Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL C______

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE APEL

DECIZIE PENALĂ Nr. 667/2014

Ședința publică de la 16 Mai 2014

PREȘEDINTE - A_____ I_____ S____ - Judecător

Judecător T_____ C_____ B_____

Grefier F______ I___

Ministerul Public reprezentat de procuror C_________ C____, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C______.

....................

Pe rol, soluționarea apelurilor promovate de P________ de pe lângă Tribunalul D___ și inculpatul Șuleapă N______ împotriva sentinței penale nr. 504 din data de 12 noiembrie 2013, pronunțată de Tribunalul D___ în dosarul cu nr. XXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns apelantul inculpat Șuleapă N______ asistat de avocat ales P_____ H______; avocat ales T________ N______ reprezentând pe denunțătorul S_____ M______ V_____ (lipsă).

Procedura completă.

S-a efectuat referatul oral al cauzei, după care, avocat T________ N______ arată că a înțeles de la tatăl denunțătorului S_____ M______ V_____ că în urmă cu două zile, acesta a suferit un accident cu mașina în drumul din Germania spre România, însă nu poate face dovada acestui fapt; apărătorul a solicitat instanței acordarea unui nou termen de judecată în vederea prezentării denunțătorului.

Față de cererea de amânare formulată de apărătorul denunțătorului, reprezentantul parchetului este de acord cu acordarea unui ultim termen de judecată, iar avocat P_____ H______, pentru apelantul inculpat, susține că nu există o dovadă în sensul celor arătate de apărătorul denunțătorului și se opune la acordarea unui nou termen, deoarece renunță la proba audierii denunțătorului, precizând că la instanța de fond, cauza a suferit numeroase amânări, iar instanța de apel a acordat deja două termene pentru ca denunțătorul să se prezinte în vederea audierii sale; solicită să se constate astfel imposibilitatea audierii denunțătorului.

Interpelat de către instanță, domnul avocat T________ precizează că încă nu a aflat adresa de reședință a denunțătorului.

Având în vedere că inculpatul renunță la audierea martorului denunțător S_____ M______ V_____ precum și împrejurarea că a fost citat martorul la adresa cunoscută de către instanță, s-a emis mandat de aducere, din procesul-verbal întocmit de lucrătorii de poliție reieșind că martorul nu mai locuiește la această adresă, iar domnul avocat T________ nu poate indica o altă adresă la care să fie citat clientul său, curtea constată imposibilitatea audierii martorului S_____ M______ V_____.

Nefiind ridicate noi cereri sau formulate excepții, instanța de control judiciar a constatat dosarul în stare de judecară și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.

Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public arată că susține cele patru motive de nelegalitate și netemeinicie formulate în scris, solicitând admiterea apelului, desființarea hotărârii instanței de fond și pronunțarea unei decizii legale și temeinicie de instanța de control judiciar; cu privire la ultimul motiv de apel formulat în scris, solicită confiscarea de la inculpat a sumei de 8.400 lei și nu a sumei de 5.000 lei.

Avocat P_____ H______, având cuvântul pentru apelantul inculpat Șuleapă N______, precizează că nu mai susține schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpat a fost condamnat de instanța de fond, sens în care arată că, potrivit hotărârii Curții Constituționale, noile dispoziții ale codului penal și codului de procedură penală creează o situație mai grea pentru inculpat, considerând că legea mai favorabilă inculpatului este Codul penal din 1969.

A solicitat admiterea apelului inculpatului, desființarea sentinței și, în principal, achitarea inculpatului în temeiul art. 16 lit. b C.p.p., deoarece lipsește un element constitutiv al infracțiunii, respectiv scopul cerut în latura subiectivă, probele de la dosar sunt subiective, starea de fapt reținută de prima instanță bazându-se exclusiv pe declarațiile martorului denunțător. Arată că în declarațiile martorilor propuși spre audiere de către denunțător, se fac confuzii între B____ și A___ I____, datele la care s-a luat legătura cu inculpatul, suma de bani oferită acestuia. În subsidiar, se solicită respingerea apelului declarat de parchet.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea ca nefondat a apelului declarat de inculpat, susținând că probele administrate au demonstrat cu certitudine vinovăția acestuia, precizând totodată că inculpatul a mai fost anterior condamnat tot pentru comiterea acestui gen de fapte, respectiv trafic de influență, iar în cauză a manifestat o atitudine procesuală nesinceră și oscilantă.

Apelantul inculpat Șuleapă N______, în ultimul cuvânt, declară că este de acord cu concluziile formulate de apărătorul său.

Dezbaterile fiind încheiate,

C U R T E A

Asupra apelurilor de față:

Prin sentința penală nr. 504 din data de 12 noiembrie 2013 pronunțată de Tribunalul D___ în dosarul cu nr. XXXXXXXXXXXX, în baza art. 334 C.p.p. s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul Șuleapă N______, din dispozițiile art. 257 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. în art. 257 alin. 1 C.p., iar în baza art. 257 alin. 1 C.p. a fost condamnat inculpatul Șuleapă N______ (fiul lui V_____ și V_______, născut la data de 10.11.1950, în __________________________________, cu domiciliul în C______, ________________________, ____________. 1, ________________) la pedeapsa de 2 ani închisoare.

