperit că aceștia nu au făcut declarații complete asupra acuzațiilor care mi s-au adus, declarațiile acestora fiind trunchiate au adus la denaturarea adevărului.

8. Instanței nu i s-a pus la dispoziție lista întocmită de către A_______ D____ V_____ cu privire la banii pe care acesta i-a dat lui Tocaiu A_____ pentru „rezolvarea problemelor cu polițiștii". Având în vedere aceste fapte și împrejurări noi la care fac referire mai sus și pe care mă oblig să le prezinte în mod detaliat fie personal fie printr-un memoriu cu ocazia cercetării ce se vor efectua potrivit disp.art.399 C.proc.penală, solicit admiterea în principiu a cererii de revizuire."

Se arată că cererea de revizuire a fost însoțită de un număr de 53 de file îndosariate.

În cauză s-a formulat și un memoriu conținând un număr de 7 file însoțit de un număr de două DVD-uri, de transcrierea unei convorbiri dintre A_______ Dănut și B___ A_____ (4 file), o notă explicativă pentru punctul 7 din memoriu, respectiv o adresă a Biroului de relații cu publicul și audiențe din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prin care i se comunică numitului Csorz N______ că plângerea formulată de acesta împotriva ofițerului de poliție B___ A_____, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și conflict de interese a fost trimisă la P________ de pe lângă Curtea de Apel Oradea, competent să o soluționeze.

P________ de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Oradea, examinând punctual cererea de revizuire formulată de condamnatul Csorz N______, a constatat următoarele:

A. Primul motiv de revizuire constând în aceea că denunțătorul A_______ D____ V_____ l-ar fi cunoscut pe ofițerul de poliție, martorul B___ A_____, respectiv pe martorul T______ A_____, la un moment anterior celui în care ofițerul de poliție a fost investit cu instrumentarea dosarului în care era cercetat denunțătorul A_______ D____ (ofițerul de poliție fiind interesat de cumpărarea unui autoturism de la acesta din urmă) nu reprezintă un fapt probatoriu nou, necunoscut de instanțe la momentul soluționării cauzei, dovada constituind-o declarațiile martorilor A____ loan și T______ A_____, audiați în faza de urmărire penală, respectiv în faza de judecată.

Or, una dintre condițiile impuse pentru a fi în prezența cazului de revizuire prevăzut la litera „a" a articolului 394 Cod procedură penală constă tocmai în noutatea probei și nu a unui eventual mijloc de probă prin care să se administreze probe deja cunoscute.

De asemenea, probele noi trebuie să vizeze elemente de fapt esențiale pentru infracțiunea ce constituie obiectul judecății și nu subsidiarități conjuncturale a căror relevanță juridică nu poate fi circumscrisă cadrului procesual al investirii instanței.

B. Cel de-al doilea motiv de revizuire constă în aceea că organul de urmărire penală ar deține interceptări și înregistrări ambientale, nepuse la dispoziția instanței, în măsură să ateste refuzul categoric al revizuientului de a da curs solicitării denunțătorului A_______ Dănut în sensul traficării influentei fată de ofițerul de poliție B___ A_____.

Se impune, pe de o parte, precizarea că revizuientul nu indică în mod expres care sunt acele interceptări sau înregistrări ambientale, nefăcând vreo referire concretă la momentul realizării lor, la conținutul acestora sau la persoanele între care s-au purtat acele discuții, afirmația fiind una cu un pronunțat caracter de generalitate. Această împrejurare conduce ideea că, în realitate se dorește o prelungire a mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală și readministrate în faza de judecată cu eventuale convorbiri interceptate sau înregistrate care nu privesc fapta ce formează obiectul judecății și care, conform articolului 91² alineatul 4 Cod procedură penală, se arhivează la sediul parchetului.

Pe de altă parte, această formă de apărare a inculpatului nu reprezintă un fapt probatoriu nou, fiind cunoscută instanțelor de judecată la momentul pronunțării hotărârilor judecătorești, în declarația de inculpat dată în fața primei instanțe, revizuientul arătând că pe trei rânduri i s-au oferit de către cumpărătorul de influență A_______ D____ sume în euro pentru a-și trafica influența pe lângă ofițerul de poliție, martorul B___ A_____, revizuientul refuzând să dea curs solicitării denunțătorului.

C. Cel de-al treilea motiv de revizuire constă în aceea că între revizuient și denunțătorul A_______ D____ ar fi avut loc un schimb de autoturisme, solicitându-se audierea martorei A_______ A_____, fosta soție a denunțătorului și a numitului C_____ C_____, martor la înțelegerea privind schimbul de autoturisme.

În contextul în care activitatea infracțională reținută în sarcina denunțătorului A_______ D____ (în dosarul nr.4851/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu M___) se circumscria operațiunilor de achiziții intracomunitare de autoturisme, înstrăinărilor sau eventualelor schimburi ulterioare de autoturisme, chiar dacă, strict ipotetic, s-ar admite că l-ar fi avut ca protagonist și pe revizuient, nu li se poate conferi vreun impact de factură probatorie în cauza având ca obiect traficul de influență exercitat de Csorz N______, folosul material al infracțiunii constând în sume bănești declarativ destinate ofițerului de poliție B___ A_____) și nu în autoturisme.

