ROMANIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECTIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR.XXXXXXXXXXX

SENTINȚA PENALĂ NR.56/2014

Ședința publică din 26 februarie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: V_____ G___, judecător

GREFIER: D____ S____

Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Cluj reprezentat prin procuror: A_______ C_____

S-a luat spre examinare – pentru pronunțare - cauza penală privind pe inculpații R__ F______ și P_____ M_____, trimiși în judecată prin rechizitoriul DNA – Serviciul Teritorial Oradea pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență, prev.de art.257 alin.1 C.pen. cu aplic.art.6 și 7 alin.3 din Legea 78/2000 (inc.R__ F______) și mărturie mincinoasă, prev.de art.260 alin.1 C.pen. (inc.P_____ M_____).

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 05 februarie 2014, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință.

C U R T E A

Prin rechizitoriul DNA Serviciul Teritorial Oradea au fost trimiți în judecată inculpații : R__ F______ pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență prev. de art.257 alin.1 C.p. cu aplicarea art.6 și 7 alin.3 din Legea nr.78/2000 și P_____ M_____ pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă prev. de art.260 alin.1 C.p.

S-a reținut în sarcina inculpatului R__ F______ –comisar de poliție că la sfârșitul anului 2011 și începutul anului 2012 le-a pretins martorilor – denunțători M____ I____ și S_______ Iozsef suma de 1000 euro pentru a-și executa influența asupra unui judecător de la Curtea de Apel Oradea (membru în completul de judecată investit cu judecarea recursului celor doi martori, într-un dosar privind o infracțiune de furt calificat), pentru ca acesta să le reducă pedepsele aplicate de către instanța de fond și în același scop inculpatul i-a solicitat martorului M____ I____ să discute cu fiica sa M____ E____ să întrețină relații sexuale cu magistratul, care făcea parte din completul de judecată în recurs.

În sarcina inculpatului P_____ M_____ – judecător la Curtea de Apel Oradea s-a reținut că , la data de 10 ianuarie 2013, când a fost audiat pentru a se stabili dacă inculpatul R__ F______ s-a prevalat de o influență reală sau presupusă cu privire la persoana sa, față de cei doi martori-denunțători, acesta a făcut afirmații mincinoase, cu privire la împrejurări esențiale ale cauzei.

Inculpații nu au recunoscut comiterea infracțiunilor.

Din probele administrate în cauză rezultă următoarele:

Prin rechizitoriul întocmit în dosar nr.1870/P/2008 din 7 iulie 2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea martorii – denunțători M____ I____ și S_______ Iozsef au fost trimiși în judecată pentru comiterea unor infracțiuni de furt calificat.

Judecătoria Oradea prin sentința penală nr.1873 din 22 decembrie 2011 i-a condamnat pe cei doi martori la pedepse cu închisoare, cu executare în regim de detenție, martorul M____ I____ la 3 ani și 4 luni închisoare, iar martorul S_______ Iozsef la 3 ani închisoare.

În toamna anului 2011 perioadă în care se judeca procesul celor doi martori la instanța de fond , inculpatul R__ F______ s-a întâlnit cu aceștia , pe care în calitatea de ofițer de poliție, i-a cercetat de mai multe ori pentru diverse infracțiuni și astfel au stabilit o relație de prietenie.

Cu ocazia unei astfel de întâlniri, inculpatul R__ F______ a adus în discuție situația dosarului pe care cei doi martori îl aveau pe rolul Judecătoriei Oradea, întrebându-i ce au de gând să facă pentru a primii o pedeapsă mai mică, iar martorul M____ I____ i-a relatat că urmează să discute cu avocatul său, însă inculpatul R__ F______ l-a certat spunându-i că este un prost dacă se bazează pe avocat. Inculpatul R__ F______ le-a comunicat martorilor că nu poate să-i ajute la instanța de fond, dar în recurs are un prieten judecător, care poate să-i ajute, fără a solicita vreun folos pentru sine sau pentru altul.

În luna octombrie 2011 inculpatul R__ F______ a discutat cu martora M____ E____ – fiica martorului M____ I____, căreia i-a relatat că ar putea să-l ajute pe tatăl său să primească o pedeapsă mai mică , fără a formula vreo pretenție pentru acest ajutor.

Martorii M____ I____ și Silagyi Iozsef, au formulat recurs împotriva sentinței penale pronunțate de instanța de fond, iar la data de 27 ianuarie 2012 au primit citație de la Curtea de Apel Oradea, care a fixat termen pentru judecarea recursurilor la data de 28 februarie 2012.

După primirea citațiilor, cei doi martori l-au înștiințat pe inculpatul R__ F______ , care s-a angajat să verifice dacă prietenul său face parte din completul de judecată, iar după aflarea componenței membrilor completului de judecată, acesta a confirmat că prietenul său face parte din completul de recurs, însă pentru a le reduce pedepsele , judecătorul pretinde suma de 1000 euro.

Pe de altă parte, inculpatul R__ F______ i-a comunicat martorului M____ I____ că judecătorul de la Cuartea de Apel Oradea mai pretinde să întrețină relații sexuale cu fiica sa M____ E____, care practică în mod legal prostituția în Austria , fapt cunoscut de către cei doi martori și de către cei doi inculpați.

Pretențiile inculpatului R__ F______ au fost considerate dezamăgitoare , întrucât cei doi martori au prestat anumite activități în gospodăria inculpatului, cum ar fi lucrări de construcții, tăierea lemnelor pentru foc, aranjatul acestora etc.

În luna decembrie 2011 martora M____ E____ a revenit în România pentru a-și vizita familia, ocazie cu care s-a întâlnit cu inculpatul R__ F______ la domiciliul acestuia, care i-a comunicat că pentru a-l ajuta pe tatăl său prin intermediul unui judecător de la Curtea de Apel Oradea în vederea obținerii unei pedepse mai mici , judecătorul pretinde pe lângă suma de 1000 euro să întrețină relații sexuale cu aceasta , iar în caz de refuz urmează să plătească suma de 2000 euro.

Martora M____ E____ a solicitat inculpatului o perioadă de timp pentru a primi răspuns , dacă este sau nu de acord cu propunerea sa, după care a părăsit țara, fără să dea vreun răspuns inculpatului.

La data de 28.02.2012 s-a judecat recursul promovat de martorii M____ I____ și Silagyi Iozsef la Curtea de Apel Oradea în completul format din : C_________ A____ – președinte; P_____ M_____ și P______ M______ – judecători .

Din probele administrate în cauză în faza de urmărire penală și la instanța de fond rezultă că , influența pe care inculpatul R__ F______ a pretins că o are asupra unui judecător de la Curtea de Apel Oradea este reală, iar persoana asupra căreia a fost exercitată această influență este judecătorul P_____ M_____.

Pe de altă parte, din probele administrate în cauză nu rezultă că inculpatul P_____ M_____ a pretins în mod real suma de 1000 euro , precum și faptul de a întreține relații sexuale cu martora M____ E____ pentru a admite recursul promovat de martorul M____ I____.

Așa cum s-a arătat mai sus, inculpatul R__ F______ nu a recunoscut comiterea infracțiunii pentru care acesta a fost trimis în judecată și a declarat că nu a pretins suma de bani sau alte foloase de la cei doi martori.

La fel, nici inculpatul P_____ M_____ nu a recunoscut comiterea infracțiunii și a arătat că datorită trecerii timpului , nu și-a amintit ce a discutat cu inculpatul R__ F______ referitor la situația juridică a celor doi martori – denunțători.

