Dosar nr. XXXXXXXXXXXX - revizuire -
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL S______
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 219
Ședința publică din data de 11 martie 2015
Președinte A__________ D______
Judecător H______ L________ M_____
Grefier D______ D______
Ministerul Public - P________ de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție –
Direcția Națională Teritorial Anticorupție S______ – reprezentat prin
procuror L_____ L_______
Pe rol, judecarea apelului declarat de revizuienta S______ M______ L_______ fiica lui D______ și V______, născută la data de 20 ianuarie 1977 în mun. Bacău, cu domiciliul în Municipiul Bacău, __________________, ____________, posesoare a CI ________ nr. xxxxxx, CNP xxxxxxxxxxxxx, împotriva sentinței penale nr. 297 din 10 decembrie 2014 pronunțată de Tribunalul S______.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc: revizuienta S______ M______ L_______ și apărătorul desemnat din oficiu pentru aceasta, avocat I________ C______.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța, văzând lipsa revizuientei apelante și a apărătorului desemnat din oficiu pentru aceasta, dispune lăsarea cauzei la sfârșitul ședinței, pentru a doua strigare.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat desemnat din oficiu I________ C______ pentru revizuienta S______ M______ L_______, care lipsește.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța acordă cuvântul apărătorului revizuientei și procurorului, asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 453 Cod de procedură penală raportat la prevederile art. 16 pct. 1 și 2 din Constituție, invocată de apelanta S______ M______ L_______, cât și asupra apelului, în condițiile în care la acest moment nu este obligatorie suspendarea judecării cauzei.
Avocat I________ C______, pentru revizuienta apelantă, cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată apreciază că, față de argumentele invocate, revizuienta încearcă să se subsumeze dispozițiilor art. 453 alin. 1 lit. f din Noul Cod de procedură penală, dorind obținerea unei hotărâri definitive a Curții Constituționale cu privire la excepția invocată. Față de situația în care se află revizuienta, pentru a putea invoca o excepție de constituționalitate, aceasta avea posibilitatea, singura de altfel, de a sesiza instanța printr-o acțiune pentru că numai în acest cadru procesual ar fi putut recurge la instrumentul juridic al excepției de neconstituționalitate.
În contextul descris, apreciază că această chestiune pusă în discuție este interesantă legată de modalitatea în care legislația veche și cea nouă înțeleg să reglementeze infracțiunea de trafic de influență, iar în ceea ce privește argumentele expuse în cererea privind excepția de neconstituționale solicită a fi primite așa cum au fost formulate, sens în care se impune sesizarea Curții Constituționalitate cu această excepție, în măsura în care instanța va aprecia că cererea revizuientei este pertinentă.
În ce privește apelul declarat de revizuientă, arată că dacă s-ar admite excepția de neconstituționalitate, atunci motivul de revizuire invocat respectiv art. 453 alin. 4 Cod procedură penală ar consfinți că prima hotărâre definitivă este nelegală și netemeinică, însă, urmează ca instanța să dispună asupra acestui aspect. Revizuienta dorește sesizarea Curții Constituționale și în urma pronunțării unei decizii favorabile sau nu, să procedeze în consecință. Dacă se va aprecia că nu se impune sesizarea Curții Constituționale, solicită admiterea apelului în temeiul argumentelor invocate.
Procurorul apreciază că cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 453 Cod de procedură penală raportat la prevederile art. 16 pct. 1 și 2 din Constituție, formulată de apelanta S______ M______ L_______, este inadmisibilă, raportat la art. 29 alin.5 din Legea nr. 47/1992, motiv pentru care pune concluzii de respingere.
Totodată, pune concluzii de respingere a apelului declarat de revizuientă ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțată de Tribunalul S______ ca fiind legală și temeinică.
Declarând închise dezbaterile ce au fost înregistrate cu mijloace tehnice audio, în conformitate cu dispozițiile art. 369 Cod procedură penală, instanța a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
În ceea ce privește cererea de sesizare a Curții Constituționale, cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a disp. art. 453 Cod procedură penală, formulată de apelanta revizuientă S______ M______ L_______, Curtea constată următoarele:
La data de 30.01.2015 apelanta revizuientă a depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, o cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a art. 453 Cod procedură penală.
