Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL C______

SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE APEL

DECIZIA PENALĂ Nr. 55

Ședința publică de la 24 Februarie 2012

PREȘEDINTE G______ V_____- judecător

T______ M____- judecător

Grefier L____ B________

Ministerul Public reprezentat prin procuror D_____ T_____ din cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C______

***

Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor consemnate prin încheierea de amânare a pronunțării din data de 10 februarie 2012, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie având ca obiect apelurile declarate de P________ de pe lângă Tribunalul Gorj și inculpatul U________ C_________, împotriva sentinței penale nr. 20 din data de 01 februarie 2011 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX.

Deliberând;

CURTEA

Asupra apelurilor de față:

Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 20 din data de 01 februarie 2011 a Tribunalului Gorj în baza art. 257 alin. 1 C. penal (două fapte) cu aplicarea art. 37 lit. b. C.penal a fost condamnat inculpatul U________ C_________ fiul lui I__ și E____, născut la 19 noiembrie 1962 în Tg. Cărbunești, județul Gorj, domiciliat în Țicleni, __________________________, județul Gorj, cetățean român, studii medii, fără ocupație, divorțat, stagiul militar satisfăcut, recidivist, CNP xxxxxxxxxxxxx, la câte 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 33-34 C. penal au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului U________ C_________ în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare ce urmează a fi executată.

Au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b C. penal pe durata prevăzută de art. 71 C.penal.

S-a constatat că inculpatul a restituit denunțătorilor I______ M____ și M_____ V_____ sumele de bani inițial primite.

În baza art. 191 C.p.p. a fost obligat inculpatul la 700 lei cheltuieli judiciare statului din care suma de 200 lei reprezintă onorariu avocat oficiu ce va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj nr. 686/PA/2099 din 15 martie 2010 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului U________ C_________ pentru săvârșirea a două infracțiuni de trafic de influență, prev. și ped. de art. 257 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal.

În fapt s-a reținut că, martorul denunțător I______ M____, în ziua de 12.10.2008, a fost implicat într-un accident de circulație, pe DJ 675, autoturismul pe care îl conducea intrând în coliziune cu un altul, împrejurare în care a rezultat vătămarea corporală a trei persoane.

Cu ocazia verificărilor efectuate de agenții de circulație s-a constatat că I______ M____ se afla sub influența băuturilor alcoolice în momentul producerii accidentului, din buletinul de analiză toxicologică rezultând că acesta avea în sânge o concentrație alcoolică de 1,50 gr.%o și respectiv 1,30 gr. %o.

Martorul denunțător chiar a recunoscut în fața organelor de poliție că anterior accidentului de circulație consumase 300 ml votcă și 100 ml vin de țară.

S-a reținut că lui I______ M____ i s-a întocmit dosar penal pentru săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală din culpă și conducerea unui autoturism pe drumurile publice sub influența băuturilor alcoolice, ce a fost înregistrat la P________ de pe lângă Judecătoria Tg.Cărbunești sub nr. 3190/P/2008.

Fiind nemulțumit de rezultatul alcoolemiei pe care a considerat-o ridicată în comparație cu cantitatea de alcool consumată, I______ M____ a solicitat efectuarea unei expertize privind calculul retroactiv al alcoolemiei.

În acele împrejurări, martorul denunțător a întrebat atât colegi de serviciu cât și alte cunoștințe dacă există posibilitatea ca în urma unei astfel de expertize să-i fie redusă alcoolemia, fiindu-i teamă să nu primească un răspuns negativ care avea efecte asupra desfășurării procesului penal.

În urma unor astfel de discuții, I______ M____ a aflat că în orașul Țicleni ar exista o persoană pe nume U________ C_________ zis „T___” care ar avea cunoștințe la I.N.M.L. „M___ Minovici” București și l-ar putea ajuta în acest sens.

Astfel, în perioada noiembrie - decembrie 2008, martorul denunțător l-a rugat pe colegul său de serviciu, U________ D__ F_____ (care era rudă mai îndepărtată cu U________ C_________) să meargă cu el la domiciliul acestuia pentru a-l întreba dacă poate să-l ajute în această problemă.

Cei doi au mers la imobilul învinuitului U________ C_________, acesta promițându-i în mod expres lui I______ M____ că poate interveni pe lângă un medic din cadrul I.N.M.L. „M___ Minovici” București astfel încât, rezultatul expertizei privind calculul retroactiv al alcoolemiei solicitate de el, să-i fie favorabil.

Inculpatul chiar i-a dat un număr de cont unde trebuia să plătească contravaloarea expertizei însă s-a dovedit că acesta era incorect motiv pentru care, martorul denunțător a sunat personal la Trezoreria București unde s-a interesat de acest cont plătind suma de 510 lei.

Ulterior, I______ M____ s-a întâlnit în Țicleni cu inculpatul, iar acesta din urmă i-a pretins suma de 800 euro pentru a interveni la medicul de la institut afirmând că trebuie să se deplaseze personal la București să i-a legătura cu el, astfel încât alcoolemia să fie sub limita legală, pentru ca fapta să nu mai fie considerată infracțiune.

După cca. o săptămână martorul denunțător la sunat pe inculpat la telefon, apoi s-au întâlnit într-un bar din centrul orașului Țicleni.

Cu această ocazie martorul denunțător i-a dat inculpatului suma de 800 euro care erau puși într-un plic, acesta promițându-i că se va deplasa personal la București și va discuta cu medicul respectiv pentru o soluționare favorabilă a cererii acestuia.

I______ M____ a așteptat să primească un răspuns de la inculpat, care îi spusese în alte discuții că s-a deplasat la București, a luat legătura cu persoana respectivă și a rezolvat, însă nu a primit nici un răspuns, motiv pentru care a sunat personal la institut după aproximativ 3 luni de zile, iar o persoană angajat al acestei instituții i-a spus că expertiza nu este făcută.

La sfârșitul lunii aprilie 2009 s-a primit rezultatul expertizei la Poliția Țicleni, constatându-se că la momentul săvârșirii accidentului martorul denunțător avea o alcoolemie de 0,55 gr.%o”.

Atunci martorul denunțător a realizat că expertiza a fost făcută în baza declarațiilor ulterioare date de acesta la poliție, privind consumul de băuturi alcoolice și alimente și, nicidecum, ca urmare a unei intervenții a inculpatului U________ C_________.