Starea de fapt prezentată mai sus rezultă din denunțurile martorilor M____ I____ (fila 37 -42 ) și Silagyi Iozsef (fila 60-63 d.u.p.) și declarațiile martorilor M____ I____ , Silagyi Iozsef , M____ E____ și M____ E____.

Potrivit declarației martorului M____ I____, acesta îl cunoaște pe inculpatul R__ F______ , întrucât în perioada în care inculpatul lucra la Poliția Municipiului Oradea – Biroul Judiciar, ocupându-se de sustrageri din societăți comerciale, domeniu în care martorul își desfășura activitatea infracțională , acesta a fost cercetat de mai multe ori de către inculpat, cu care a intrat într-o relație de prietenie și căruia i-a prestat anumite activități de muncă în construcții , împrumutându-i și diverse sume de bani între 100 – 300 euro, care proveneau de la fiica sa martora M____ E____ , care practică prostituția în Austria .

Inculpatul R__ F______ avea cunoștință despre faptul că martorul avea o cauză penală pe rolul Judecătoriei Oradea și l-a întrebat ce are de gând să facă pentru a primi o pedeapsă mai mică , iar martorul i-a răspuns că urmează să discute cu avocatul numit din oficiu, la care inculpatul s-a arătat indignat și i-a comunicat martorului că decât să plătească un avocat „mai bine cumperi un procuror”.

Ulterior , inculpatul R__ F______ a comunicat martorului M____ I____ că la Judecătoria Oradea nu poate să intervină , însă la instanța de recurs are un prieten judecător , care ar putea să le reducă pedepsele , fără să solicite vreo sumă de bani sau alte foloase.

În luna decembrie 2011 martorul M____ I____ a fost condamnat de către Judecătoria Oradea la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare, cu executare în regim de detenție.

La sfârșitul anului 2011 martorul a primit citația de la Curtea de Apel Oradea pentru termenul de judecată din 28.02.2012, despre care l-a înștiințat pe inculpatul R__ F______ , care urma să verifice componența completului de judecată din recurs și dacă prietenul său face parte din complet.

Inculpatul R__ F______ după câteva zile i-a solicitat martorului M____ I____ să se întâlnească la domiciliul martorului Silagyi Iozsef , fără a fi de față și alte persoane, comunicându-i că judecătorul pe care îl cunoaște face parte din completul de recurs, însă solicită suma de 1000 de euro pentru reducerea pedepselor și să întrețină relații sexuale cu martora M____ E____.

Cu vreo două săptămâni înainte de termenul de recurs, fiica martorului M____ I____ s-a întors din Austria, iar martorul i-a comunicat solicitarea inculpatului R__ F______ , referitoare la întreținerea de relații sexuale cu un judecător de la Curtea de Apel Oradea, cu care urma să petreacă o noapte, în vederea reducerii pedepselor.

Martorul M____ I____ a condus-o pe fiica sa M____ E____ la locuința inculpatului R__ F______ , iar martorul a rămas în stradă și după cca. o jumătate de oră, s-a întors fiica sa, care i-a comunicat martorului pretențiile judecătorului de la Curtea de Apel Oradea referitoare la întreținerea de relații sexuale, însă deși nu a predat suma de 1000 euro, iar fiica sa nu a întreținut relații sexuale cu judecătorul , pedeapsa aplicată de instanța de fond i-a fost redusă cu 10 luni (fila 43-48 d.u.p.).

Din declarația martorului Silagyi Iozsef rezultă că acesta îl cunoștea pe inculpatul R__ F______ din anul 2002 , când inculpatul era ofițer de poliție în cadrul Poliției Municipiului Oradea și a fost anchetat pentru comiterea mai multor infracțiuni de furt, fapte săvârșite împreună cu martorul M____ I____ , acesta din urmă s-a împrietenit cu inculpatul R__ F______ pentru care au exercitat anumite prestații, cum ar fi zugrăvit, amenajări interioare, pentru care au fost plătiți de inculpat.

În toamna anului 2011 a discutat cu martorul M____ I____ , care i-a relatat că inculpatul R__ F______ ar putea să-i ajute la Curtea de Apel Oradea în sensul reducerii pedepselor, întrucât cunoaște un judecător la această instanță, însă solicită suma de 1000 de euro pentru această prestație, iar martorului Silagyi Iozsef i-ar reveni să plătească suma de 500 euro și că așteaptă un răspuns înainte de termenul de judecată, însă martorul Silagyi Iozsef i-a comunicat că nu poate face rost de această sumă și că M____ I____ va încerca să obțină întreaga sumă de la fiica sa.

Martorul Silagyi Iozsef a mai arătat că de la martorul M____ I____ a aflat despre faptul că inculpatul R__ F______ i-a solicitat lui M____ I____ să o convingă pe fiica sa M____ E____ să întrețină relații sexuale cu un judecător , care urma să facă parte din completul de recurs, tot pentru reducerea pedepselor.

Potrivit declarației martorei M____ E____ – soția inculpatului M____ I____ , aceasta din urmă l-a cunoscut pe inculpatul R__ F______ , care l-a anchetat pe soțul său de mai multe ori pentru comiterea unor infracțiuni de furt și cu care a stabilit o relație de prietenie, în baza căreia l-a împrumutat pe inculpat de mai multe ori cu sume cuprinse între 100 – 200 euro, care au fost restituite de acesta.

În toamna anului 2011, când soțul său avea un proces pe rolul Judecătoriei Oradea, acesta a discutat cu R__ F______ despre situația procesului , însă inculpatul i-a relatat că nu poate să-l ajute , dar va încerca la Curtea de Apel Oradea în faza de recurs, unde are cunoștințe.

La instanța de fond , soțul său a fost condamnat la 3 ani și 4 luni închisoare, iar după aceasta, inculpatul i-a comunicat că pentru a fi ajutat trebuie să plătească suma de 1000 euro pentru a interveni la un judecător, care urma să facă parte din completul de recurs pentru reducerea pedepsei, iar fiica martorului M____ I____ rezultată dintr-o căsătorie anterioară, să întrețină relații sexuale cu acel judecător (f.70-73 d.u.p.).

Potrivit declarației martorei M____ E____, care practică prostituția în mod legal în Austria, în cursul lunii decembrie 2011 când s-a întors în România , tatăl său M____ I____ i-a comunicat că inculpatul R__ F______ dorește să discute cu martora despre problemele sale, respectiv procesul care urma să se judece la Curtea de Apel Oradea, unde ar putea să-i fie redusă pedeapsa, dacă va plăti suma de 1000 euro și va întreține relații sexuale cu un judecător, care urma să facă parte din completul de recurs.

Astfel, a doua zi s-a deplasat împreună cu tatăl său la locuința inculpatului R__ F______ , tatăl său a rămas în autoturismul cu care s-au deplasat până în acel loc, iar martora a intrat în locuința inculpatului, cu care a discutat cca. 30 de minute și care i-a solicitat să întrețină relații sexuale cu un judecător de la Curtea de Apel Oradea – prieten cu inculpatul și să achite suma de 1000 euro, în vederea reducerii pedepsei pentru tatăl său, însă martora a cerut termen de gândire, urmând să-i comunice inculpatului răspunsul înainte să se întoarcă în Austria (f.74-76 d.u.p.).

La instanța de fond au fost reaudiați martorii M____ I____ , Silagyi Iozsef , M____ E____ și M____ E____.