În motivarea excepției apelanta revizuientă S______ M______ L_______ a arătat, în esență, că dispozițiile art. art. 453 Cod procedură penală, care reglementează cazurile de revizuire, sunt neconstituționale, întrucât încalcă dispozițiile art. 16 alin. 1 și 2 din Constituția României, prin aceea că nu stabilește distinct, precis și explicit ce se întâmplă când hotărârea este definitivă și legea penală nouă a dezincriminat fapta penală săvârșită sub legea veche. A mai arătat apelanta revizuientă că legiuitorul, fără nicio justificare logică, prevede mai puține cazuri în care se poate face revizuire decât ar fi necesar pentru acoperirea tuturor erorilor judiciare.
Verificând excepția de neconstituționalitate invocată de apelanta revizuientă S______ M______ L_______, prin prisma dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992 republicată, Curtea constată următoarele:
Astfel, potrivit art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dacă excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța în fața căreia s-a invocat excepția respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Acest text de lege instituie o obligație în sarcina instanței de a verifica legalitatea excepției de neconstituționalitate invocate înaintea sa, cauzele de inadmisibilitate putând fi legate de obiectul sesizării, de subiectul sesizării sau de temeiul constituțional al acesteia.
Excepția de neconstituționalitate este un incident apărut în cadrul unui litigiu, ceea ce înseamnă ca invocarea ei impune justificarea unui interes. Stabilirea acestui interes se face pe calea verificării pertinentei excepției în raport cu procesul în care a intervenit, impunându-se ca decizia Curții Constituționale în soluționarea excepției să fie de natură a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul principal.
Cerința relevantei este expresia utilității pe care soluționarea excepției invocate o are în cadrul rezolvării acestui litigiu. Irelevanța este situația în care o excepție de neconstituționalitate nu are legătură cu cauza în care a fost invocată, așadar nu este pertinentă pentru soluționarea litigiului.
Apelanta revizuientă S______ M______ L_______ susține, în fapt, că dispozițiile art. 453 Cod procedură penală sunt neconstituționale pentru că nu prevede printre cazurile de revizuire toate acele situații care îndreptățesc aplicarea textului legal în privința legii penale mai favorabile și practic a constatării faptei ca fiind dezincriminată (practic a arătat apelanta revizuientă că legiuitorul a restrâns în mod nejustificat cazurile în care se poate face revizuire și astfel nu pot fi acoperite toate erorile judiciare). Cu alte cuvinte, aceasta consideră că în cauza de față ar fi trebuit să aibă posibilitatea de a invoca pe calea de atac extraordinară a revizuirii situația apariției unei cauze de dezincriminare referitoare la fapta pentru care a fost condamnată.
Or, în considerarea celor expuse, Curtea apreciază că în cauză nu se impune sesizarea Curții Constituționale, excepția de neconstituționalitate invocată de apelanta revizuientă nefiind utilă și pertinentă pentru soluționarea cauzei, neavând legătură cu aceasta, fiind, așadar, irelevantă. Practic, apelanta revizuientă critică modul în care a fost redactat textul de lege amintit, tinzând la schimbarea lui pe calea invocării excepției de neconstituționalitate, iar această situație nu are nicio legătură cu cauza acestuia.
Așa fiind, instanța, în temeiul art. 29 alin. 5 din Legea nr. 47/1992, va respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale, ca inadmisibilă.
În ceea ce privește apelul declarat în cauză de apelanta revizuientă Curtea constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 297 din 10 decembrie 2014, Tribunalul S______, în temeiul disp. art. 459 Cod procedură penală, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de S______ M______ L_______, cu privire la sentința penală nr. 377 din 16.11.2006 a Tribunalului S______, modificată prin decizia penală nr. 62 din 30.05.2007 a Curții de Apel S______ și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 500 din 11.02.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție București.