D. Cel de-al patrulea motiv de revizuire constă în aceea că denunțătorul A_______ D____, contractând mai multe împrumuturi bancare și de pe piața liberă, se afla într-o imposibilitate de a asigura remiterea către revizuientului condamnat pentru trafic de influență a folosului material al infracțiunii (39.500 euro).

Se remarcă caracterul intuitiv-speculativ prin care se tinde la dovedirea unui fapt negativ, dincolo de limitele rezonabilului acceptabil, solicitându-se totodată organului judiciar, pe calea unei inadmisibile prelungiri a probațiunii, să dispună ca denunțătorul să facă dovada că deținea în aceea perioadă, în numerar, suma de 39.500 euro, respectiv că acea sumă i-a fost remisă condamnatului Csorz N______.

E. Cel de-al cincilea motiv de revizuire constă în aceea că valoarea de 15.000 lei ce reprezintă prețul autoturismului pe care l-ar fi primit de la denunțător nu are caracter de certitudine, impunându-se o evaluare cu privire la respectivul bun.

Face precizarea că prin rechizitoriu nu s-a reținut ca folos al infracțiunii autoturismul Audi A 4 fabricat în anul 2004 lăsat în curtea locuinței revizuientului pentru a-i fi dat ofițerului de poliție B___ A_____ ci suma de 15.000 euro obținută ulterior de denunțător din vânzarea autoturismului.

În acest context, evaluarea autoturismului vândut de denunțător nu s-ar fi impus nici măcar la momentul soluționării cauzei în primă instanță sau în căile ordinare de atac și, cu atât mai mult, pe calea revizuirii, autoturismul în sine, declarativ, nefiind acceptat ca folos material al infracțiunii de către ofițerul de poliție.

F. Cel de-al șaselea motiv de revizuire îl constituie faptul că ofițerul de poliție a fost condamnat de Curtea de Apel Oradea pentru săvârșirea infracțiunii de „luare de mită" într-un dosar instrumentat de Direcția Națională Anticorupție-Serviciul Teritorial Oradea, respectiv că este cercetat de Direcția Națională Anticorupție - structura centrală pentru acte de corupție și cămătărie într-un alt dosar în care ar fi implicat și T______ A_____. S-a mai arătat că ofițerul de poliție B___ A_____ este cercetat de P________ de pe lângă Curtea de Apel Oradea pentru săvârșirea infracțiunilor de „abuz în serviciu contra intereselor persoanelor" și „conflict de interese", în legătură cu instrumentarea dosarului în care condamnatul revizuient este acuzat de trafic de influență.

În ipoteza în care în dosarele la care a făcut referire revizuientul, s-ar emite rechizitorii, urmate de soluții definitive ale instanțelor judecătorești iar una sau alta din aceste soluții ar fi apreciate ca inconciliabile în raport de soluția de condamnare a revizuientului Csorz N______, (dispusă prin sentința penală nr.92/2011 a Tribunalului Satu M___, definitivă prin decizia penală nr.2215/2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție), abia atunci s-ar putea analiza ca temei de revizuire cel prevăzut la litera „e" a articolului 394 Cod procedură penală, actualmente acest temei fiind inanalizabil.

G. Cel de-al șaptelea motiv de revizuire constă în declarațiile tuturor martorilor audiați de procuror și reaudiați de prima instanță, catalogate de revizuient ca fiind „trunchiate" și generatoare de „denaturarea adevărului", motiv pentru care s-a solicitat ca, pe calea revizuirii, să se procedeze la implicarea acestora într-o activitate judiciară care să presupună confruntarea.

Cu alte cuvinte, ar fi vorba de o fraudă procesuală manifestată în declarațiile martorilor audiați în cauză, ale căror susțineri ar fi necorespunzătoare adevărului.

Potrivit dispozițiilor art.395 alineat 1 Cod procedură penală, dovada mărturiei mincinoase se face prin hotărâre judecătorească sau prin ordonanța procurorului dacă prin acestea s-a dispus asupra fondului cauzei.

Prin derogare de la această regulă, constatarea mărturiei mincinoase se realizează în procedura de revizuire în ipoteza în care prin hotărârea judecătorească sau ordonanța procurorului nu a putut fi examinat fondul cauzei (intervenind amnistia, prescripția sau decesul făptuitorului).

În speța concretă însă, revizuientul nu a făcut referire la formularea vreunui denunț în vederea tragerii la răspundere penală a martorilor pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de articolul 260 Cod penal, împrejurare în măsură să excludă, în virtutea succesiunii logice și temporale, existența vreunei hotărâri judecătorești sau ordonanțe a procurorului prin care să se dispună o soluție în legătură cu infracțiunea pretins săvârșită de martori.