În data de 01.02.2010, aflând că a fost denunțat de I______ M____ la organele de urmărire penală, inculpatul l-a apelat pe telefonul mobil solicitând să se întâlnească în centrul orașului Țicleni.

În prezența martorului V_______ N___, inculpatul i-a restituit martorului denunțător suma de 800 euro iar pentru a-și acoperi activitatea infracțională a întocmit un înscris sub semnătură privată, intitulat „CHITANȚĂ”, în care a menționat, în mod neadevărat că anterior a împrumutat acești bani de la I______ M____.

Acest înscris a fost semnat la rubrica „am predat” de U________ C_________, la rubrica „am primit” de I______ M____ și la „martor” de V_______ N___.

Cu ocazia audierii martorul denunțător a declarat că a semnat acest înscris ce conținea aspecte nereale fără să-i dea importanță deosebită, fiind bucuros că și-a recuperat banii de la învinuit.

La data de 26.02.2010 s-a procedat la confruntarea inculpatului cu martorul denunțător I______ M____, iar cu ocazia confruntării, acesta din urmă a declarat că inculpatul niciodată nu a făcut precizarea că a luat cei 800 euro cu titlu de împrumut și nici că urmează să-i restituie ulterior.

Pe parcursul urmăririi penale, inculpatul U________ C_________ s-a contrazis în declarații, inițial acesta afirmând că aspectele consemnate în înscrisul respectiv intitulat „CHITANȚĂ” nu sunt reale, în sensul că nu a împrumutat niciodată suma de 800 euro de la I______ M____, însă l-a întocmit și semnat considerând că prin aceasta „va aplana cazul”.

Ulterior, a revenit declarând că a luat cu titlu de împrumut suma de 800 euro de la I______ M____, însă nu i-a promis niciodată că va interveni pe lângă un medic la I.N.M.L. „M___ Minovici” București astfel încât rezultatul expertizei să-i fie favorabil.

II. În ceea ce-l privește pe martorul denunțător Muram V_____ s-a reținut că, în luna aprilie 2009, acesta a fost surprins de agenții de circulație conducând autoturismul proprietate personală pe raza orașului Țicleni, în timp ce se afla sub influența băuturilor alcoolice.

Pe numele martorului denunțător s-a întocmit un dosar penal înregistrat la P________ de pe lângă Judecătoria Tg. Cărbunești sub nr. 1277/P/2009, în care acesta era cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 alin. 1 în OUG nr. 195/2002, întrucât în urma analizelor de laborator acesta avea în sânge o concentrație alcoolică de 1,15 gr.%o și respectiv 1,00 gr.%o .

Purtând discuții cu diferite persoane din Țicleni, martorul denunțător a aflat că putea fi ajutat în această problemă de inculpatul U________ C_________, întrucât acesta este membru al unei asociații anticorupție și are cunoștințe la I.N.M.L. „M___ Minovici” București.

Într-una din zilele lunii mai 2009, M_____ V_____ s-a întâlnit la terasa unui local din centrul orașului Țicleni cu inculpatul și i-a povestit că este cercetat într-un dosar penal pentru faptul că a fost surprins conducând sub influența băuturilor alcoolice un autoturism pe drumurile publice, întrebându-l totodată dacă l-ar putea ajuta astfel încât să nu mai fie condamnat pentru această faptă.

Inculpatul U________ C_________ i-a confirmat martorului denunțător că îl poate ajuta întrucât are cunoștințe la I.N.M.L. „M___ Minovici” București, îndrumându-l să solicite organelor de cercetare penală efectuarea unei expertize privind calculul retroactiv al alcoolemiei.

Tot inculpatul i-a spus că el a ajutat foarte multe persoane din Țicleni enumerând 3 nume printre care și al martorului denunțător I______ M____ și chiar l-a sunat pe acesta din urmă cerându-i să vină la acel restaurant.

La scurt timp, I______ M____ s-a așezat la masa acestora și la cererea inculpatului i-a confirmat lui M_____ V_____ că a fost implicat într-un accident de circulație fiind sub influența băuturilor alcoolice și a fost ajutat de U________ C_________ care, în urma intervenției pe care a făcut-o la I.N.M.L. „M___ Minovici” București, alcoolemia i-a fost redusă astfel încât, fapta nu mai era considerată infracțiune.

Toate aceste aspecte i-au creat convingerea lui M_____ V_____ că inculpatul are trecere pe lângă un medic din cadrul I.N.M.L. „M___ Minovici” și astfel alcoolemia poate să fie redusă.

În zilele următoare, M_____ V_____ a dat o declarație în fața organelor de cercetare penală din cadrul Poliției oraș Țicleni, prin care a solicitat efectuarea calculului retroactiv al alcoolemiei, iar inculpatul l-a îndrumat să plătească la poștă, într-un cont, suma de 510 lei, reprezentând contravaloarea expertizei.

Cei doi s-au întâlnit la un bar din orașul Țicleni, împrejurare în care inculpatul U________ C_________ i-a pretins sumele de 300 euro spunând că o va da medicului de la institut, fără însă a pronunța numele acestuia, 150 lei contravaloarea drumului Tg-J__ - București și retur și 200 lei pentru a-l reprezenta în dosar.

Atunci, denunțătorul i-a dat inculpatului sumele de 150 lei și 200 lei, pentru ultima, U________ C_________ eliberându-i chitanța cu nr. 15/08.05.2009 pe numele ONG - L.I.C.N.A.R. (Lupta împotriva Corupției, Nedreptăților și Abuzurilor din România) spunându-i că îl va reprezenta în dosarul penal.

Pentru suma de 300 euro, martorul-denunțător s-a deplasat la locuința unchiului său - T_____ G_______, căruia i-a spus pentru ce îi trebuie banii, iar acesta la sfătuit să aibă grijă întrucât învinuitul nu este un om serios.

T_____ G_______ l-a împrumutat pe M_____ V_____ cu suma respectivă după care s-au deplasat împreună în centrul orașului Țicleni unde s-au întâlnit cu U________ C_________.

Inculpatul a primit banii de la denunțător și l-a asigurat că în zilele următoare va merge la București și va vorbi la I.N.M.L. „M___ Minovici”, astfel încât să primească o alcoolemie sub limita legală, urmând să fie scos de sub urmărirea penală.