În temeiul art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, a fost obligată revizuienta să plătească statului suma de 100 lei, reprezentând cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul S______ a reținut că prin cererea adresată Tribunalului S______ și înregistrată sub nr.XXXXXXXXXXXX, la data de 07.11.2014, petenta Sdrobis M______ L_______ a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 377 din 16.11.2006 a Tribunalului S______, modificată prin decizia penală nr.62 din 30.05.2007 a Curții de Apel S______ și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 500 din 11.02.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție București, în conformitate cu disp. art. 453 lit. a și f Cod de procedură penală.
În motivarea cererii, petenta a arătat că la data de 01.02.2014 au intrat în vigoare noul cod penal și noul cod de procedură penală care au adus importante modificări legislative, și cu raportare la speța în discuție s-a modificat conținutul constitutiv al laturii obiective în privința infracțiunii de trafic de influență. În raport cu noile modificări legislative și în raport cu noua ordine juridică națională, petenta a solicitat ca prima instanță să constate că faptele penale reținute în sarcina sa sunt în prezent dezincriminate.
A mai arătat petenta că, deși a fost reabilitată și din perspectiva procedurii penale i s-au înlăturat toate decăderile și interdicțiile, încă mai are fișa de antecedente penale, chiar dacă cazierul său, în prezent este curat, ca efect a admiterii cererii sale de reabilitare. Textele de lege amintite mai sus vin să îndrepte și acest neajuns și să constate fapta dezincriminată, moment în care se poate vorbi cu certitudine de o încetare a tuturor efectelor ce au decurs din hotărârea de condamnare.
Tribunalul, analizând admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire cu care a fost învestit, în raport de motivele invocate și corelativ la dispozițiile legale care reglementează această instituție, a constatat următoarele:
Din referatul întocmit de către Biroul Executări Penale din cadrul Tribunalului S______ prin sentința penală nr. 377 din 16.11.2006 a Tribunalului S______, modificată prin decizia penală nr.62 din 30.05.2007 a Curții de Apel S______ și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 500 din 11.02.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție București, a reieșit că inculpata S______ M______ L_______, fiica lui D______ și V______, născută la data de 20 ianuarie 1977 în mun. Bacău, cu domiciliul în Municipiul Bacău, __________________, ____________, posesoare a CI ________ nr. xxxxxx, CNP xxxxxxxxxxxxx, căsătorită, un copil, studii Facultatea de D____, avocat în cadrul Baroului Bacău, fără antecedente penale, a fost condamnată la următoarele pedepse:
- 1 (un) an și 10 ( zece) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prev. de art.257 din Codul penal din 1969 rap. la art.1 lit. a și art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplic.art.74 lit. a, 76 lit. d din Codul penal din 1969;
- 1 (un) an și 10 ( zece) luni închisoare săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de influență, prev. de art. 26 rap. la art. 257 din Codul penal din 1969 rap. la art.1 lit. a și art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplic.art.74 lit. a, 76 lit. d din Codul penal din 1969.
După aplicarea regulilor referitoare la concursul de infracțiuni, s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 1 (un) an și 10 ( zece) luni închisoare, în temeiul disp. art. 71 din Codul penal din 1969, fiind privată de exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II lit. b și lit. c din Codul penal din 1969.
Conform 81, 82 din Codul penal din 1969 și art. 71 alin. 5 din Codul penal din 1969 s-a suspendat condiționat executarea pedepsei principale și a celei accesorii aplicate inculpatei, pe un termen de încercare de 3 ani și 10 luni și s-a atras atenția acesteia asupra disp. art. 83 din Codul penal din 1969.
Prin sentința penală nr. 205 din 21.12.2011, pronunțată de Tribunalul S______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, rămasă definitivă prin nerecurare la data de 10.01.2012, în temeiul art. 86 din Codul penal din 1969, s-a constatat intervenită reabilitarea de drept a petentei condamnate S______ M______ L_______, raportat la condamnarea de 1 an și 10 luni închisoare – pedeapsă rezultantă, dispusă prin sentința penală nr.377 din 16.11.2006 a Tribunalului S______, modificată prin decizia penală nr.62 din 30.05.2007 a Curții de Apel S______ și rămasă definitivă prin decizia penală nr.500 din 11.02.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin împlinirea termenului de încercare.
Așa cum s-a arătat în cele ce preced, sentința penală vizată a rămas definitivă, intrând așadar în puterea lucrului judecat.