Potrivit declarației martorului M____ I____ , acesta îl cunoaște pe inculpatul R__ F______ din anul 1998 când inculpatul era ofițer de poliție judiciară, care l-a anchetat în mai multe dosare de furt și astfel a stabilit o relație destul de apropiată cu inculpatul, căruia i-a solicitat anumite sume de bani sub formă de împrumut pentru cheltuieli curente, iar la rândul său l-a împrumutat pe inculpat cu sume de bani, care i-au fost restituite.

Martorul având un dosar penal pe rolul Judecătoriei Oradea, după judecata în fond a cauzei, a luat legătura cu inculpatul R__ F______ , care s-a oferit să-l ajute în recurs pentru a le fi reduse pedepsele aplicate la instanța de fond lui și martorului Silagyi Iozsef în schimbul sumei de 1000 euro, iar fiica sa M____ E____ să întrețină relații sexuale cu un judecător de la Curtea de Apel Oradea, căruia nu i-a precizat numele.

Suma pretinsă martorului nu a fost predată de acesta, întrucât nu dispunea de suma respectivă, iar pe de altă parte, a apreciat că pentru suma de 1000 euro situația sa nu putea fi rezolvată.

Înainte de pronunțarea deciziei în recurs personal a condus-o pe fiica sa la locuința inculpatului R__ F______ , însă nu a asistat la discuția dintre cei doi, dar la întoarcere fiica sa, i-a comunicat că inculpatul R__ F______ i-a solicitat acesteia să întrețină relații sexuale cu un judecător de la Curtea de Apel Oradea în scopul reducerii pedepselor.

Martorul a mai arătat că a discutat de mai multe ori cu inculpatul R__ F_____, căruia i-a relatat că nu poate face rost de suma pretinsă, iar achitarea sumei de 1000 euro și prestația fiicei sale trebuiau efectuate anterior pronunțării deciziei în recurs (f.265 – 266 vol.I dosar fond).

Din declarația martorului Silagyi Iozsef rezultă că acesta îl cunoaște pe inculpatul R__ F______ din anul 1998 , fiind anchetat în mai multe dosare penale și cu care a stabilit o relație apropiată. În anul 2012 având un dosar pe rolul instanțelor din Oradea , inculpatul R__ F______ s-a oferit să-i ajute pe cei doi martori, în sensul reducerii pedepselor , iar de la martorul M____ I____ a aflat că inculpatul R__ F______ a solicitat suma de 1000 euro pentru această prestație, din care martorul urmează să plătească jumătate din sumă, însă martorul a arătat că suma era prea mică , iar situația lor nu poate fi rezolvată pentru o asemenea sumă și că nu dorește să intre într-o astfel de afacere.

Tot de la martorul M____ I____, martorul Silagyi Iozsef a aflat că fiica sa M____ E____ trebuia să întrețină relații sexuale cu o anumită persoană, fără ai preciza numele și calitatea, că nu a recunoscut fapta pentru care a fost condamnat la instanța de fond, motiv pentru care nu a solicitat aplicarea art.320/1 C.p.p. în recurs, iar pedeapsa aplicată de instanța de fond a fost menținută și la instanța de recurs, care a respins calea de atac promovată de către martorul Silagyi Iozsef (f.267 vol.I dosar fond).

Potrivit declarației martorei M____ E____ , aceasta a aflat de la soțul său martorul M____ I____ că după condamnarea martorului la instanța de fond , acesta împreună cu martorul Silagyi Iozsef i-au făcut o vizită inculpatului R__ F______ la locuința sa , care i-a precizat că în schimbul sumei de 1000 euro și prestarea unor servicii sexuale de către fiica soțului său pentru un judecător de la Curtea de Apel Oradea, acesta din urmă ar putea reduce pedepsele aplicate celor doi martori la judecata în fond a cauzei.

În recurs, pedeapsa soțului său a fost redusă pe motiv că a recunoscut comiterea infracțiunii și nu pentru suma pretinsă de 1000 euro sau prestația fiicei soțului său , care nu a fost efectuată (fila 29-30 vol.II dosar fond).

Din declarația martorei M____ E____ rezultă că în luna ianuarie 2012 când a revenit în România împreună cu tatăl său martorul M____ I____ s-au deplasat la locuința inculpatului R__ F______ , unde martora a intrat în casă, iar tatăl său a așteptat la poartă. În urma discuțiilor cu inculpatul R__ F______ , acesta i-a relatat că tatăl său are un proces pe rolul Curții de Apel Oradea, iar în primă instanță a fost condamnat la pedeapsa închisorii și pentru reducerea pedepsei , i-a solicitat suma de 1000 euro și să petreacă o noapte cu un judecător , fără a-i preciza numele, martora i-a cerut inculpatului un termen de gândire , urmând să-i dea un răspuns ulterior.

După discuția cu inculpatul R__ F______, martora a relatat tatălui său despre pretențiile inculpatului, care i-a precizat martorei că în caz de refuz a prestațiilor sexuale, urmează să plătească suma de 2000 euro, însă tatăl său i-a solicitat să nu plătească suma de 1000 euro și să nu execute vreo prestație de natură sexuală pentru prostiile sale.(fila 165 dosar fond).

La termenul de judecată din 26 iunie 2013 inculpatul R__ F______ prin apărătorul său ales, a solicitat constatarea nulității absolute a înregistrărilor telefonice din prezenta cauză, întrucât au fost efectuate în baza unor autorizații date de o instanță necompetentă material , respectiv Tribunalul Bihor, iar din conținutul acestor discuții rezultă că persoanele care l-au apelat telefonic pe inculpat îi pronunțau numele sau prenumele de R__ F_____, domnul R__ sau F______ și că organele de urmărire penală puteau afla identitatea sa, precum și funcția pe care o ocupa în cadrul IPJ Bihor și că potrivit art.27 alin.3 lit.b din Legea nr.218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, competența de judecată în primă instanță aparține Curții de Apel (f.232-236 dosar fond).

Solicitarea inculpatului R__ F______ prin apărătorul său ales referitoare la constatarea nulității absolute a înregistrării convorbirilor telefonice din prezenta cauză, este întemeiată.

Corespunde adevărului că potrivit art.91/2 alin.5 C.p.p. convorbirile sau comunicările interceptate și înregistrate pot fi folosite și în alte cauze penale dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informații concludente și utile privitoare la pregătirea sau săvârșirea unei alte infracțiuni dintre cele prevăzute în art.91/1 alin.1 și 2 C.p.p.

În faza de urmărire penală au fost valorificate în baza art.92/2 alin.5 C.p.p. convorbirile telefonice interceptate și înregistrate într-un alt dosar penal vizând comiterea unor fapte de corupție, respectiv dosar nr.49/P/2011 al DNA Serviciul Teritorial Oradea, care au fost efectuate în baza autorizațiilor nr.38 din 17.02.2011 și nr.50 din 15 martie 2012 ale Tribunalului Bihor.

Potrivit art.91/1 alin.3 C.p.p. autorizarea interceptărilor și înregistrărilor audio sau video se dispune de președintele instanței căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță ori al instanței corespunzătoare în grad acesteia, în a cărei circumscripție se află sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, iar în lipsa președintelui instanței, autorizarea se dispune de judecătorul desemnat de acesta. În cazul în care autorizarea interceptărilor și înregistrărilor audio sau video este dispusă de președintele tribunalului sau de judecătorul desemnat de acesta, deși competența de judecată a cauzei în primă instanță îi revine Curții de Apel, există o încălcare a dispozițiilor art.91/1 alin.3 C.p.p., care atrage nulitatea absolută a mijloacelor de probă și înlăturarea acestora din proces, în conformitate cu dispozițiilor art.64 alin.2 C.p.p. (decizia penală nr.1470 din 12.04.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție ).