S-a constatat că infracțiunea din prezenta cauză este concurentă cu infracțiunile ce au făcut obiectul sent. pen. nr. 283/28.06.2012 a Tribunalului D___; s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni aplicată prin sent. pen. nr. 283/2012 a Tribunalului D___, în pedepsele componente de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată în baza art. 257 alin. 1 C.p. rap. la art. 320¹ alin. 7 C.p.p. și 2 ani închisoare aplicată în baza art. 257 alin. 1 C.p. rap. la art. 320¹ alin. 7 C.p.p.

În baza art. 36 alin. 1 C.p. rap. la art. 33 lit. a, art. 34 lit. b C.p. s-au contopit pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani și 6 luni închisoare; în baza art. 88 C.p. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata efectiv executată de la 07.05.2012 la 20.03.2013; în baza art. 71 alin. 2 C.p. s-a dispus aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b C.p. pe durata executării pedepsei; în baza art. 257 alin. 2 C.p. rap. la art. 256 alin. 2 C.p. s-a confiscat de la inculpat suma de 5.000 lei.

În baza art. 191 C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care 282 lei reprezentând cheltuieli efectuate în cursul urmăririi penale.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 345/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul D___, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Șuleapă N______ pentru săvârșirea unei infracțiuni de trafic de influență în formă continuată prev. de art. 257 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p., constând în aceea că în perioada mai-iunie 2010, inculpatul a primit de la denunțătorul S_____ M______ V_____ suma de 8.000 lei și mai multe bunuri pentru ca acesta să-i faciliteze angajarea în cadrul forțelor armate. De asemenea, inculpatul a mai primit de la același denunțător, în cursul lunii noiembrie 2010, suma de 400 lei, pentru a-i facilita acestuia efectuarea inspecției tehnice a autoturismului.

În cursul cercetării judecătorești, din analiza coroborată a probelor administrate atât in faza de urmărire penala cât și în faza cercetării, instanța de fond a reținut următoarea stare de fapt:

Inculpatul Șuleapă N______ a fost angajat al Ministerului Apărării Naționale în funcția de maistru militar, iar în virtutea funcției pe care a deținut-o până la data pensionării, inculpatul avea cunoștințe în rândul personalului din cadrul Centrului M______ Zonal D___, inclusiv în cadrul Biroului evidență.

În cursul primăverii anului 2012, aflând din presă că Șuleapă N______ a fost prins în flagrant în timp ce primea o sumă de bani de la un tânăr căruia i-a promis că-l angajează în armată, numitul S_____ M______ V_____ a denunțat organelor de poliție săvârșirea unei fapte similare. Acesta a arătat că a absolvit cursurile liceale, obținând și diploma de bacalaureat în sesiunea septembrie 2009. Întrucât după absolvirea liceului nu a reușit să-și găsească un loc de muncă, a hotărât să urmeze cursurile unei școli militare, de soldați și gradați voluntari, sau de subofițeri. În acest scop, la data de 01.02.2010, a participat la selecția efectuată la Școala de Soldați și Gradați Voluntari A___ I____, promovând examenul susținut. Întrucât angajarea se efectua în limita posturilor vacante, denunțătorul nu a reușit să se încadreze efectiv întrucât pe raza de competență a Centrului M______ Zonal D___ nu existau posturi vacante. Deoarece nu a reușit să se angajeze până în luna iunie 2010, la data de 29.06.2010, a participat la concursul organizat de Școala militară de Maiștri militarii și Subofițeri a Forțelor Aeriene T_____ V___ " B____, jud. B____, unde a fost respins. În paralel cu aceste demersuri denunțătorul a continuat să se intereseze la Centrul M______ Zonal D___ dacă s-au vacantat posturi, dar, de fiecare dată răspunsul a fost negativ.

În perioada mai-iunie 2010, într-o discuție pe care a avut-o cu vecinul său, S___ F_____, S_____ M______ V_____ i-a spus acestuia că a promovat examenul la școala militară de la A___ I____, dar nu reușește să se angajeze, întrucât nu sunt locuri vacante.

S___ F_____ i-a sugerat denunțătorului să ia legătura cu martorul M______ P____, zis P_______ al lui S_____, întrucât acesta cunoaște un pensionar, fost cadru militar, care, prin intermediul cunoștințelor pe care le are în rândul cadrelor militare de la Centrul M______ Zonal D___, îl poate ajuta să se angajeze. Denunțătorul a mers la martorul M______ P____ și l-a rugat să-l ajute să se angajeze, mijlocindu-i o întâlnire cu fostul cadru militar pe care-l cunoaște. M______ P____ a fost de acord cu solicitarea făcută, precizând că persoana pe care o cunoaște se numește Șuleapă N______, care a mai ajutat în același sens și alte persoane, dar care îi va pretinde o sumă de bani în schimbul ajutorului acordat.

Deși S_____ M______ V_____ a susținut că după ce a fost de acord cu condițiile impuse, M______ P____ l-a apelat la telefon pe Șuleapă N______, căruia i-a spus că are un băiat pe care să-l ajute să se angajeze în armată, acesta a arătat că decât i-a dat numărul de telefon al inculpatului denunțătorului, fără a lua personal legătura cu acesta (filele 76-77 dup, fila 60 dosar fond).

Prima instanța a arătat că apreciază ca reală varianta susținută de către denunțător, deoarece a considerat puțin plauzibil ca inculpatul să fi acceptat să se întâlnească cu denunțătorul, dacă nu ar cunoscut dinainte despre cine este vorba.