Ca urmare a asigurărilor date de inculpat, martorul denunțător a așteptat în perioada următoare dar nu a primit nici un răspuns până când într-o zi s-a întâlnit din întâmplare cu inculpatul și acesta i-a spus că a rezolvat problema iar răspunsul este favorabil și că trebuie să sosească ceva oficial și la poliție.

După o perioadă de timp, organele de poliție l-au informat pe Muram V_____ că în urma calculului retroactiv alcoolemia a fost de 0,85 gr.%o, iar fapta sa constituie infracțiune.

Denunțătorul l-a sunat pe U________ C_________ și i-a relatat aceste aspecte însă, inculpatul i-a reproșat că este vina lui întrucât nu a știut ce să declare cu privire la consumul de băuturi alcoolice.

Tot inculpatul i-a spus lui Muram V_____ că va interveni la procurorul căruia îi va fi repartizat dosarul spre soluționare și o să primească un rezultat favorabil, în sensul că nu va mai fi trimis în judecată.

Dându-și seama că a fost mințit de inculpat, întrucât acesta nu discutase cu nici un funcționar din cadrul I.N.M.L. „M___ Minovici”, M_____ V_____ a făcut un denunț la organele de urmărire penală împotriva lui U________ C_________.

Cei doi s-au întâlnit și ulterior, ocazie cu care, denunțătorul i-a solicitat inculpatului să-i restituie banii însă U________ C_________ a refuzat inițial asigurându-l că va interveni la Judecătoria Tg.Cărbunești astfel încât, acesta să nu fie condamnat.

În ziua de 31.08.2009 când Muram V_____ i-a reproșat inculpatului că l-a indus în eroare și nu mai are încredere în el, iar acesta ca și în cazul lui I______ M____ a întocmit un înscris sub semnătură privată, intitulat „chitanță”, în care a consemnat aspecte neconforme realității în sensul că, a împrumutat de la martor suma de 250 euro pe care o va returna în termen de 15 zile, respectiv 15.09.2009.

Înscrisul a fost semnat de inculpat la rubrica „am primit” și martorul denunțător la rubrica „am predat” aceasta reprezentând o modalitate de a-și acoperi activitatea infracțională, ca și în cazul lui I______ M____.

Cu privire la celelalte sume, inculpatul i-a relatat denunțătorului că nu le poate restitui întrucât a făcut numeroase cheltuieli și este dreptul lui să beneficieze de acestea.

Cu ocazia audierii, M_____ V_____ a declarat că a semnat „chitanța” respectivă de teamă că nu va putea sa-și recupereze banii de la U________ C_________, fără să-și dea seama de consecințele juridice.

În jurul datei de 15.09.2009, inculpatul s-a deplasat în Municipiul Tg-J__, la locul de muncă al soției denunțătorului și i-a restituit acesteia suma de 1.000 lei.

Cu ocazia confruntării M_____ V_____ a declarat că inculpatul niciodată nu a făcut precizarea că a luat acești bani cu titlu de împrumut și nici că urmează să-i restituie ulterior.

Ascultat de către instanță în prezența apărătorului desemnat din oficiu, (d.f. 76) inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată precizând că întregul dosar este o înscenare a poliției, care i-a forțat pe cei doi denunțători să-i facă plângere pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență. A mai arătat inculpatul că este inspector de investigație la un O.N.G ce luptă împotriva corupției și în această calitate a descoperit multe ilegalități săvârșite de polițiști, iar banii pe care i-a primit de la denunțători au fost luați cu titlu de împrumut motiv pentru care i-a și restituit.

În susținerea nevinovăției lui inculpatul a solicitat încuviințarea probei testimoniale în prelungire propunând în acest sens audierea ca martori a numiților Bucloiu I__ și Chiosu E___ I____, probă încuviințată.

Martorul Bucloiu I__ ascultat la propunerea inculpatului a declarat sub prestare de jurământ că știe foarte multe despre activitatea infracțională a acestuia susținând că inculpatul se ocupă cu trafic de influență și de activități de avocatură ilegală pretinzând banii de la oameni pentru a le rezolva diferite probleme.

Martorul Chiosu E___ I____ de asemenea audiat la propunerea inculpatului a declarat că are cunoștință de faptul că denunțătorul I______ a avut un dosar penal pentru conducere sub influenta alcoolului și a fost învățat de inculpat să formuleze o cerere pentru calcul retroactiv al alcoolemiei la Institutul M___ Minovici București, cerere ce i-a fost încuviințată de către organele de politie. A mai precizat acest martor că denunțătorul I______ M____ i-a spus că nu i-a dat nici un ban inculpatului.

Au mai fost ascultați de către instanță denunțătorii I______ M____ și M_____ V_____ și martorii din dosarul de urmărire penală: N_______ E____, D_____ G_______, V_____ V_____ D__ T_____ G_______ și M_____ E____ G________, depozițiile acestora neaducând elemente noi față de starea de fapt reținută prin rechizitoriu.

Analizând întregul material probator administrat în cauză, după terminarea cercetării judecătorești, tribunalul a reținut starea de fapt expusă în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj formându-și convingerea că inculpatul a săvârșit două infracțiunii de trafic de influență prevăzute și pedepsite de art. 257 alin. 1 Cod penal, iar susținerea acestuia privind nevinovăția sa este contrazisă de depozițiile martorilor audiați în cauză coroborate cu declarațiile denunțătorilor și propriile declarații.

Tribunalul, a constatat că sub aspectul laturii obiective infracțiunile s-au comis prin pretinderea și acceptarea de către învinuit a sumei de 800 euro de la martorul denunțător I______ M____ și 150 lei și 300 euro de la martorul denunțător M_____ V_____.

Inculpatul U________ C_________ nu a respins oferta denunțătorilor, mai mult decât atât, pe parcursul cercetării judecătorești s-a stabilit că le-a pretins sumele de bani sus amintite pentru a interveni pe lângă un medic din cadrul I.N.M.L. M___ Minovici București, astfel încât rezultatele expertizelor privind calculul retroactiv al alcoolemiei solicitate de aceștia să le fie favorabil.

Sub aspectul laturii subiective s-a reținut că inculpatul a acționat cu intenție directă, pretinzând în mod expres și urmărind să primească de la martorul denunțător I______ M____ suma de 800 euro iar de la M_____ V_____ sumele de 150 lei și 300 euro.