Conform art.197 alin.2 C.p.p. este sancționată cu nulitatea absolută și încălcarea dispozițiilor relative la competența după calitatea persoanei , sancțiune ce nu poate fi înlăturată în nici un mod și care poate fi invocată în orice stare a procesului și se ia în considerare chiar din oficiu (art.197 alin.3 C.p.p.).

În raport de gradul profesional al inculpatului R__ F______ de comisar de poliție, cu atribuții de cercetare judiciară, competența înregistrărilor convorbirilor telefonice revenea în mod obligatoriu Curții de Apel Oradea iar nu Tribunalului Bihor cum s-a procedat în cauză, astfel cum impun disp. art.91/1 alin.3 C.p.p., care se referă în mod imperativ la președintele instanței căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță sau de la instanța corespunzătoare în grad acesteia, în a cărei circumscripție se afla sediul parchetului din care face parte procurorul, care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.

Nesocotirea acestei obligații legale imperative, indiferent de motivele de ordin informativ invocate de procurorul de caz, atrage nulitatea absolută a mijloacelor de probă menționate mai sus și înlăturarea acestora din proces în conformitate cu disp. art.64 alin.2 C.p.p. (art.102 alin.3 C.p.p.).

Susținerea procurorului de caz referitoare la faptul că persoana ce utiliza numărul de telefon xxxxxxxxxx nu putea fi identificată, deoarece acest număr era atribuit unei cartele prepay și datorită acestui fapt s-a solicitat autorizarea interceptărilor și înregistrărilor convorbirilor telefonice Tribunalului Bihor, instanță competentă material să judece cauza în primă instanță, nu sunt întemeiate.

Potrivit adresei nr.13/SEC/xxxxx/SDU/21.03.2013 a Orange România S.A nr. de telefon xxxxxxxxxx a aparținut din data de 9 decembrie 2005 inculpatului R__ F______ cu act de identitate ________ nr.xxxxxx domiciliat în Oradea _____________________.21, Bihor, iar la data de 14 februarie 2009 nr. de telefon xxxxxxxxxx, a fost trecut în sistem Orange prepay (fila 253 vol.I dosar fond).

Organele de cercetare penală avea posibilitatea să afle care este persoana ce folosea numărul de telefon menționat mai sus, așa cum rezultă din adresa Orange România în care se precizează numele și prenumele persoanei, care folosea acest număr de telefon, datele de identificare ale acesteia, precum și domiciliul, să sisteze interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice efectuate în baza autorizației emise de Tribunalul Bihor și să solicite Curții de Apel Oradea emiterea autorizației ca instanță competentă să judece cauza în fond.

Neprocedând în acest fel, probele astfel obținute sunt lovite de nulitate absolută și urmează să fie înlăturate din prezenta cauză potrivit art.102 alin.3 C.p.p. (art.197 alin.2 C.p.p.).

Din declarația martorei P______ E_____ – judecător la Curtea de Apel Oradea care a făcut parte din completul de judecată alături de inculpatul P_____ M_____ și care a pronunțat decizia penală nr.220/28.02.2012 a Curții de Apel Oradea rezultă că prin această decizie s-a admis recursul promovat de martorul M____ I____, care s-a prevalat de disp. art.320/1 C.p.p., iar pedeapsa aplicată acestuia de către instanța de fond a fost redusă cu o treime, însă pentru martorul Silagyi Iozsef nu s-a redus pedeapsa, întrucât acesta nu a recunoscut comiterea infracțiunii și nu putea să beneficieze de disp. art.320/1 C.p.p.

Martora a mai arătat că a fost colegă de complet cu inculpatul P_____ M_____ până la data suspendării acestuia prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii și a colaborat foarte bine cu inculpatul , întrucât este bine pregătit profesional, iar la Tribunalul Bihor inculpatul a ocupat funcția de președinte al secției penale, tot datorită calităților sale profesionale, că inculpatul este căsătorit, are doi copii minori în întreținere și că are o relație foarte apropiată cu membrii săi de familie (f.166 vol.II fond).

Din declarațiile martorilor P___ V_____ , C____ I____ și Șimon V_____ ofițeri sau subofițeri de poliție, care au lucrat cu inculpatul R__ F______ în diverse servicii ale IPJ Bihor rezultă că , inculpatul a avut o activitate profesională deosebită, că acesta era în relații apropiate cu martorul M____ I____ pe care îl folosea ca informator și pe care l-a ajutat oferindu-i locuri de muncă ocazionale, prin relațiile pe care le avea inculpatul , că i-a oferit martorului M____ I____ de mai multe ori diverse sume de bani sub formă de împrumut.

La fel, de la inculpat au aflat că acesta a fost citat la sediul DNA Oradea în data de 06.12.2012, când i s-a solicitat să formuleze un autodenunț cu privire la inculpatul P_____ M_____ , însă a refuzat pe motiv că ceea ce i se solicita nu corespundea adevărului (f.167 -169 vol.II fond).

Potrivit declarației martorilor T___ Ș_____ și M_____ M_____ inculpatul R__ F______ este un bun profesionist , fiind apreciat de colegii săi, precum și de șefii ierarhici, iar referitor la relația inculpatului cu martorul M____ I____ , cei doi martori au arătat că între inculpatul R__ F______ și martorul M____ I____ era o relație de prietenie, martorul fiind folosit ca informator, întrucât acesta își desfășura activitatea în medii infracționale , că pe martor l-a ajutat cu sume de bani date sub formă de împrumut, produse alimentare, și țigări în perioada în care martorul M____ I____ se afla în stare de arest (f.210-211 vol.II dosar fond).

Solicitarea inculpatului R___ F______ prin apărătorul ales N____ M____ referitoare la achitarea sa în baza art.396 alin.5 raportat la art.16 alin.1 lit.a C.p.p. cu privire la infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată, este neîntemeiată.

În susținerea acestei cereri inculpatul a arătat că, autorizațiile de interceptare și înregistrarea convorbirilor telefonice nr.38/17.02.2012, și nr.50/15.03.2012 emise de Tribunalul Bihor sunt nelegale , întrucât raportat la gradul său profesional de comisar de poliție și organ de cercetare al Poliției Judiciare, procurorul trebuia să sisteze interceptările și înregistrările făcute în baza autorizației emise de Tribunalul Bihor și să solicite Curții de Apel Oradea emiterea unor astfel de autorizații, deoarece această din urmă instanță era competentă material să judece cauza în primă instanță potrivit art.27 alin.3 lit.d din Legea nr.218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, raportat la art.14 alin.2 pcrt.1 lit.f din Legea nr.360/2002 privind statutul polițistului.

Referitor la autodenunțurile celor doi martori M____ I____ și Silagyi Iozsef inculpatul a arătat că cei doi martori –denunțători nu ar fi formulat denunțurile, dacă nu ar fi fost amenințați de organele de cercetare penală că sunt pasibili de comiterea infracțiunii de cumpărare de influență, dacă nu formulează denunțurile, iar declarațiile martorelor M____ E____ și M____ E____ sunt derivate din cele două denunțuri, obținute nelegal de organele de urmărire penală.

Cu privire la interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice folosite în faza de urmărire penală date de Tribunalul Bihor prin autorizațiile nr.38/17.02.2012 și nr.50/15.03.2012 s-a arătat în detaliu mai sus, că acestea sunt lovite de nulitate absolută și că nu se va ține seama de aceste înregistrări la stabilirea vinovăției sau nevinovăției inculpatului R__ F______ .