Întrucât inculpatul a fost de acord cu propunerea făcută, a vorbit la telefon cu S_____ M______ V_____, stabilind să se întâlnească a doua zi la C______, pentru a discuta detaliile.

A doua zi, S_____ M______ V_____ și tatăl său, S_____ I__, s-au întâlnit cu Șuleapă N______, în zona stației de autobuz situate pe bulevardul 1 Mai, în zona restaurantului de la "C_______".

Denunțătorul și martorul S_____ I__ au arătat în declarațiile date că inculpatul le-a spus cu ocazia întâlnirii că are cunoștințe în rândul cadrelor militare cu funcții de decizie și că-i poate ajuta, dar, în schimbul ajutorului vor trebui să-i dea suma de 2.000 euro, sau 80 milioane lei vechi, echivalentul celor 2.000 euro în moneda națională.

Contrar celor susținute de cei doi martori, inculpatul a arătat că a promis doar că se va interesa ce trebuie să facă denunțătorul pentru a reuși să se angajeze ca militar în armată (fila 17 dosar fond).

Cei doi martori au susținut totodată că inculpatul Șuleapă N______ le-a pretins pentru început suma de 5 milioane lei, necesară deplasării pe care urma să o facă la A___ I____, pentru a se interesa ce demersuri trebuie făcute, sumă pe care cei doi i-au dat-o imediat.

Inculpatul Șuleapă a susținut că, așa cum s-a înțeles cu cei doi, inculpatul trebuia să se intereseze de condițiile în care o persoană poate fi angajată ca personal angajat, aflând că trebuie să susțină un concurs ce presupune o probă psihologică și o probă de sport. Inculpatul a mai susținut că în urma discuțiilor purtate la comisariat a aflat că în A___ I____ există un psiholog care pregătește candidații ce vor să susțină respectiva probă. Inculpatul a arătat că după ce a aflat aceste amănunte a luat legătura cu denunțătorul căruia i-a spus că poate să meargă la A___ I____ să se intereseze în legătură cu susținerea respectivei probe, dar i-a spus că în aceste condiții va trebui să îi fie suportate cheltuielile de transport, respectiv costul benzinei, cazarea la hotel, mâncarea fără a le preciza vreo sumă exactă. Inculpatul a arătat în continuare că a fost la A___ I____, a discutat cu medicul psiholog, care i-a spus că este de acord să-l pregătească pe denunțător, spunându-i totodată că știe și un profesor de sport care de asemenea îl poate ajuta cu pregătirea pentru proba sportivă, pregătirile respective urmând a fi făcute cu 2-3 zile înainte de examen, o ședință constând 120 lei. Inculpatul a susținut de asemenea că după ce s-a întors de la A___ I____ a luat legătura cu denunțătorul căruia i-a spus că a găsit persoane care să-l ajute să se pregătească pentru examen, spunându-i acestuia că pentru deplasarea deja efectuată, pentru cea pe care urmau să o facă înainte de examen precum și pentru consultațiile pe care denunțătorul urma să le primească înainte de examen este necesară o sumă de 5.000 lei.

Martorul S_____ M______ V_____ a susținut că atunci când a luat din nou legătura cu inculpatul la cca. o săptămână după prima întâlnire, acesta i-a spus că a fost la A___ I____, a discutat cu cunoștințele sale și că totul este aranjat, dar trebuie să mai aștepte puțin, timp în care trebuie să facă rost de suma solicitată pentru a fi înmânată respectivelor persoane care urmau să-i faciliteze angajarea. Același martor a susținut că, în momentul în care a reușit să strângă suma de 6.500 lei, din care 4.000 fusese obținută din vânzarea de varză, iar suma de 2.500 lei fusese scoasă de tatăl său de la CEC, l-a sunat pe inculpat pentru a-i da banii respectivi. Acesta a fost de acord să vină personal în domiciliul său din _______________________ lua banii.

Inculpatul a recunoscut că a mers în domiciliul denunțătorului pentru a primi suma de bani solicitată, arătând că a primit întreaga sumă cerută, de 5.000 de lei.

În ceea ce privește cuantumul sumei cerute și respectiv primite de către inculpat, există două variante: denunțătorul S_____ M______ V_____ susține că aceasta a fost de 8.000 lei (compusă dintr-o sumă de 500 de lei oferită în momentul primei întâlniri, o sumă de 6.500 lei oferită în momentul în care inculpatul a venit în domiciliul său și o sumă de 1.000 lei oferită pentru susținerea examenului de la Școala Militară de Maiștri T_____ V___ B____) iar inculpatul susține că a primit doar suma de 5.000 de lei în momentul în care a mers la domiciliul inculpatului.

Deși în timpul urmăririi penale, martorul S_____ I__, tatăl denunțătorului S_____ M______ V_____, a menționat aceeași sumă ca și fiul său, de 8.000 lei, sumă care ar fi fost oferită în aceleași modalități ca cele descrise de acesta, cu prilejul audierii sale nemijlocite de către instanță, a susținut, contrar celor declarate anterior, că la prima întâlnire cu inculpatul, nu i-au dat acestuia nici o sumă de bani, arătând că suma a fost dată în două tranșe: o tranșă de 6.500 lei când a venit în domiciliul lor și o sumă de 1.500 lei ulterior, după cca. o săptămână din acest moment.