Referitor la susținerea inculpatului că banii au fost luați de la denunțători cu titlul de împrumut, tribunalul, deși a înlăturat această apărare întrucât probele converg numai spre ipoteza ,,pretinderii”, a făcut precizarea că practica judiciară s-a pronunțat în mod constant, că subzistă infracțiunea de trafic de influență chiar dacă făptuitorul a pretins o sumă de bani cu împrumut pentru a interveni pe lângă un funcționar să rezolve cererea solicitantului.

În drept, s-a reținut că faptele inculpatului, săvârșite în modalitatea descrisă mai sus, întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni de trafic de influentă prevăzute și pedepsite de art. 257 alin. 1 C.p., text de lege în baza căruia acesta a fost condamnat cu aplicarea disp. art. 33-34 și art. 37 lit. b C.p., (infracțiunile au fost săvârșite în stare de recidivă postexecutorie).

La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale prev. de disp. art. 72 C.p., respectiv dispozițiile părții generale ale codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, atitudinea nesinceră a acestuia în cursul procesului penal precum și aspectul că acesta a săvârșit faptele în stare de recidivă postexecutorie, dând dovadă de perseverență infracțională, în trecut suferind condamnării pentru fapte de același gen.

Astfel, instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului pentru infracțiunile deduse judecății cu aplicarea art. 33-34 C.p. și aplicarea art. 37 lit. b C.p. la pedeapsa închisorii cu orientare spre minim apreciind că și în acest fel pot fi atinse exigentele dispozițiilor art. 52 C.p., mai exact atingerea scopului educativ, preventiv și punitiv al pedepsei.

Au fost interzise inculpatului disp. art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a și b C.p. pe durata prevăzută de art. 71 C.p., instanța de fond considerând că inculpatul este nedemn de a fi ales în autoritățile publice, in funcțiile elective publice și de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.

Totodată, s-a luat act că inculpatul a restituit denunțătorilor I______ M____ și M_____ V_____ sumele de bani inițial primite și astfel s-a concluzionat că nu se mai impune confiscarea în temeiul art. 118 alin 1 lit. a C.p. Tribunalul a apreciat că nu se mai impune confiscarea sumelor de bani restituite de inculpat denunțătorilor, întrucât disp. art. 257 alin. 2 C.p. ,,conform cărora banii primiți se confiscă, iar dacă aceștia nu se găsesc condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani” sunt foarte clare în acest sens nelăsând posibilitate unei alte interpretări. În ipoteza de față, condamnatul nu poate fi obligat de două ori să restituie aceeași sumă de bani, iar confiscarea de la denunțători nu are fundament juridic neexistând nicio reglementare în acest sens.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termen legal și motivat P________ de pe lângă Tribunalul Gorj și inculpatul U________ C_________.

Prin motivele de apel, parchetul a criticat sentința pentru netemeinicie și nelegalitate prin prisma următoarelor argumente:

Într-un prim motiv de apel s-a arătat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost greșit individualizată relativ la circumstanțele comiterii infracțiunilor, persoana inculpatului și atitudinea acestuia pe parcursul procesului penal care nu a recunoscut faptele pentru care a fost trimis în judecată și condamnat în primă instanță, deși acestea au fost dovedite prin probele administrate în cauză.

Raportat la art. 72 Cp. s-a arătat că prima instanță nu a avut în vedere natura și pericolul concret al infracțiunilor pentru care s-a stabilit vinovăția inculpatului ce rezultă din împrejurările în care faptele au fost comise. În acest sens s-a arătat că inculpatul este condamnat pentru infracțiuni de corupție considerate un fenomen infracțional cu un grad sporit de pericol social.

De asemenea, s-a subliniat faptul că inculpatul a mai fost condamnat anterior tot pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență și înșelăciune.

În cel de-al doilea motiv de apel s-a arătat că în mod nelegal instanța a constat că inculpatul a restituit denunțătorilor sumele de bani primite inițial și nu a indicat temeiul legal ce l-a avut în vedere la soluționarea laturii civile.

În acest sens s-a argumentat că în cazul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență potrivit dispozițiilor art. 257 alin. 2 Cp. cu referire la art. 256 alin. 2 Cp., banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confiscă iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lui în bani. Astfel, prima instanță a constatat eronat că inculpatul a restituit denunțătorilor sumele de bani primite inițial deoarece sancțiunea confiscării potrivit dispozițiilor legale mai sus precizate se răsfrânge în mod direct și asupra celor care au dat valorile pentru a profita de traficul de influență, acestea nerestituindu-se deoarece legea nu prevede o asemenea posibilitate.

În acest sens s-a argumentat și că Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 59/2007 a statuat în interesul legii că dispozițiile referitoare la nepedepsirea făptuitorului și restituirea banilor, valorilor sau oricăror altor bunuri care au făcut obiectul infracțiunii sunt aplicabile numai în cazul infracțiunii prev. de art. 6¹ alin. 2 din Legea 78/2000, nefiind incidente și în cazul infracțiunilor prev. de art. 256 și 257 Cp. și nici în cazul altor infracțiuni prevăzute de Legea 78/2000.

Astfel, prin constatarea că inculpatul a restituit denunțătorilor sumele de bani primite inițial, instanța practic a lăsat nerezolvată latura civilă a cauzei.

Chiar dacă denunțătorii au sesizat faptele mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat, în speță nu sunt incidente dispozițiile art. 6¹ alin. 2 din Legea 78/2000, potrivit cărora denunțarea, cauză specială de nepedepsire înlătura incidența măsurii de siguranță a confiscării prevăzute de alin. 4 din legea specială.

Inculpatul motivând apelul declarat în cauză a arătat într-un prim motiv că pentru existența infracțiunii de trafic de influență este necesar ca făptuitorul să pretindă banii ori foloasele ori să accepte promisiuni ori darul, înainte ca funcționarul asupra căruia are sau a lăsat să creadă că are influență să fi îndeplinit actul care constituie obiectul intervenției.

Instanța de fond nu a stabilit dacă făptuitorul a pretins banii ori foloasele sau a accepta promisiuni ori daruri înainte ca funcționarul asupra căruia are sau a lăsat să se creadă că are influență să fi îndeplinit actul care constituie obiectul intervenției.

În aceste condiții, nu se poate stabili dacă există infracțiunile de trafic de influență motiv pentru care s-a solicitat achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. a C.p.p.

În cel de-al doilea motiv de apel s-a solicitat în subsidiar reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatului în sensul reducerii acesteia dându-se o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74, 76 Cp.