Referitor la legalitatea obținerii celor două autodenunțuri în faza de urmărire penală și la declarațiile martorilor M____ I____ , Silagyi Iozsef , M____ E____ și M____ E____ audiați în faza de urmărire penală și la instanța de fond, aceste probe au fost legal administrate și nu se impune anularea lor.

Faptul că, procurorul de caz a pus în vedere celor doi denunțători că în situația neformulării denunțurilor, sunt pasibili de comiterea infracțiunii de cumpărare de influență, nu conduce automat la anularea acestora, întrucât există o cauză de nepedepsire prev. de art.16 lit.h C.p.p.

Declarațiile martorilor M____ I____ , Silagyi Iozsef , M____ E____ și M____ E____ nu pot fi anulate, deoarece nu există motive în acest sens, probe care confirmă vinovăția inculpatului R__ F______ pentru comiterea infracțiunii reținute în sarcina acestuia.

Nici solicitarea din petitul subsidiar referitoare la achitarea inculpatului R__ F______ în baza art.16 alin.1 lit.c C.p.p. pe motiv că nu ar exista probe la dosar , care să confirme vinovăția sa, nu este întemeiată.

Așa cum s-a arătat în detaliu mai sus, din provele administrate în mod legal în faza de urmărire penală și la instanța de fond, respectiv : autodenunțurile martorilor M____ I____ și Silagyi Iozsef și declarațiile martorilor M____ I____ , Silagyi Iozsef , M____ E____ și M____ E____, rezultă cu certitudine vinovăția inculpatului R__ F______ cu privire la infracțiunea pentru care acesta a fost trimis în judecată.

Inculpatul R__ F______ prin apărător ales L___ A________ a solicitat în principal repunerea cauzei pe rol în vederea reluării cercetării judecătorești, iar în subsidiar achitarea sa în baza art.16 lit.a C.p.p.

În motivarea petitului principal din concluziile scrise s-a arătat că, întrucât în faza de urmărire penală probele au fost administrate în mod abuziv, se impune reluarea cercetării judecătorești și reaudierea martorilor M____ I____ și Silagyi Iozsef , administrarea unie expertize criminalistice de autentificare a înregistrărilor convorbirilor telefonice, acvirarea dosarului nr.49/P/2011 al DNA – Serviciul Teritorial Oradea și declasificarea documentelor înaintate la dosar de IPJ și SRI Bihor pentru a da posibilitatea apărătorilor săi să studieze aceste documente.

Referitor la motivare pretitului subsidiar s-a arătat că , potrivit dispozițiilor art.64 alinb.2 C.p.p. probele obținute ilegal, nu pot fi folosite în procesul penal, că organele de urmărire penală aveau cunoștință de funcția pe care o ocupa inculpatul în cadrul IPJ Bihor încă din prima zi, după emiterea autorizației din 17.02.2012 de Tribunalul Bihor, iar raportat la calitatea sa de comisar de poliție și organ de cercetare penală, procurorul trebuia să sisteze interceptările și să solicite Curții de Apel Oradea emiterea unei astfel de autorizații ca instanță competentă să judece cauza în fond.

Pe de altă parte, organele de urmărire penală au folosit presiuni și alte mijloace de constrângere cu scopul de a-l acuza cu orice preț pe inculpatul P_____ M_____ cu care se afla în relații de prietenie .

Solicitarea inculpatului referitoare la repunerea cauzei pe rol și reaudierea denunțătorilor M____ I____ și Silagyi Iozsef , este neîntemeiată .

Martorii –denunțători M____ I____ și Silagyi Iozsef au fost audiați în faza de judecată cu respectarea tuturor dispozițiilor legale, care au arătat că își mențin declarațiile date în faza de urmărire penală, iar la instanța de fond au precizat în detaliu discuțiile pe care le-au avut cu inculpatul R__ F______ , relațiile pe care le aveau cu inculpatul, precum și scopul acestor discuții, avocații inculpatului au avut posibilitatea de a pune întrebări martorilor și s-au folosit de acest drept.

Neîntemeiată este și solicitarea inculpatului privind efectuarea unei expertize criminalistice de autentificare a înregistrărilor convorbirilor telefonice, întrucât , așa cum s-a arătat mai sus, înregistrarea convorbirilor telefonice a fost anulată.

Tot neîntemeiată este și solicitarea inculpatului referitoare la acvirarea dosarului nr.49/P/2011 al DNA – Serviciul Teritorial Oradea, întrucât acest dosar a fost depus în copie de către apărătorul ales al inculpatului P_____ M_____ la termenul de judecată la care au avut loc dezbaterile pe fond a cauzei, iar pronunțarea a fost amânată pentru data de 19.02.2014 pentru a da posibilitatea apărătorilor aleși a inculpatului să studieze acest dosar și tot la solicitarea apărătorilor inculpatului pronunțarea a fost amânată din nou pentru data de 26.02.2014.

Neîntemeiată este și solicitarea inculpatului referitoare la asigurarea posibilității apărătorilor săi de a avea acces la documentele clasificate înaintate la dosar de IPJ și SRI Bihor, întrucât cele două instituții nu au trimis la dosar acte din care să rezulte vinovăția sau nevinovăția inculpatului și ca urmare sub nicio formă nu s-a ținut seama în prezenta cauză de anumite probe, care nu au fost cunoscute de apărătorii aleși ai inculpatului.

Nici solicitarea din petitul subsidiar referitoare la achitarea inculpatului R__ F______ pe motiv că la dosar nu sunt probe care să confirme vinovăția sa, nu este întemeiată, iar cu privire la solicitarea referitoare la înregistrarea convorbirilor telefonice și legalitatea administrării probelor în faza de urmărire penală s-a răspuns în detaliu la criticile formulate de inculpat prin apărătorul ales N____ M____ și apreciez că nu se impune să se revină sub acest aspect.

În drept fapta comisă de inculpatul R__ F______, care în iarna anului 2011, respectiv sfârșitul anului 2011 și începutul anului 2012, a pretins de la inculpații recurenți M____ I____ și Silagyi Iozsef suma de 1000 euro pentru a-și exercita influența asupra judecătorilor ce compuneau completul investit cu judecarea recursului în cauza privindu-i pe cei doi recurenți , astfel încât să pronunțe o hotărâre prin care să le reducă pedepsele, care le-au fost aplicate acestora de către instanța de fond și în același scop , i-a solicitat inculpatului recurent M____ I____ să discute cu fiica sa M____ E____ pentru a o convinge pe aceasta să întrețină relații sexuale cu un judecător de la Curtea de Apel Oradea, care făcea parte din completul investit cu judecarea recursului în cauza privindu-i pe recurenții M____ I____ și Silagyi Iozsef , întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență prev. de art.257 alin.1 C.p. cu aplicarea art.6 și 7 alin.3 din Legea nr.78/2000.

Cu privire la legea penală mai favorabilă , care urmează să fie aplicată inculpatului R__ F______ , se rețin următoarele:

Raportat la data comiterii faptei (sfârșitul anului 2011- începutul anului 2012), în vigoare era Legea nr.78/2000, care prevedea în art.7 alin.3 că infracțiunile de primire de foloase necuvenite și trafic de influență, dacă au fost săvârșite de una dintre persoanele menționate în alin.1 și 2 , se sancționează cu pedeapsa prevăzută la art.256 din Codul penal, respectiv la art.257 din Codul penal, al cărui maxim se majorează cu 2 ani , pedeapsa fiind de la 2 la 12 ani închisoare .