H. Ultimul motiv de revizuire indicat în cuprinsul cererii ar consta în aceea că instanței nu i s-ar fi pus la dispoziție o listă ce ar fi fost întocmită de denunțătorul A_______ D____ V_____ cu privire la bani pe care acesta i-ar fi dat lui Tocaiu A_____ (n.n. probabil T______ A_____) pentru „rezolvarea problemelor cu polițiștii”.

Spre deosebire de cererea de revizuire, conținutul punctului 8 din memoriul formulat de revizuient poartă asupra discuției ambientale dintre martorii B___ A_____ și A_______ D____, al cărei conținut, în opinia revizuientului, dovedește că acuzația de trafic de influență este una „fabricată”.

Parcurgerea respectivei discuții în opinia parchetului, denotă, în realitate, că B___ A_____ era extrem de interesat să afle de la denunțătorul A_______ Dănut în ce mod s-a ajuns la vehicularea numelui său ca beneficiar al sumelor primite de condamnatul revizuient Csorz N______ de la denunțătorul A_______ Dănut.

Respectiva discuție nu relevă nicidecum faptul că revizuientul condamnat Csorz Niolae nu ar fi primit folosul material al infracțiunii de trafic de influență, ci, faptul că respectivul folos material, constând în sume bănești, denunțătorul A_______ D____ nu i l-ar fi remis direct ofițerului de poliție B___ A_____ (care, în ipoteza dovedirii contrariului, ar fi răspuns penal pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită).

Această concluzie este clar relevată în cuprinsul filei 3 din redarea scrisă a discuției ambientale dintre B___ A_____ și A_______ D____ (pusă la dispoziție de revizuient), când referindu-se la ceea ce a relevat lucrătorilor de poliție de la Direcția Generală Anticorupție despre B___ A_____, denunțătorul a afirmat „eu nu am dat niciun ban la acest om” (aspect ce viza o relatare strictă despre discuția purtată cu aceștia privitoare la B___ A_____) spunând în continuare „eu bani am dat de fapt...", nemaiapucând să-și termine faza începută fiind întrerupt de B___ A_____.

În final, se arată de către parchet faptul că se impune precizarea că atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată s-a procedat, prin coroborare, la o analiză de substanță a elementelor de factură probatorie existente în cauză, în măsură să izoleze declarația de nerecunoaștere a infracțiunii de către inculpat și să excludă o eventuală eroare judiciară.

Din considerentele mai sus expuse, în temeiul art.403 alin.3 Cod procedură penală se solicită respingerea cererii de revizuire formulate de condamnatul Csorz N______ împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate de instanța de fond, apel și recurs.

Trecând la soluționarea cauzei, instanța reține că revizuentul C_____ N______, a solicitat revizuirea sentinței penală nr. 92 din 23 mai 2011 pronunțată de Tribunalul Satu M___, în dosar nr.XXXXXXXXXXXX, definitiva prin Decizia penala nr.75/A/2011 pronunțată de Curtea de Apel Oradea și a deciziei penale nr.2215 din 22 iunie 2012 a Înaltei Curții de Casație si Justiție.

În conformitate cu prevederile art. 399 din Cod de procedură penală si art. 401 Cod de procedură penală, P________ de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție –Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Oradea a înaintat instanței referatul nr.1274/III.6/2013 conținând cercetările prealabile efectuate în cauză, prin care s-a solicitat respingerea cererii de revizuire în temeiul art.403 alin.3 C.pr.pen.

În urma examinării cererii de revizuire prin prisma motivele invocate de către revizuent, a prevederilor legale in vigoare precum si a parcursului procesual al cauzei, se constată că aceasta este inadmisibila, în speță, motivele invocate de către condamnat nu se circumscriu niciunuia dintre cazurile de revizuire limitativ prevăzute de art.394 Cod de procedură penală.

Prin urmare, în temeiul art. 403 alin.3 Cod de procedură penală raportat, instanța va respinge ca în principiu cererea de revizuire formulată de către revizuentul C_____ N______, potrivit dispozitivului prezentei sentințe.

Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod de procedură penală privitoare la plata cheltuielilor judiciare in caz de respingere a cererii.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În baza art. 403 al.1 și al.3 Cod de procedură penală respinge în principiu cererea de revizuire formulată de revizuientul C_____ N______, domiciliat în Satu M___, _______________________.12, jud.Satu M___, privind revizuirea Sentinței Penale numărul 92 din 23 mai 2011 pronunțată de Tribunalul Satu M___, în dosar nr.XXXXXXXXXXXX.

În baza art.192 alin. 2 C.pr.pen. obligă revizuientul să plătească statului suma de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Dată în cameră de consiliu și pronunțată în ședința publică din data de 13 ianuarie 2014.

Președinte,

L____ M____

Grefier,

C______ F____

Red.L.M./14.01.2014.

Tehnored_VD /14.01.2014.

3 ex.