În apel a fost ascultat inculpatul potrivit dispozițiilor art. 378 alin. 1¹ C.p.p. și în continuarea cercetării judecătorești s-a încuviințat la cererea inculpatului proba cu înscrisuri precum și proba cu martori, fiind audiat în aceste sens martorul C____ N______.

De asemenea, în apel au fost reaudiați martorii denunțători și audiați martorii propuși prin actul de sesizare sau care rezultă din înscrisurile existente la dosarul cauzei și neaudiați de prima instanță, respectiv V_______ N___, U________ D__ F_____ și D_____ P____.

Analizându-se apelurile formulate în cauză potrivit art. 371 C.p.p., se reține că apelul formulat de parchet este fondat iar apelul inculpatului este nefondat pentru următoarele considerente.

Referitor la starea de fapt, Curtea, în baza întregului material probator administrat în cauză atât la urmărirea penală cât și la cercetarea judecătorească, continuată în fața instanței de apel prin administrarea probelor mai sus menționate reține că:

I. La data de 12.10.2008 martorul denunțător I______ M____ a fost implicat într-un accident de circulație cu victime pe raza orașului Țicleni. Cu această ocazie i-au fost recoltate probe biologice determinându-i-se o alcoolemie de 1,50 gr/l. Martorul denunțător a fost nemulțumit de alcoolemia astfel determinată deoarece proba de sânge a fost recoltată după o oră și 30 de minute.

Fiindu-i teamă că rezultatul alcoolemiei mai sus arătat va fi reținut în dosarul penal întocmit și considerând că nu a consumat băuturi care să conducă la o alcoolemie atât de ridicată martorul denunțător a dorit să efectueze un calcul retroactiv al alcoolemiei la INML „M___ Minovici” – București motiv pentru care a întrebat mai mulți colegi de serviciu și cunoștințe dacă în această situație poate obține un rezultat favorabil și fiindu-i teamă să nu primească un rezultat nefavorabil a fost îndrumat către inculpat despre care i s-a spus că ar avea cunoștințe la INML „M___ Minovici” – București și l-ar putea ajuta.

La aproximativ o săptămână de la producerea accidentului martorul denunțător a solicitat martorului U________ D__ – F_____, rudă mai îndepărtată cu inculpatul, să îl însoțească la locuința acestuia, pentru a obține „ajutor” de la inculpat. Martorul U________ D__ – F_____, l-a condus pe martorul denunțător la locuința inculpatului și i-a pus în legătură pe cei doi plecând și neasistând la discuția ulterioară dintre aceștia. Acest aspect a fost recunoscut și de către inculpat prin declarațiile din 26 februarie 2010 și 10 martie 2010 (filele 50 și respectiv 60 dosar urmărire penală).

Cu această ocazie martorul denunțător i-a prezentat inculpatului situația privind accidentul în care a fost implicat iar inculpatul l-a îndrumat să solicite calculul retroactiv al alcoolemiei la poliție.

Ulterior martorul denunțător I______ M____ s-a întâlnit din nou cu inculpatul ocazie cu care acesta i-a dat un număr de cont unde să depună suma de bani necesară pentru calculul retroactiv al alcoolemiei.

Deplasându-se la Poșta Țicleni pentru a depune taxa necesară efectuării calculului retroactiv al alcoolemiei a constatat că numărul de cont comunicat de inculpat este incorect astfel că a sunat la Trezorerie București de unde a aflat numărul de cont corect și a plătit taxa pentru efectuarea calculului retroactiv al alcoolemiei.

Întâlnindu-se din nou la aproximativ o lună de la întâlnirea anterioară cu inculpatul martorul denunțător i-a comunicat acestuia că a plătit taxa pentru calculul retroactiv al alcoolemiei și a depus chitanța la poliție.

Cu această ocazie inculpatul i-a solicitat martorului denunțător suma de 800 euro pentru a interveni la medicul de la institut asupra căruia pretindea că are influență asigurându-l că va rezolva problema și va obține o alcoolemie sub limita pentru care fapta este incriminată ca infracțiune.

Ulterior, urmare a solicitării martorului denunțător privind efectuarea calculului retroactiv al alcoolemiei acesta a fost chemat la poliție și i s-a solicitat să dea o declarație privind consumul de băuturi alcoolice și alimente anterior săvârșirii accidentului de circulație.

La circa o săptămână după întâlnirea anterioară martorul denunțător l-a sunat pe inculpat și aceștia s-au întâlnit într-un bar din centrul orașului Țicleni unde martorul denunțător i-a înmânat inculpatului suma de 800 euro pretinsă de acesta, în bancnote de câte 100 euro, într-un plic, inculpatul cu această ocazie promițându-i martorului denunțător că se va deplasa personal la București și va discuta cu medicul asupra căruia pretindea că are influență în vederea stabilirii unui nivel al alcoolemiei favorabil acestuia.

În discuțiile ulterioare inculpatul l-a asigurat pe martorul denunțător că s-a deplasat la București a luat legătura cu medicul asupra căruia pretindea că are influență și „a rezolvat”.

Deoarece martorul denunțător nu a primit nici un răspuns după aproximativ 3 luni (prin aprilie 2009) a sunat personal la institut de unde i s-a comunicat că expertiza nu fusese încă întocmită.

În acel moment martorul denunțător și-a dat seama că inculpatul l-a mințit, că acesta nu fusese la București și nu luase legătura cu nici o persoană în sensul celor promise, motiv pentru care a luat hotărârea ca pe viitor să se intereseze personal de cursul expertizei solicitate.

După aproximativ 2 săptămâni a sunat din nou la INML „M___ Minovici” – București de unde i s-a comunicat că expertiza fusese efectuată și urma să fie comunicată la Poliția orașului Țicleni.

La sfârșitul lunii aprilie a anului 2009 s-a primit rezultatul expertizei la Poliția orașului Țicleni, prin care se constata că la momentul producerii accidentului martorul denunțător avea o alcoolemie de 0,55 gr/l.

Cu această ocazie martorul denunțător a realizat că expertiza a fost făcută pe baza datelor declarate de el cu privire la consumul de băuturi alcoolice și alimente și nu ca urmare a intervenției inculpatului.