Dispozițiile art.7 din Legea nr.78/2000 au fost modificate prin Legea nr.187 din 24.10.2012, în sensul că limitele de pedeapsă se majorează cu o treime , pedeapsa fiind în prezent pentru infracțiunea de trafic de influență între 2 ani și 8 luni închisoare și 9 ani și 4 luni închisoare, raportat la pedeapsa de la 2 la 7 ani închisoare prevăzută de art.291 C.p.

Față de modificările succesive ale dispozițiilor art.7 din Legea nr.87/2000, legea penală mai favorabilă privind pe inculpatul R__ F______ este legea în vigoare la data comiterii faptei, întrucât minimul special a rămas la 2 ani închisoare și nu cel de 2 ani și 8 luni închisoare existent în prezent.

În baza probelor legal administrate în faza de urmărire penală și la instanța de fond, respectiv autodenunțurile martorilor Silagyi Iozsef și M____ I____ , declarațiile martorilor Silagyi Iozsef , M____ I____ , M____ E____ și M____ E____ urmează să fie condamnat inculpatul R__ F______ pentru comiterea infracțiunii de : trafic de influență prev.de art.257 alin.1 C.pen. cu aplic.art.6 și 7 alin.3 din Legea nr.78/2000 și art.5 C.pen. – la pedeapsa de 2 ani închisoare cu aplic.art.71 și 64 lit.a teza a II-a și lit.b C.pen.

Referitor la modalitatea de executare a pedepsei, tot dispozițiile vechiului Cod penal sunt mai favorabile față de dispozițiile actualului Cod penal, care pe perioada suspendării sub supraveghere prevăd alte obligații, cum ar fi prestarea unei munci în folosul comunității.

La fel, potrivit vechiului Cod penal dacă suspendarea sub supraveghere nu a fost revocată , intervine reabilitarea de drept, ceea ce nu prevede actualul Cod penal .

Reeducarea inculpatului se poate realiza și fără executarea pedepsei în regim de detenție, apreciind că suspendarea sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 4 ani, cu stabilirea obligațiilor pe care trebuie să le îndeplinească inculpatul pe perioada termenului de încercare, este suficientă pentru îndreptarea acestuia, care potrivit declarațiilor martorilor propuși de inculpat în apărare și prezentate în detaliu mai sus, acesta a avut rezultate bune în activitatea profesională , este căsătorit, are un copil în întreținere, iar perioada reținerii de 24 de ore din 9 ianuarie 2013 și a arestării preventive începând cu data de 17 ianuarie 2013 și până la data de 5 iulie 2013, o perioadă de 5 luni și jumătate, a fost în măsură să conducă la conștientizarea gravității faptei săvârșită de inculpat, raportat și la suma pretinsă de acesta și serviciile solicitate, care nu au fost prestate.

Față de cele de mai sus, în baza art.86/1 și 86/2 C.pen. se va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani.

Potrivit art.86/3 alin.1 C.pen. pe perioada termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor obligații:

a)să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de probațiune;

b)să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c)să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d)să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență.

Se va atrage atenția inculpatului asupra disp.art.86/4 C.pen.

Potrivit art.71 alin.5 C.pen. pe perioada termenului de încercare, se va suspenda și executarea pedepselor accesorii.

În baza art.72 C.pen. se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii de 24 ore din data de 9 ianuarie 2013 și a arestării preventive, începând cu data de 17 ianuarie 2013 și până la data de 5 iulie 2013.

Potrivit art.399 C.pr.pen. urmează să fie revocată măsura obligării de a nu părăsi țara dispusă față de inculpat prin decizia penală nr.2342 din 05 iulie 2013 a ÎCCJ.

Potrivit art.274 alin.1 C.pr.pen. inculpatul R__ F______ urmează să plătească statului suma de 13.000 lei cheltuieli judiciare, din care 3000 lei în faza de urmărire penală și 10.000 lei în faza de judecată.

Cu privire la inculpatul P_____ M_____ se rețin următoarele:

Pentru a se stabili dacă influența de care s-a prevalat inculpatul R__ F______ în fața martorilor denunțători M____ J____-Iozsef și S_______ I____-Emeric este reală sau nu, la data de 10 ianuarie 2013 în faza de urmărire penală s-a procedat la audierea, în calitate de martor, a judecătorului P_____ M_____, de la Curtea de Apel Oradea, în cursul audierii, judecătorul P_____ M_____ se arată în actul de trimitere în judecată că a făcut afirmații mincinoase cu privire la împrejurări esențiale ale cauzei, asupra cărora a fost întrebat, respectiv a declarat că inculpatul R__ F______ nu a intervenit la el pentru martorii denunțători M____ J____ - Iozsef și S_______ Josif- Emeric, în sensul de a obține pentru aceștia o hotărâre mai favorabilă în recurs, și că nici nu a discutat vreodată cu ofițerul de poliție R__ F______ despre situația vreunui inculpat implicat în cauzele aflate pe rolul instanțelor de judecată, cu atât mai mult la completul de judecată din care face parte.

Declarația judecătorului P_____ M_____, în calitate de martor: „Fiind întrebat, declar că inculpatul R__ F______ nu a intervenit pentru cei doi inculpați recurenți în sensul de a obține pentru aceștia o hotărâre mai favorabilă în recurs. De altfel, niciodată nu am discutat cu R__ F______ despre dosare aflate pe rolul Curții de Apel Oradea sau a altor instanțe de judecată și nici despre situația vreunui inculpat implicat în vreo cauză aflată pe rolul instanțelor, cu atât mai mult pe completul meu de judecată. "

După începerea urmăririi penale împotriva sa, pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă și după ce a luat cunoștință de conținutul discuțiilor telefonice interceptate, inculpatul P_____ M_____ a revenit și a recunoscut că a discutat cu inculpatul R__ F______ despre situația recurenților Minut J____-Iozsef și S_______ I____-Emeric, motivând însă că aceste discuții ar fi avut loc după pronunțarea hotărârii și au avut doar un scop informativ.

Conform doctrinei în materie , ilegalitatea unei probe se raportează la condițiile în care aceasta a fost obținută, din categoria probelor inadmisibile prin natura lor, făcând parte și proba obținută prin violarea dreptului la tăcere.

În acest sens, inculpatul P_____ M_____ a fost audiat în calitatea de martor cu privire la comiterea infracțiunii de trafic de influență de către inculpatul R__ F______ , în condițiile în care în actul de începere a urmăririi penale se susține că acesta și-ar fi exercitat influența asupra martorului.

În concret, inculpatul a fost audiat cu privire la fapte personale , respectiv dacă inculpatul R__ F______ a intervenit pentru ca martorii denunțători să obțină o soluție favorabilă, împrejurări care puteau conduce la o autoincriminare a inculpatului .

Procedând în acest fel, organele de urmărire penală au încălcat în mod flagrant disp. art.4 și 10 C.p.p.

Dispozițiile art.4 C.p.p. instituie în dreptul procesul penal , ca principiu, prezumția de nevinovăție, principiu consacrat atât în Constituția României , cât și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Analizând garanțiile asociate dreptului la un proces echitabil și prezumția de nevinovăție în jurisprudența CEDO s-a concluzionat că de acest privilegiu trebuie să beneficieze și martorii, în condițiile în care, împrejurările asupra cărora este întrebat pot să conducă la consecințe de natură penală împotriva sa.