Martora S_____ S____, mama denunțătorului a avut de asemenea declarații contradictorii în ceea ce privește suma de bani oferită inculpatului. Astfel, în timp ce în cursul urmăririi penale a susținut exact aceeași variantă ca și fiul său, martorul S_____ M______ V_____, cu ocazia audierii sale nemijlocite de către instanță a prezentat o a treia variantă cu privire la suma respectivă, arătând că întreaga sumă de 8.000 lei a fost plătită în momentul în care inculpatul a venit în domiciliul lor, fiind prezentă atunci când inculpatul a primit banii și i-a numărat.

Față de aceste contradicții, în condițiile în care nu s-au făcut nici un fel de alte probe cu privire la suma respectivă (care să dovedească de exemplu o retragere de bani dintr-un cont bancar sau o altă modalitate în care au fost obținuți respectivii bani), instanța de fond a apreciat că acest dubiu îi profită inculpatului, motiv pentru care s-a reținut faptul că inculpatul a primit de la denunțător suma de 5.000 lei. În reținerea acestei sume, s-a avut în vedere că, dat fiind faptul că din declarațiile martorilor rezultă că aceștia nu aveau niște posibilități materiale deosebite, este greu de crezut că nu-și pot aduce aminte cu exactitate de unde au făcut rost de sumele de bani date inculpatului și mai ales ce sume au fost date de fiecare dată.

În ceea ce privește celelalte bunuri alimentare oferite inculpatului cu prilejul vizitei acestuia în domiciliul denunțătorului, respectiv: o rață, 2-3 kg de brânză și 10 l de vin, din declarațiile martorilor menționați mai sus nu a rezultat că acest bunuri ar fi fost cerute de inculpat pentru a-l ajuta pe denunțător să se angajeze, fiind oferite de aceștia la plecare.

Denunțătorul a susținut că, după ce i-a dat tranșa de 6.500 de lei, a mai luat legătura cu inculpatul să-l întrebe ce a rezolvat, acesta amânându-l sub diverse pretexte, spunându-i că trebuie să mai aștepte, pentru că nu există locuri libere. Văzând că nu se rezolvă nimic, acesta s-a hotărât să dea și examenul de la Școala Militară de Maiștri Militari și Subofițeri a Forțelor Aeriene T_____ V___ B____, din data de 29.06.2010, unde a fost respins, precizând că a aflat despre respectivul examen de la Șuleapă N______, care l-a asigurat că-l va ajuta să ia examenul, acesta mergând împreună cu el să depună dosarul de participare la Centrul M______ Zonal D___, din discuțiile purtate de acesta cu angajații de acolo creându-i-se convingerea că este cunoscut bine de aceștia.

Deși inculpatul a negat faptul că ar fi primit suma de bani de la denunțător pentru a-l ajuta să se angajeze în armată, ci doar pentru a-l ajuta să ia examenul de la A___-I____, instanța de fond nu a reținut ca adevărată această susținere. Astfel, în condițiile în care într-adevăr aceasta ar fi fost înțelegerea dintre ei, nu se explică de ce după primirea banilor, inculpatul nu a mers cu denunțătorul la A___-I____ așa cum promisese (și primise și toți banii necesari deplasării și pregătirii pentru examenul ce trebuia să fie susținut) pentru a-l duce la profesorii, cu care vorbise la prima deplasare. Susținerea acestuia, potrivit căreia nu ar mai fi fost sunat de către denunțător, nu a putut fi reținută, în condițiile în care dacă aceasta ar fi fost înțelegerea și scopul pentru care s-au dat banii, acesta nu ar fi avut nici un motiv să nu-l sune pentru ca inculpatul să-și onoreze sarcina pentru care primise banii.

Prin rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului și pentru faptul că, în baza aceleiași rezoluții infracționale, acesta i-ar mai fi cerut denunțătorului și a primit de la acesta suma de 400 lei, pentru a-i facilita obținerea unui rezultat favorabil la inspecția RAR.

S-a reținut că în cursul lunii noiembrie 2010, în timp ce efectua un transport de lemne de la Bozovici, jud. C____-S______, la C______, S_____ M______ V_____ a fost oprit în trafic de poliție, care, urmare controlului efectuat au constatat că acesta circula cu autoturismul său marca ARO cu defecțiuni grave la sistemul de direcție. Pentru acest motiv i s-a reținut certificatul de înmatriculare al autoturismului, urmând să-i fie restituit după ce va remedia defecțiunile și va face o inspecție tehnică la RAR C______, care să ateste că autoturismul corespunde tehnic pentru a circula pe drumurile publice.

S_____ M______ V_____ a susținut că l-a apelat la telefon pe Șuleapă N______, pe care l-a întrebat dacă are cunoștințe la RAR C______ și-l poate ajuta să obțină un rezultat pozitiv la inspecția tehnică, acesta spunându-i că fiica și ginerele său îl cunosc foarte bine pe directorul RAR C______, dar că va trebui să-i dea niște brânză, o pasăre, niște vin și suma de 400 lei.

Întrucât acesta ar fost de acord, după câteva zile a venit la C______, unde s-a întâlnit cu Șuleapă N______ la sediul RAR, dându-i acestuia suma de 400 lei și bunurile pretinse.

Denunțătorul a mai arătat că inculpatul Șuleapă N______ a intrat cu el și cu autoturismul său, în curtea sediului RAR, după care a intrat în clădirea de birouri, la înapoiere spunându-i că se va rezolva întrucât a vorbit cu directorul.