Ulterior, martorul denunțător a relatat și martorului V_____ V_____ – D__ că a avut un accident de circulație și că a vorbit cu inculpatul în legătură cu acest accident, inculpatul dându-i îndrumări în această situație, însă în această discuție martorul denunțător nu a spus martorului V_____ V_____ – D__ că ar fi dat bani inculpatului pentru ca acesta prin influența pe care pretindea că o are asupra unui medic din cadrul INML „M___ Minovici” – București să obțină o determinare retroactivă a alcoolemiei sub limita pentru care fapta constituie infracțiune.

La data de 1 februarie 2010, după începerea cercetărilor în prezenta cauză, martorul denunțător care se afla împreună cu martorul V_______ N___ în autoturismul condus de aceasta la solicitarea inculpatului s-a întâlnit cu acesta în centrul orașului Țicleni, ocazie cu care acesta i-a restituit martorului denunțător suma dată anterior de acesta, întocmindu-se cu această ocazie și un înscris sub semnătură privată intitulat „chitanță” semnat de inculpat, martorul denunțător, și martorul V_______ N___.

Situația de fapt mai sus reținută rezultă din declarațiile martorului denunțător, de pe parcursul urmăririi penale și cercetării judecătorești în fața primei instanțe și în apel declarațiile martorilor V_____ V_____ – D__ de pe parcursul urmăririi penale și cercetării judecătorești în fața primei instanțe U________ D__ – F_____, V_______ N___, de pe parcursul urmăririi penale și cercetării judecătorești în apel.

Referitor suma de 800 euro pretinsă și primită de inculpat de la martorul denunțător se rețin ca relevante și susținerile inconsecvente ale inculpatului care în declarația de la 26 februarie 2010 arată că nu a împrumutat suma de 800 euro de la martorul denunțător iar înscrisul din 1 februarie 2010 a fost întocmit doar formal considerând că așa „va aplana situația” cu referire la cercetările efectuate în prezenta cauză.

Ulterior la confruntarea cu martorul denunțător din 5 martie 2010 inculpatul a arătat că suma de 800 de euro i-a fost dată de martorul denunțător în mod real însă cu titlu de împrumut pe care l-a restituit la data de 1 februarie 2010 în împrejurările în care s-a întocmit și actul sub semnătură privată mai sus precizat.

Tot cu ocazia confruntării referitor la suma de 800 euro inculpatul precizează că: „Eu i-am spus lui I______ M____ în momentul în care i-am restituit banii că nu am intervenit la INML „M___ Minovici” pentru ca rezultatul alcoolemiei să-i fie favorabil ci doar că am luat banii cu titlu de împrumut”, de unde rezultă că și inculpatul avea reprezentarea cel puțin a faptului că suma de 800 de euro dată lui de martorul denunțător era urmare a influenței de care inculpatul lăsase să se creadă că o avea asupra unui medic din cadrul INML iar nu ca urmare a unui împrumut.

II. Referitor la fapta inculpatului în legătură cu martorul denunțător M_____ V_____ se rețin următoarele:

În data de 19.04.2009 martorul denunțător a fost depistat de către organele de poliție conducând un autoturism pe raza orașului Țicleni și prezentând o îmbibație alcoolică peste limita pentru care fapta constituie infracțiune, motiv pentru care i s-a întocmit dosar penal.

Ulterior acesta l-a contactat de inculpat deoarece afla se de la diverse cunoștințe că acesta ar avea influență la INML „M___ Minovici” – București.

În cadrul unei discuții purtate la un local din centru orașului Țicleni inculpatul i-a confirmat martorului denunțător cele aflate de acesta în sensul că are influență asupra unui medic din cadrul INML „M___ Minovici” – București despre care i-a relatat că este o persoană de sex feminin, fără însă a preciza vreun nume și i-a spus că trebuie să solicite calculul retroactiv al alcoolemiei pentru a i se reduce nivelul îmbibației alcoolice cu care martorul denunțător fusese depistat astfel încât fapta pentru care era cercetat penal să nu constituie infracțiune.

În timpul discuțiilor și pentru a întări convingerea martorului denunțător M_____ V_____ că are în mod real influența pretinsă inculpatul l-a contactat telefonic pe martorul denunțător I______ M____ căruia i-a solicitat să vină la localul unde se purta discuția pentru a confirma că a fost „ajutat” în același mod de către inculpat.

Martorul denunțător I______ M____ s-a prezentat la local și, din complezență a confirmat „ajutorul” dat de inculpat, deși la acel moment, așa cum s-a prezentat în starea de fapt de sub pct. I acesta avea puternice îndoieli că reducerea alcoolemiei în situația sa s-ar fi datorat intervenției inculpatului.

Cu ocazia acestei prime discuții martorul denunțător și inculpatul au făcut schimb de numere de telefon pentru a ține legătura.

La câteva zile după aceasta martorul denunțător a fost contactat telefonic de inculpat acesta comunicându-i că trebuie să plătească taxa pentru calculul retroactiv al alcoolemiei în valoare de 520 lei la poștă.

Martorul denunțător a achitat taxa și urmând sfaturile inculpatului a depus chitanța la organele de poliție.

La data de 08.05.2009, martorul denunțător M_____ V_____ s-a întâlnit din nou cu inculpatul și cu această ocazie acesta l-a asigurat că-i va „rezolva problema” ducându-se personal la INML „M___ Minovici” – București și i-a cerut suma de 200 lei spunându-i că-l va reprezenta în dosarul penal. Pentru această sumă inculpatul i-a eliberat martorului denunțător o chitanță pe numele ONG – ului din care face parte, după care i-a spus că pentru reducerea alcoolemiei prin calcul retroactiv îl costă 300 euro și 150 lei transportul inculpatului la București, suma pretinsă fiind mai mică decât în cazul martorului denunțător I______ M____, deoarece inculpatul „îl cunoaște”.

Întrucât martorul denunțător nu avea sumele pretinse de inculpat a solicitat împrumuturi le la soacra sa martora N_______ E____ și unchiul său martorul T____ G_______, comunicându-le martorilor pentru ce îi este necesară suma împrumutată.

Martora N_______ E____ i-a dat martorului denunțător în acest scop suma de 1000 lei pentru a a chita suma pretinsă de inculpat.

În data de 10.05.2009 inculpatul și martorul denunțător s-au reîntâlnit la terasa unui local de pe raza orașului Țicleni, la această întâlnire fiind prezent și martorul denunțător I______ M____, care i-a comunicat că pe el aceeași problemă l-a costat 800 de euro.