Audierea inculpatului în calitatea de martor, a creat premisele eludării garanțiile specifice dreptului la apărare consacrat în art.10 din C.p.p.

În prezenta cauză, este cu atât mai evidentă încălcarea acestor drepturi, cu cât, raportat la obiectul audierii, inculpatul a fost pus în situația fie să declare în mod mincinos, fie să declare că nu a existat o astfel de intervenție. Astfel, inculpatul putea să declare în sensul urmărit de organele judiciare, respectiv că inculpatul R__ F______ a intervenit pentru obținerea unei soluții favorabile denunțătorilor, context în care s-ar fi expus la autoincriminare pentru o eventuală infracțiune de luare de mită și întrucât inculpatul nu a declarat astfel, acesta a fost pus sub acuzare pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă.

Indiferent de poziția pe care a adoptat-o inculpatul , acesta s-ar fi expus la consecințe de natură penală. Faptul că audierea inculpatului în calitate de martor viza mai degrabă propria sa incriminare , decât aflarea adevărului , rezultă atât din probele administrate în faza de urmărire penală, cât și din conținutul rechizitoriului.

Astfel, la momentul la care inculpatul P_____ M_____ a fost audiat în calitate de martor, procurorul își formase convingerea cu privirea la existența indiciilor și probelor referitoare la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență de către inculpatul R__ F______ și cu privire la influența pe care acesta a executat-o asupra martorului..

Ceea ce s-a încercat în această audiere, era dovedirea unei fapte de corupție, respectiv luare de mită săvârșită de către martor, care astfel, așa cum rezultă din conținutul rechizitoriului, nu a fost probată.

Pe de altă parte, obiectul audierii nu viza o împrejurare esențială pentru justa soluționare a cauzei, întrucât nu viza infracțiunea de trafic de influență săvârșită de inculpatul R__ F______, fiind sub acest aspect fără relevanță probatorie împrejurarea că intervenția s-a realizat sau nu în mod efectiv.

Toate aceste elemente conduc în mod evident la concluzia că, procedând la audierea inculpatului P_____ M_____ în calitate de martor, organele de urmărire penală au încălcat regulile de bază ale procesului penal, iar declarația de martor astfel obținută , va fi înlăturată din ansamblul materialului probator potrivit art.102 alin.2 C.p.p.

Raportat la aceste considerente, ca urmare a înlăturării declarației de martor ca probă nelegal obținută , nu mai subzistă nici infracțiunea de mărturie mincinoasă, lipsindu-i latura obiectivă.

Declarațiile date de inculpatul P_____ M_____ atât în faza de urmărire penală , cât și la instanța de fond, se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză și conduc fără echivoc la concluzia că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă pentru care acesta a fost trimis în judecată.

În actul de sesizare a instanței se reține că inculpatul , după ce a fost pus sub învinuire a revenit parțial asupra declarațiilor date în calitate de martor, în sensul că a recunoscut că a discutat cu inculpatul R__ F______ despre situația martorilor-denunțări, motivând însă că aceste discuții au avut loc după pronunțarea deciziei în recurs și au avut doar un scop de informare.

Poziția inculpatului P_____ M_____ este confirmată de întreaga probațiune administrată în faza de judecată, respectiv declarația martorului R__ F______ (fila 125-125 vol.I dosar fond), declarația martorei P______ M______ (f.166 vol.II dosar fond), adresa Curții de Apel Oradea referitoare la ora închiderii dezbaterilor în ședința din 28.02.2012 când s-a judecat recursul celor doi martori-denunțători (fila 208 vol.II dosar fond), minuta deciziei penale nr.220/R/2012 a Curții de Apel Oradea pronunțată în dosar nr.13.XXXXXXXXXXXX (fila 102-103 vol.II dosar fond), decizia penală nr.220/R/2012 a Curții de Apel Oradea pronunțată în dosarul menționat mai sus (fila 137-146 d.u.p.), copii după caietul grefierului cuprinzând desfășurarea ședinței de judecată din 28.02.2012 (fila 273-275 vol.III dosar fond), copiile după condica de soluții a Curții de Apel Oradea Secția penală și pentru cauze cu minori din data de 28.02.2012 (f.167-173 vol.III dosar fond), declarația inculpatului P_____ M_____ în dosarul disciplinar cu nr.3/J/2013 (filele 134-140 vol.III dosar fond), hotărârea nr.17J din 25.11.2013 a CESM Secția pentru judecători în materie disciplinară, care confirmă că discuția purtată de inculpatul P_____ M_____ cu inculpatul R__ F______ a avut loc după deliberarea și pronunțarea deciziei în recurs, care îi viza pe martorii denunțători și că aceste discuții vizau doar comunicarea soluției pronunțate în cauză.

Referitor la declarațiile celorlalți martori audiați în cauză, acestea nu vizează învinuirea adusă inculpatului P_____ M_____, martori care au relatat că nu îl cunosc pe inculpat și că nu au discutat niciodată cu acesta.

Înscrisurile depuse de DNA Serviciul Teritorial Oradea, respectiv rechizitoriul dat în dosarul penal nr.85/P/2012, declarația martorei M______ C____ dată la CSM în cadrul comisiei disciplinare și rezoluția inspecției judiciare, nu vizează existența faptei reținute în sarcina inculpatului sau vinovăția acestuia, ca atare sunt irelevante sub aspectul soluționării prezentei cauze.

Latura obiectivă a infracțiunii de mărturie mincinoasă nu este realizată sub aspectul caracterului esențial al împrejurărilor asupra cărora inculpatul P_____ M_____ a fost întrebat cu ocazia audierii sale în calitate de martor.

Obiectul audierii inculpatului P_____ M_____ în calitate de martor viza împrejurări în legătură cu comiterea infracțiunii de trafic de influență de către inculpatul R__ F______ .

De asemenea, în actul de sesizare a instanței se reține că, inculpatul P_____ M_____ a fost audiat pentru a stabili dacă influența de care s-a prevalat inculpatul R__ F______ în fața martorilor-denunțători era sau nu reală.

Raportat la conținutul declarației dată în calitate de martor este de observat că inculpatul a fost întrebat dacă inculpatul R__ F______ a intervenit pentru martorii-denunțători, în sensul de a pronunța o hotărâre favorabilă în recurs.

Infracțiunea de trafic de influență presupune ca autorul infracțiunii să aibă ori să lase să se creadă că are influență asupra unui funcționar. Din acest punct de vedere pentru existența infracțiunii nu prezintă relevanță dacă autorul acesteia are în realitate influență asupra funcționarului, ori această influență nu este una reală.

Pe de altă parte, existența sau inexistența unei intervenții , de asemenea nu este de esența infracțiunii de trafic de influență. Ca atare, nici împrejurările cu privire la care martorul P_____ M_____ a fost întrebat nu erau esențiale pentru soluționare cauzei în ceea ce îl privește pe inculpatul R__ F______.

Mai mult, presupusa infracțiune de trafic de influență ce se susține că a fost săvârșită de coinculpat, s-a consumat în momentul la care inculpatul R__ F______ ar fi solicitat martorilor-denunțători suma de 1000 euro și anumite favoruri sexuale, fiind indiferent dacă ulterior acesta a intervenit sau nu pe lângă inculpatul P_____ M_____.

În ceea ce privește faptul că inculpatul ar fi declarat că nu a discutat niciodată cu inculpatul R__ F______ despre dosare aflate pe rolul Curții de Apel Oradea s-au a altor instanțe de judecată și nici despre situația vreunui inculpat implicat în vreo cauză aflată pe rolul instanțelor, de asemenea nu prezintă nicio relevanță sub aspectul existenței sau inexistenței infracțiunii de trafic de influență, întrucât vizează aceeași teză probatorie.