După efectuarea inspecției tehnice, autoturismul a fost declarat inapt circulației pe drumurile publice, astfel încât S_____ M______ V_____ a trebuit să-și remedieze defecțiunile și să facă apoi o altă inspecție tehnică.

Cu privire la această a doua faptă, inculpatul a negat că ar fi primit sau cerut vreo sumă de la denunțător. Acesta a recunoscut că a fost sunat de denunțător care l-a întrebat dacă știe pe cineva la RAR deoarece i-a fost reținut certificatul de înmatriculare și autoturismul său trebuia verificat tehnic, dar acesta i-a spus că nu știe pe nimeni, dar s-a oferit să îi repare mașina la service-ul său, însă acesta a refuzat. Acesta a mai susținut că atunci au mai discutat și în legătură cu angajarea denunțătorului, acesta oferindu-i câteva bucăți de brânză pe care le avea în mașină.

Cu privire la această a doua faptă imputată inculpatului, s-a reținut că, în afara declarației date de către denunțător în cursul urmăririi penale (acesta neprezentându-se pentru audierea sa de către instanță, deși a fost citat inclusiv cu mandat de aducere), nu există nici o altă probă care să susține existența respectivei fapte.

În speță, singura probă care susține săvârșirea acestei fapte de către inculpat este declarația denunțătorului, declarație dată la mult timp după data săvârșirii faptei (după cca. 2 ani), în momentul în care, auzind că acesta a fost arestat pentru săvârșirea unor fapte de trafic de influență, a realizat că și el a fost înșelat de către inculpat.

Faptul că inculpatul a săvârșit prima faptă imputată, nu poate duce în mod automat la concluzia că acesta este vinovat și de săvârșirea celei de a doua fapte, faptă care este diferită de prima. Astfel, dacă în primul caz inculpatul și-a traficat pretinsa influență asupra cadrelor militare, influență ce putea fi crezută ca reală de către denunțător datorită calității acestuia de fost angajat militar, precum și datorită relațiilor oferite acestuia de către martorul M______ P___, în cel de al doilea caz, pretinsele relații pe care acesta le-ar fi avut la RAR nu aveau nici un temei care să-l determine pe denunțător să apeleze la acesta pentru a-l ajuta. Pe de altă parte, s-a apreciat de instanța de fond că nu a fost probat nici măcar faptul că denunțătorul ar fi avut certificatul de înmatriculare ridicat de poliție, că ar fi fost verificat și respins de către inspecția RAR în ziua în care pretinde acesta ( ziua în care s-a întâlnit cu inculpatul).

În condițiile în care nu au fost dovedite împrejurările în care s-a săvârșit această a doua faptă, orice dubiu îi profită inculpatului, motiv pentru care instanța de fond a apreciat că nu se poate reține și această faptă în sarcina inculpatului.

Având în vedere că prin rechizitoriu inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de trafic de influență în formă continuată, reținându-se săvârșirea de către acesta a două fapte în baza aceleiași rezoluții infracționale, instanța de fond, în baza art. 334 C.p.p. a schimbat încadrarea juridică a faptelor din dispozițiile art. 257 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. într-o infracțiune unică prevăzută de art. 257 alin. 1 C.p.

Astfel, în drept, prima instanță a apreciat că fapta inculpatului Șuleapă N______ de a primi sume de bani și alte foloase materiale de la denunțătorul S_____ M______ V_____, pentru a-i facilita angajarea în cadrul forțelor armate creându-i impresia că are influență asupra unor persoane cu funcții de decizie întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență prevăzută de art. 257 alin. 1 C.p., pentru care a fost condamnat, iar la alegerea pedepsei, precum și la individualizarea cuantumului, conform art. 72 C.p., s-a avut în vedere pericolul social concret al faptei săvârșite, determinat atât de modul în care aceasta a fost comisă, precum și datele privind persoana inculpatului.

Având în vedere că inculpatul, în momentul săvârșirii faptei, nu era cunoscut cu antecedente penale, instanța de fond a apreciat că se impune aplicarea unei pedepse egale cu minimul special, respectiv 2 ani închisoare, iar în ceea ce privește modalitatea de executare a acestei pedepse, s-a considerat necesar ca executarea pedepsei să se facă în regim de detenție, avându-se în vedere pericolul social ridicat al faptei, pedeapsa fiind atât un mijloc de reeducare a condamnatului, dar și un mijloc de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni.

În baza art. 71 alin. 2 C.p., instanța de fond a aplicat și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.p., mai puțin dreptul de a alege, apreciind că față de gravitatea infracțiunii comise de către inculpat, precum și față de gradul concret de pericol social, nu se impune interdicția dreptului electoral de a alege.

Având în vedere că prezenta infracțiune a fost săvârșită de inculpat înainte ca acesta să fie condamnat pentru infracțiunile ce au făcut obiectul sentinței penale nr. 283/26.06.2012 a Tribunalului D___, instanța de fond a constatat că acestea sunt concurente, motiv pentru care s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni în pedepsele componente (de 2 ani și 6 luni și 2 ani închisoare), care au fost contopite de instanța de fond cu prezenta pedeapsă, de 2 ani închisoare, inculpatul urmând astfel să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani și 6 luni închisoare.