Ulterior la masa unde avea loc discuția a venit și martorul T_____ G_______ care îl condusese pe martorul denunțător cu mașina sa la locul întâlnirii și în prezența acestuia, în condițiile în care martorul denunțător I______ M____ plecase, M_____ V_____ i-a înmânat inculpatului suma pretinsă, respectiv 1.000 lei însă această sumă a fost refuzată de inculpat, acesta arătând că dorește suma de bani în euro.

Ca urmare, martorul denunțător și martorul T____ G_______ s-au deplasat din nou la locuința acestuia din urmă unde martorul T____ G_______ i-a dat lui M_____ V_____ suma de 300 euro din economiile personale pentru a achita suma pretinsă de inculpat, deși i-a atras atenția că s-ar putea ca inculpatul să nu aibă influența pe care o pretinde, însă urmare a discuțiilor anterioare și asigurărilor date de martorul denunțător I______ M____, M_____ V_____ a fost convins că inculpatul are o asemenea influență.

M_____ V_____ și martorul T____ G_______ s-au întors din nou la localul unde îi aștepta inculpatul și de această dată, fără a fi prezent martorul T____ G_______ care aștepta la mașină, martorul denunțător i-a dat inculpatului suma pretinsă.

Cu această ocazie inculpatul i-a spus martorului denunțător că nu este necesar să se deplaseze împreună la București și că se va duce singur.

Întâlnindu-se ulterior instantaneu inculpatul l-a asigurat pe martorul denunțător că „a rezolvat problema și răspunsul este favorabil”.

După câteva zile martorul denunțător a sunat la INML „M___ Minovici” – București de unde i s-a comunicat că expertiza a fost întocmită și comunicată organelor de poliție de unde poate afla rezultatul acesteia.

Astfel martorul denunțător s-a deplasat la organele de poliție unde a fost înștiințat de că determinarea retroactivă a alcoolemiei solicitată de acesta îi este defavorabilă moment în care martorul denunțător a realizat că inculpatul nu avea influența pe care pretindea că o are.

În aceste împrejurări martorul denunțător l-a contactat telefonic pe inculpat solicitându-i restituirea sumelor de bani primite anterior însă acesta l-a acuzat că este vina sa întrucât nu a știut ce să spună cu ocazia declarației date la poliție pentru efectuarea calculului retroactiv și l-a asigurat că va rezolva problema la P________ de pe lângă Judecătoria Tg. Cărbunești unde are cunoștințe.

Aceleași asigurări le-a dat inculpatul și martorilor N_______ E____ și T_____ G_______ când a fost întrebat de aceștia cu ocazia unei întâlniri spontane, respectiv în cadrul unei convorbiri telefonice, de ce nu a rezolvat problema ginerelui respectiv nepotului lor.

La audierea sa la parchet martorul denunțător a realizat că nici aici inculpatul nu are influența pe care o pretinsese moment în care a denunțat faptele acestuia, depunând și denunț în acest sens la Poliția orașului Țicleni.

În aceste împrejurări a solicitat din nou restituirea sumelor de bani date inculpatului, astfel că la data de 31.08.2009 martorul denunțător și inculpatul s-au întâlnit, iar inculpatul i-a promis acestuia că va rezolva situația la Judecătoria Tg. Cărbunești unde pretindea din nou că are cunoștințe printre judecători.

Deoarece martorul denunțător nu mai avea încredere în inculpat și i-a solicitat acestuia în continuare sumele de bani date anterior între aceștia s-a întocmit, ca și în cazul martorului denunțător I______ M____, un înscris sub semnătură privată prin care inculpatul se obliga să restituie martorului denunțător suma de 250 euro luată cu titlu de împrumut de la acesta, până la data de 15.09.2009, restul sumei nemenționată în acest înscris reprezentându-le cheltuielile pretins a fi suportate de inculpat.

Ulterior martorul denunțător nu a mai fost contactat de inculpat decât în jurul datei de 15.09.2009 pentru a-i restitui acestuia suma înscrisă în actul sub semnătură privată. Deoarece martorul denunțător nu se afla în localitate acesta i-a spus inculpatului să înmâneze suma de bani soției sale, lucru pe care inculpatul l-a și făcut la data de 18.09.2009 înmânându-i soției martorului denunțător, martora M_____ E____ – G________, suma de 1.000 lei.

Starea de fapt mai sus reținută de probează cu declarațiile martorilor denunțători, M_____ V_____ și I______ M____, declarațiile martorilor N_______ E____, T____ G_______, D_____ P____ – I__ și M_____ E____ – G________.

Apărarea inculpatului în sensul că nu ar fi pretins față de martorul denunțător că are influență asupra unui medic din cadrul INML „M___ Minovici” – București ci doar ar fi împrumutat suma de 250 de euro de la acesta ca urmare a faptului că sunt cunoștințe de o perioadă îndelungată de timp formulată prin declarația acestuia 03.09.2009 este total inconsecventă și contrazisă de probele mai sus enunțate, mai ales depozițiile martorilor N_______ E____, T____ G_______ din care rezultă că martorul denunțător nu era o persoană care dispune de resurse financiare pentru a acorda inculpatului împrumutul arătat de acesta.

Această apărare este contrazisă chiar de inculpat care în declarațiile ulterioare recunoaște că l-a sfătuit pe M_____ V_____ să solicite calculul retroactiv al alcoolemiei însă nu a pretins sume de bani de la acesta și nici că are influență asupra personalului din cadrul INML „M___ Minovici” – București.

De asemenea inculpatul a recunoscut ulterior că a „împrumutat” de la martorul denunțător sumele de 300 euro și 150 de lei.

Mai mult inculpatul recunoaște și împrejurările in care martorul denunțător I______ M____ a participat la discuția cu M_____ V_____, arătând însă că acesta a fost chemat de M_____ V_____ pentru a-i spune procedura de urmat în situația solicitării calculului retroactiv al alcoolemiei (declarația din 26 februarie 2010), împrejurări infirmate de ceilalți doi participanți la discuție care arată că martorul denunțător I______ M____ s-a prezentat la discuție la solicitarea inculpatului și a fost chemat de acesta pentru a confirma existența influenței afirmate de către inculpat.

Ulterior, ca urmare a confruntării cu martorul denunțător I______ M____ inculpatul a recunoscut și împrejurarea că prezenta acestuia la discuția cu M_____ V_____ a fost urmare a solicitării sale telefonice.