Împrejurarea că inculpatul P_____ M_____ ar fi discutat sau nu cu inculpatul R__ F______ , nu are caracter esențial în aflarea adevărului, nefiind un element concludent , util sau pertinent sub aspectul existenței infracțiunii de trafic de influență ori a vinovăției inculpatului R__ F______.

Pe de altă parte, inculpatul P_____ M_____ a fost audiat în calitate de martor la data de 10.01.2013, ulterior punerii în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul R__ F______ , care a avut loc la data de 09.01.2013 , indiferent de caracterul real sau mincinos al declarațiilor sale.

Din cuprinsul rechizitoriului nu rezultă faptul că soluția de trimitere în judecată a inculpatului R__ F______ ar fi fost întemeiată pe declarațiile mincinoase sau adevărate ale inculpatului P_____ M_____.

Toate aceste aspecte confirmă faptul că împrejurările esențiale cu privire la care a fost audiat inculpatul P_____ M_____ , nu au nicio relevanță în cauză și nicio consecință cu privire la soluția dispusă față de inculpatul R__ F______ .

Fapta reținută în sarcina inculpatului P_____ M_____ nu întrunește elementele laturii obiective a infracțiunii nici sub aspectul caracterului mincinos al afirmațiilor cuprinse în declarația dată în calitate de martor.

Criteriul de stabilire a realității unei afirmații este acela al raportului în care se află cele declarate de martor cu cele cunoscute de acesta, iar nu cu realitatea, întrucât martorului i se cere să spună ceea ce știe , iar nu care este adevărul.

În actul de sesizare a instanței s-a reținut că inculpatul P_____ M_____ a declarat în mod mincinos faptul că inculpatul R__ F______ nu a intervenit pentru cei doi martori –denunțători , în sensul de a obține o soluție favorabilă în recurs , sens în care nu se poate susține că această afirmație nu corespunde adevărului , în contextul în care din nicio probă administrată în cauză nu rezultă existența unei intervenții pe lângă inculpatul P_____ M_____.

Astfel, singurele probe pe care se bazează acuzarea, sunt convorbirile telefonice purtate de cei doi inculpați la data de 28.02.2012, probe care au fost anulate în baza art.197 alin.2 C.p.p. pe motiv că au fost date de o instanță necompetentă material, așa cum s-a arătat în detaliu mai sus.

Prin hotărârea nr.17J/xxxxxxxxxxx a CSM Secția pentru judecători în materie disciplinară se reține că , în raport de faptele ce formează obiectul prezentului dosar și care au format obiectul sesizării inspecției judiciare, că inculpatul P_____ M_____ nu a săvârșit nicio abatere disciplinară.

În concret, se reține că din probele administrate în cauză nu s-a făcut dovada că relația de prietenei cu inculpatul R__ F______ ar fi fost de natură a determina un interes al pârâtului –judecător în soluționarea cauzei având ca obiect recursul declarat de inculpații M____ I____ și Silagyi Iozsef și care , în aceste condiții ar fi impus formularea unei declarații de abținere a pârâtului-judecător P_____ M_____ (f.50 a hotărârii).

Pe de altă parte, se arată că din probele administrate în cauză nu a rezultat că pârâtul a furnizat numitului R__ F______ date și informații care țin de deliberarea completului de judecată și care au caracter confidențial, probele administrate au relevat faptul că pârâtul a comunicat numitului R__ F______ soluția în dosarul penal nr.XXXXXXXXXXXXX după închiderea dezbaterilor și pronunțarea soluțiilor, în condițiile în care ședința de judecată din data de 28.02.2012 s-a încheiat la ora 13,44, iar discuția dintre judecător și ofițerul de poliție a avut loc după ora 14,00, nu s-a dovedit că pârâtul –judecător ar fi furnizat numitului R__ F______ date despre procesul penal în curs de soluționare, respectiv aspecte vizând relevanța , recunoașterea sau nerecunoașterea faptelor, singurul aspect comunicat de pârâtul –judecător a vizat faptul că unul dintre inculpați a recunoscut fapta, iar celălalt nu.

Prin urmare, aceste aspecte dovedesc existența unei discuții de informare dintre cei doi inculpați cu privire la o soluție și nicidecum exercitarea unei influențe a inculpatului R__ F______ în vederea determinării inculpatului P_____ M_____ să pronunțe o soluție favorabilă denunțătorilor.

Simplele susțineri ale procurorului de caz referitoare la intervenția inculpatului R__ F______ pe lângă inculpatul P_____ M_____ , nu sunt confirmate de ansamblul materialului probator administrat în cauză și prin urmare nu fac dovada caracterului mincinos al declarațiilor inculpatului P_____ M_____.

Pe de altă parte, din actele depuse la dosar , precum și decizia penală nr.220/R/2012 a Curții de Apel Oradea rezultă faptul că recursul martorului denunțător M____ I____ viza o soluție de achitare și în subsidiar reținerea de circumstanțe atenuante. Numai în recurs, a fost pusă în discuția părților aplicarea procedurii simplificate prev. de art.320/1 C.p.p. de către apărătorul din oficiu al inculpatului M____ I____, în contextul în care prin decizia din recurs instanța a făcut aplicarea art.320/1 C.p.p. și prin urmare a redus pedeapsa aplicată martorului M____ I____, nu se poate susține că ar fi exista vreo intervenție.

Fapta reținută în sarcina inculpatului P_____ M_____ nu a produs urmarea socialmente periculoasă specifică infracțiunii de mărturie mincinoasă.

Afirmațiile pretins mincinoase ale inculpatului P_____ M_____, nu au produs vreo consecință de ordin procesul, nici în favoarea și nici în defavoarea inculpatului R__ F______ .

Astfel, cum s-a arătat mai sus, caracterul neesențial al declarației inculpatului P_____ M_____ nu era apt să producă nici un efect în ceea ce privește situația inculpatului R__ F______ .

Singurele efecte pe care aceasta putea să le producă vizau poziția inculpatului și s-au concretizat în punerea sa sub învinuire.

Având în vedere că, interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice dintre cei doi inculpați au fost anulate , singurele probe pe care se susține acuzarea împotriva inculpatului P_____ M_____ și că celelalte probe administrate în cauză nu se referă la acest inculpat, pentru motivele care s-au arătat în detaliu mai sus, în baza art.396 alin.5 rap.la art.16 alin.1 lit.c C.pr.pen. urmează să fie achitat pe inculpatul P_____ M_____, judecător la Curtea de Apel Oradea, pentru comiterea infracțiunii de: mărturie mincinoasă, prev.de art.260 alin.1 C.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE

I.Condamnă pe inculpatul R__ F______, CNP xxxxxxxxxxxxx, fiul lui F____ și F_____, născut la 15.04.1970 în ______________________, domiciliat în Oradea ___________________.21 ______________, fără antecedente penale, studii superioare, pentru comiterea infracțiunii de:

- trafic de influență prev.de art.257 alin.1 C.pen. cu aplic.art.6 și 7 alin.3 din Legea nr.78/2000 și art.5 C.pen. – la pedeapsa de 2 ani închisoare cu aplic.art.71 și 64 lit.a teza a II-a și lit.b C.pen.

În baza art.86/1 și 86/2 C.pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani.

Potrivit art.86/3 alin.1 C.pen. pe perioada termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor obligații:

a)să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de probațiune;

b)să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c)să comunice și