Așa cum s-a arătat mai sus, instanța de fond a reținut că inculpatul a primit suma de 5.000 lei de la denunțătorul S_____ M______ V_____ și întrucât infracțiunea de trafic de influență nu este o infracțiune producătoare de prejudicii, denunțătorul nu are posibilitatea de a se constitui parte civilă în cauză, iar potrivit dispozițiilor art. 257 alin. 2 C.p., dispozițiile art. 256 alin. 2 C.p. se aplică corespunzător. Or, potrivit dispozițiilor art. 256 alin. 2 C.p., text la care fac trimitere aceste dispoziții legale, "banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani".

Dispoziția privind restituirea sumelor de bani, în cazul în care se denunță fapta autorităților mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat, nu este cuprinsă în art. 257 alin. 2 C.p., ci în art. 255 alin. 3 și 4 C.p., text care face referire la infracțiunea de dare de mită. Dacă legiuitorul ar fi dorit ca și la traficul de influență sumele primite să fie restituite denunțătorului, ar fi făcut trimitere în art. 257 la dispozițiile prevăzute de art. 255 alin. 5 C.p., dar neprocedând astfel și trimițând doar la dispozițiile art. 256 alin. 2 C.p., reiese că, în toate situațiile, sumele de bani trebuie confiscate. Instanța de fond a constatat astfel că dispoziția legală privind confiscarea sumelor de bani este justificată, deoarece, în cazul infracțiunii de trafic de influență, persoana care dă banii sau alte foloase este de rea-credință, știind că se urmărește determinarea unei alte persoane să facă un act ilegal, respectiv să intervină pe lângă un funcționar asupra căruia pretinde că are influență, pentru a-l determina să facă sau să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu.

Pentru aceste motive, în baza art. 257 alin. 2 C.p rap. la art. 256 alin. 2 C.p., instanța de fond a dispus confiscarea de la inculpat sumei de 5.000 lei.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel atât P________ de pe lângă Tribunalul D___ (la data de 19.11.2013) cât și inculpatul Șuleapă N______ (la data de 22.11.2013).

În motivele de apel formulate în scris de P________ de pe lângă Tribunalul D___ (filele 5 - 11), s-a criticat hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, susținându-se în esență că faptelor săvârșite de inculpat li s-a dat o greșită încadrare juridică; pedeapsa aplicată inculpatului a fost greșit individualizată prin nesancționarea concursului de infracțiuni; temeiul juridic al deducerii perioadei executate din pedeapsa rezultantă aplicată în prezenta cauză, este greșit; de asemenea, greșit a fost confiscată de la inculpat, în baza art. 257 alin. 2 C.p., doar suma de 5.000 lei.

Astfel, s-a motivat că deși denunțătorul S_____ M______ V_____ a susținut că, după ce a fost de acord cu condițiile impuse, M______ P____ l-a apelat telefonic pe inculpat, căruia i-a spus că are un băiat pe care să-l ajute să se angajeze în armată, acesta a arătat că doar i-a dat numărul de telefon al inculpatul denunțătorului, fără a lua personal legătura cu acesta (filele 60, 76, 77, 60 - dosar fond), instanța apreciind că varianța susținută de către denunțător este cea reală, dat fiind faptul că este puțin plauzibil ca inculpatul să fi acceptat să se întâlnească cu denunțătorul, dacă nu a cunoscut dinainte despre cine este vorba.

Întrucât inculpatul a fost de acord cu propunerea făcută, a vorbit la telefon cu denunțătorul S_____ M______ V_____, stabilind să se întâlnească la C______ a doua zi, pentru a discuta detaliile; a doua zi, S_____ M______ V_____ și tatăl său, S_____ I__, s-au întâlnit cu Șuleapă N______ în zona stației de autobuz situată pe _______________ zona Restaurantului „”C_______”.

În declarațiile date, denunțătorul și tatăl acestuia, martorul S_____ I__, au arătat că inculpatul le-a spus cu ocazia întâlnirii că are cunoștințe în rândul cadrelor militare cu funcții de decizie și că îi poate ajuta, dar în schimbul ajutorului vor trebui să dea suma de 2.000 euro sau 80 milioane lei vechi, echivalentul cel,or 2.000 euro în moneda națională.

Inculpatul a recunoscut că a mers în domiciliul denunțătorului pentru a primi suma de ani solicitată, acesta arătând că a primit întreaga sumă cerută, de 5.000 lei; prin rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului și pentru faptul că, în baza aceleiași rezoluții infracționale, acesta ar mai fi cerut denunțătorului și a primit de la acesta suma de 400 lei, pentru a-i facilita obținerea unui rezultat favorabil la inspecția RAR, deși inculpatul a negat - cu privire la această a doua faptă - că ar fi primit sau cerut vreo sumă de bani de la denunțător.

Concluzionând, nu se poate susține că inculpatul a avut o reprezentare inițială unică a tuturor actelor materiale succesive reținute în sarcina sa, cele două fapte - de trafic de influență - fiind săvârșite în condițiile concursului de infracțiuni prev de art. 33 lit. a cod penal, iar poziția procesuală a inculpatului față de săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa prin actul de sesizare neconstituind suportul legal al unei schimbări a încadrării juridice a faptelor.

În mod corect din pedeapsa rezultantă aplicată în prezenta cauză s-a dedus perioada executată din pedeapsa aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 283/2012 a Tribunalului D___, însă temeiul juridic corect îl reprezentau dispozițiile art. 36 alin. 3 cod penal rap la art. 88 cod penal.