Declarațiile martorilor propuși de inculpat nu au indicat nimic relevant cu privire la faptele cercetate.

Apărarea inculpatului în sensul că martorii denunțători ar fi făcut afirmații că i-au dat sume de bani pentru a interveni în favoarea lor pe lângă un medic din cadrul INML „M___ Minovici” – București la presiunea organelor de poliție cu care acesta se află în conflict ca urmare a activității sale în cadrul ONG-ului din care face parte și care are ca obiectiv lupta împotriva corupției, nu poate fi reținută deoarece martorii denunțători și-au menținut în mod constant aceste declarații în cursul procesului chiar și în fața procurorului și în fața instanței de judecată, cadru în care în mod evident aceștia nu mai puteau fi supuși ipoteticelor presiuni exercitate de organele de poliție.

În raport de starea de fapt mai sus arătată în mod temeinic prima instanță a reținut că faptele inculpatului așa cum au fost descrise la pct. I și II întrunesc elementele constitutive a două infracțiunii de trafic de influență incriminată în art. 257 cod penal săvârșite în concurs real.

La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpatului, pentru infracțiunile săvârșite prima instanța a avut în vedere în mod temeinic criteriile generale prev. de disp. art. 72 C.p., respectiv dispozițiile părții generale ale codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, atitudinea nesinceră a acestuia în cursul procesului penal precum și aspectul că acesta a săvârșit faptele în stare de recidivă postexecutorie, inculpatul dând dovadă de perseverență infracțională, în trecut suferind condamnării pentru fapte de același gen, astfel că pedepsele de câte trei ani închisoare aplicate inculpatului pentru fiecare dintre faptele săvârșite, într-un cuantum mai ridicat decât minimul prevăzut de lege pentru infracțiunea de trafic de influență sunt de natură să satisfacă scopul procesului penal față de inculpat în concordanță cu art. 52 cod penal.

Este întemeiat însă motivul de apel formulat de parchet cu privire la confiscarea sumelor de bani pretinse și primite de inculpat de la martorii denunțători însă în următoarele coordonate:

Potrivit art. 257 alin. 2 coroborat cu disp. art. 256 alin. 2 cod penal, banii primiți ca urmare a săvârșirii infracțiunii de trafic de influență se confiscă, iar dacă aceștia nu se găsesc, condamnatul est obligat la plata lor, însă este de observat că dispoziția legală mai sus menționată nu dispune cu privire la situația în care banii au fost restituiți de inculpat cumpărătorului de influență cum este situația în speță unde mare parte din banii primiți de inculpat de la martorii denunțători au fost restituiți acestora.

Prin dispozițiile art. 6¹ din Legea 78/2000 s-a incriminat fapta de cumpărare de influență arătându-se în alin. 2 și 4 din textul de incriminare că în situația în care făptuitorul (cumpărătorul de influență) denunță autorității fapta mai înainte ca organul de urmărire să fi fost sesizat pentru aceasta nu se pedepsește, iar banii, valorile sau orice alte bunuri date de cumpărătorul de influență se restituie acestuia.

În consecință în situația în care banii, valorile sau bunurile primite au fost restituite de traficantul de influență cumpărătorului de influență și acesta a denunțat fapta în condițiile art. 6¹ alin. 2 din Legea 78/2000 bunurile obiect material al infracțiunii nu mai sunt supuse confiscării.

Se impune însă a fi confiscată de la inculpat diferența de bani pe care acesta nu a restituit-o martorului denunțător M_____ V_____ respectiv 150 lei și 66 euro avându-se în vedere inculpatul a restituit la data de 18.09.2009 soției martorului denunțător suma de 1.000 lei echivalentul la data restituirii a sumei de 234 euro (curs la acea dată 1 euro = 4,2747 lei).

Este adevărat că Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 59/2007 pronunțată în recurs în interesul legii a statuat că dispozițiile art. 6¹ alin. (2) și (4) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, privind nepedepsirea făptuitorului și restituirea banilor, valorilor sau oricăror altor bunuri care au făcut obiectul infracțiunii, sunt aplicabile numai infracțiunilor prevăzute de legea specială, însă soluția adoptată în cauză nu contrazice această decizie deoarece are în vedere situația martorilor denunțători, cumpărători de influență, cărora dispozițiile art. 6¹ din Legea nr. 78/2000 le sunt aplicabile și nu extinde dispoziția din legea specială asupra situației inculpatului, traficant de influență.

În raport de aceste considerente și avându-se în vedere dispozițiile art. 379 pct. 1 lit. b cod procedură penală cu referire la apelul inculpatului și dispozițiile art. 379 pct. 1 lit. a cod procedură penală cu referire la apelul parchetului urmează a se admite apelul formulat de parchet și a se respinge apelul formulat de inculpat ca nefondat.

Se va desființa sentința apelată sub aspectul confiscării speciale.

În baza art. 257 alin. 2 rap. la art. 256 alin. 2 C.p.

Se va dispune confiscarea de la inculpat a sumei de 150 lei și a echivalentului în lei la data executării măsurii pentru suma de 66 euro, reprezentând diferența de bani nerestituită denunțătorului M_____ V_____.

Se va înlătura dispoziția privind constatarea restituirii către denunțători a sumelor de bani inițial primite.

Se vor menține restul dispozițiilor sentinței.

Potrivit art. 192 alin. 2 cod procedură penală, apelantul inculpat va fi obligat la cheltuieli judiciare statului în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admis apelul formulat de P________ de pe lângă Tribunalul Gorj, împotriva sentinței penale nr. 20 din data de 01 februarie 2011 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX.

Respinge apelul inculpatului.

Desființează sentința sub aspectul confiscării speciale.

În baza art. 257 alin. 2 rap. la art. 256 alin. 2 C.p.

Dispune confiscarea de la inculpat a sumei de 150 lei și a echivalentului în lei la data executării măsurii pentru suma de 66 euro, reprezentând diferența de bani nerestituită denunțătorului M_____ V_____.

Înlătură dispoziția privind constatarea restituirii către denunțători a sumelor de bani inițial primite.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Obligă apelantul inculpat la 600 lei cheltuieli judiciare statului din care 300 lei onorariu avocat oficiu.

Cu recurs.

Pronunțată în ședința publică de la 24 Februarie 2012.

Președinte, Judecător,

G______ V_____ T______ M____

Grefier,

L____ B________

Red.jud.GV

j.f.A.S.N________

O.A.