Cuantumul de 8.000 lei al sumei primite de inculpat de la martorul denunțător a fost menținut de martorii S_____ I__ și S_____ S____ în declarațiile date în fața instanței, astfel că doar neconcordanța cu privire la sumele primite repetat de inculpat, în baza aceleiași înțelegeri inițiale, nu poate susține în mod întemeiat concluzia instanței de fond în sensul necesității confiscării doar a sumei de 5.000 lei, care a fost recunoscută de inculpat.

Instanța de fond a interpretat greșit probatoriul cauzei și cu privire la suma de 400 lei dată inculpatului pentru traficarea pretinsei influențe pe lângă funcționarii RAR C______.

În motivele apel depuse la dosar de inculpatul Șuleapă N______ (fila 24 - 26), s-a solicitat, în temeiul art. 421 alin. 2 lit. a C.p.p., admiterea apelului, desființarea hotărârii instanței de fond și, în rejudecare, în baza art. 386 C.p.p., schimbarea încadrării juridice a faptei deduse judecății din inf. prev. de art. 257 C.p. în infracțiunea prev. de art. 291 N.C.P. și achitarea sa în temeiul art. 16 pct. 1 lit. b teza II-a N.C.P.P.

S-a apreciat că probatoriul administrat nu este în măsură să răstoarne prezumția sa de nevinovăție, în speță nedovedindu-se fără echivoc titlul cu care denunțătorul a susținut că banii oferiți ar fi fost pretinși/acceptați de către inculpat, lipsind scopul special sub aspectul laturii subiective. A solicitat inculpatul să se constate că probele reținute în dovedirea faptei sunt constituite preponderent în depozițiile denunțătorului și a membrilor familiei acestuia, veridicitatea afirmațiilor acestora urmând a fi apreciată și prin prisma relațiilor existente între aceștia, nici unul dintre martorii propuși în apărare de denunțător nepercepând în mod direct aspectele faptice relatate de denunțător și membrii familiei acestuia. De asemenea, arată că relatările denunțătorului nu au fost constante, conținând reveniri sau retractări, precum și discordanțe reale între conținutul faptelor descrise în denunțul inițial și declarația dată în cursul urmării penale atât cu privire la datele la care se susține că s-ar fi săvârșit fapta dedusă judecății, cât și în ce privește succesiunea evenimentelor, momentele în care s-ar fi predat banii inculpatului, titlul cu care a fost pretinsă/oferită fiecare sumă de bani și cuantumul acestor sume, nefiind astfel în măsură să confere verosimilitate arestărilor realizate.

Depozițiile părinților denunțătorului, date în fața instanței de fond, nu au fost în măsură să susțină starea de fapt descrisă de denunțător, așa încât nu se poate produce convingerea deplină că cele relatate corespund adevărului, așa încât, în final, declarațiile denunțătorului nu au suport probator; astfel, inculpatul a arătat că acțiunile sale s-au limitat doar la a se interesa ce demersuri trebuie făcute pentru ca o persoană să se angajeze în armată, informându-se astfel de modul de ocupare și de posturile vacante în sistem și l-a îndrumat pe denunțător să facă meditații contra cost cu persoane de specialitate, în vederea obținerii unui punctaj mare la susținerea examenului la probele psihologic și condiție fizică.

Totodată, s-a arătat că suma de 5.000 lei pe care a acceptat, reprezenta cheltuielile făcute de el cu deplasarea la A___ I____, deplasare făcută conform înțelegerii cu denunțătorul, în scopul de a obține informațiile necesare înainte de examen, dar și costurile consultațiilor la profesorii de specialitate din A___ I____.

Nu se poate reține astfel în cauză că inculpatul a pretins și primit banii pentru a interveni pe lângă un funcționar pe care să fi promis că-l va determina să-l angajeze pe denunțător în cadrul armatei, nefiind acesta scopul urmărit sau acceptat de către inculpat în momentul pretinderii sau primirii banilor.

În concluzie, având în vedere că, sub aspectul laturii subiective, infracțiunea de trafic de persoane trebuie să fie calificată, respectiv caracterizată printr-un scop special - acela al promiterii determinării funcționarului public sau altui funcționar să facă ori să nu facă ori să întârzie un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu, ori să facă un act contrar acestor atribuții, s-a solicitat de către inculpat să se constate că, în cauză, lipsește scopul special.

Oral, prin apărătorul ales, inculpatul a menționat că nu susține schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost condamnat de instanța de fond, deoarece, potrivit hotărârii Curții Constituționale, noile dispoziții ale codului penal și codului de procedură penală sunt mai grave, considerând că legea mai favorabilă în cauză este legea veche.

Apelul inculpatului privind greșita condamnare pentru infracțiunea de trafic de influență ce ar fi fost săvârșită în perioada mai-iunie 2010 este nefondat. Apelantul a susținut că nu există probe certe de vinovăție, deoarece suma de bani primită de la martorul denunțător ar fi fost dată în vederea acoperirii unor cheltuieli pentru ca inculpatul să-l ajute pe martor să susțină un examen la A___ I____. În declarația dată de inculpat în cursul soluționării apelului acesta și-a menținut apărarea formulată în cursul cercetării judecătorești.

Este recunoscut de inculpat faptul că s-a întâlnit cu martorul S_____ M____ V_____ și a primit o sumă de bani de la acesta. Această întâlnire a fost intermediată de martorul M______ P____. Martorul S_____ M____ V_____ a susținut că i-a înmânat inculpatului o sumă de bani pentru ca acesta să-și folosească relațiile pe care le avea și pentru a obține angajarea martorului în armată. Această susținere a martorului este confirmată nu numai de părinții săi, martorii S_____ I__ și S_____ S____, dar și de martorul M______ P____, care a precizat că i-a pus în legătură pe inculpat și denunțător pentru ca primul să îl ajute pe S_____ M____ V_____ să se angajeze în cadrul armatei. Deși martorul P____ a încercat în timpul audierii în instanță să revină asupra declarației date la urmărirea penală, în cele din urmă a recunoscut că acesta era motivul pentru care era contactat inculpatul. Suma de bani primită de inculpat, fie de 8.000 de lei, cum susține S_____ M____ V_____, fie de 5.000 lei, cum susține inculpatul, nu este justificată de cheltuielile ce urmau a fi făcute de inculpat, deoarece constau, potrivit declarațiilor sale, în contravaloarea a două drumuri la A___ I____, cazare, masă, ședința cu psihologul (100 lei în declarația din apel, 120 lei în declarația dată la prima instanță) și trei zile de antrenament cu un profesor de sport care nu a fost contactat niciodată (300 lei). Așa cum în mod corect a arătat prima instanță, inculpatul nu a oferit nici o justificare rezonabilă pentru care, deși a primit 5.000 lei, nu a mai mers cu S_____ M____ V_____ la A___ I____, pentru a-i aranja întâlnirea cu psihologul și profesorul de sport.

P________ a criticat dispoziția instanței de a confisca doar suma de 5.000 lei de la inculpat iar nu suma de 8.000 lei, astfel cum se reține în starea de fapt expusă în rechizitoriu.

Atât prima instanță cât și instanța de control judiciar au încercat, fără succes, să-l audieze nemijlocit pe martorul denunțător S_____ M____ V_____. În condițiile în care nu a putut fi audiat în cursul judecății, declarațiile părinților săi privind momentele în care i s-ar fi înmânat inculpatului sumele de bani contraziceau, pe de o parte, declarațiile acestui martori, iar pe de altă parte, declarațiile date de celălalt soț. În mod justificat prima instanță a reținut, în aceste condiții, că suma de bani oferită de S_____ M____ V_____ este de 5.000 lei, astfel cum recunoaște acesta din urmă.

Critica parchetului a mai privit și înlăturarea din infracțiunea de trafic de influență (reținută în actul de sesizare a fi fost comisă în formă continuată) a faptei din noiembrie 2011, ce ar fi constat în primirea unor bunuri și bani de către inculpat, pentru a-l ajuta pe S_____ M____ V_____ să obțină un rezultat pozitiv la inspecția tehnică a R.A.R. C______, folosindu-și influența pe care ar fi avut-o în cadrul unor angajați ai acestei instituții este nefondată. Prima instanță a arătat în considerentele sentinței că, în condițiile în care inculpatul neagă această faptă, ca probă la dosarul cauzei există doar declarația martorului S_____ M____ V_____ dată în cursul urmăririi penale, la doi ani după săvârșirea pretinsei fapte, când martorul a aflat că inculpatul a fost arestat preventiv pentru alte infracțiuni de trafic de influență, declarație ce nu se poate corobora nici măcar cu aspecte ușor de dovedit cum ar fi fost faptul că denunțătorul ar fi avut certificatul de înmatriculare ridicat de poliție, că ar fi fost verificat și respins de către inspecția RAR în ziua în care pretinde acesta că s-a întâlnit cu inculpatul. În timp ce în cazul faptei din mai-iunie 2010 inculpatul și-a traficat pretinsa influență asupra cadrelor militare, influență ce părea verosimilă datorită calității acestuia de fost angajat militar și relațiilor oferite acestuia de către martorul M______ P___, în cel de al doilea caz, pretinsele relații pe care acesta le-ar fi avut la RAR nu aveau nici un temei care să-l determine pe denunțător să apeleze la acesta pentru a-l ajuta.

În criticile formulate de către parchet nu s-au oferit cel puțin argumente pentru a înlătura aprecierea primei instanțe și nici nu s-au administrat probe care să confirme depoziția martorului S_____ M____ V_____. În consecință, instanța de control judiciar apreciază că încadrarea reținută de prima instanță, de trafic de influență în formă simplă este corectă.

În fine, curtea reține că pedeapsa aplicată inculpatului în primă instanță corespunde pericolului social concret al faptei comise și a fost individualizată în raport de datele concret ale cauzei, de momentul comiterii faptei și de momentul denunțării acestora.

Pentru cele expuse se vor respinge ca nefondate apelurile declarate de către P________ de pe lângă Tribunalul D___ și inculpat.

Văzând și art. 275 alin. 2 și 3 C.p.p.,

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge apelurile declarate de P________ de pe lângă Tribunalul D___ și inculpatul Șuleapă N______ împotriva sentinței penale nr. 504 din data de 12 noiembrie 2013, pronunțată de Tribunalul D___ în dosarul cu nr. XXXXXXXXXXXX, ca nefondate.

Obligă apelantul inculpat la 300 lei cheltuieli judiciare statului, din care, 200 lei onorariu avocat oficiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 16 mai 2014.

Președinte, Judecător,

A_____ I_____ S____ T_____ C_____ B_____

Grefier,

F______ I___

Red. jud. A. I. S____

Jud. fond: G. A__________

Dact. 2 ex./A.T.