Autoritatea de lucru judecat împiedică atacarea pe căi obișnuite a hotărârilor judecătorești care au această putere, admițându-se ideea că numai o împrejurare excepțională poate permite supunerea hotărârii definitive unei examinări și numai printr-o procedură având caracter excepțional.
Natura juridică deosebită a căilor de atac extraordinare a determinat o reglementare foarte prudentă din partea legii, astfel că sunt prevăzute condițiile care să permită posibilitatea declanșării acestor căi.
Fiind o cale de atac extraordinară, având o natură juridică mixtă de anulare și retractare, legiuitorul nu a lăsat libertatea părților să invoce orice motiv care, după aprecierea lor, ar afecta legalitatea și temeinicia hotărârii rămase definitivă, în art.453 Noul Cod procedură penală fiind prevăzute în mod expres și limitativ, cazurile în care se poate uzita de această instituție, cu privire la latura penală, și anume atunci când:
a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză;
b) hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declarația unui martor, opinia unui expert sau pe situațiile învederate de un interpret, care a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influențând astfel soluția pronunțată;
c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals în cursul judecății sau după pronunțarea hotărârii, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză;
d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză;
e) când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia;
f) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituțională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.
(2) Revizuirea hotărârilor judecătorești penale definitive, exclusiv cu privire la latura civilă, poate fi cerută numai în fața instanței civile, potrivit Codului de procedură civilă.
(3) Cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) și f) pot fi invocate ca motive de revizuire numai în favoarea persoanei condamnate sau a celei față de care s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei.
(4) Cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) constituie motiv de revizuire dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de încetare a procesului penal, iar cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b) - d) și f) constituie motive de revizuire dacă au dus la pronunțarea unei hotărâri nelegale sau netemeinice.
(5) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. e), toate hotărârile care nu se pot concilia sunt supuse revizuirii.
Din economia dispozițiilor art. 453 Cod procedură penală a rezultat caracterul revizuirii de cale extraordinară de atac, prin folosirea căreia se pot înlătura erorile judiciare cu privire la faptele reținute printr-o hotărâre judecătorească definitivă, datorită necunoașterii de către instanțe a unor împrejurări de care depindea adoptarea unei hotărâri conforme cu legea și adevărul judiciar.
Din aceleași dispoziții a rezultat că revizuirea are rolul de a atrage anularea hotărârii în care judecata s-a bazat pe o eroare de fapt.
În condițiile în care este o cale extraordinară de atac, revizuirea poate privi exclusiv hotărârile determinate de art.452 Cod procedură penală și numai pentru cazurile prevăzute în norma legală precitată, singurele apte a provoca o reexaminare în fapt a cauzei penale.
Revizuienta a invocat ca temeiuri legale, cazurile prev. de art.453 lit. a și f Cod procedură penală.
În acest context s-a evidențiat că cererea de revizuire întemeiată în drept pe art.453 lit. a) Cod procedură penală este dublu condiționată, în sensul că trebuie să fie vorba de descoperirea de fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la data soluționării cauzei, iar acestea să poată dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal ori de condamnare.
Astfel, s-a constatat că revizuienta nu a făcut trimitere la alte elemente noi ce nu au fost cunoscute cu ocazia judecării pricinii, de natură a dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare, așa cum este cerința temeiului legal la care ne raportăm.
De asemenea, s-a constatat că motivele invocate de petentă nu s-au încadrat nici în art.453 lit.f Cod proc. penală, întrucât hotărârea judecătorească prin care a fost condamnată nu s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituțională, după ce hotărârea a devenit definitivă, ci pe o dispoziție legală aplicabilă la momentul respectiv.
S-a mai reținut că în actualul cod penal infracțiunea de trafic de influență e prevăzut la art.291, conținutul constitutiv al infracțiunii fiind similar cu cel din vechiul cod (prevăzut la art.257), legiuitorul completând doar textul pentru a fi în concordanță cu acela al infracțiunii de luare de mită.
Împotriva sentinței penale nr. 297 din 10.12.2014 a Tribunalului S______, în termen legal, a declarat apel revizuienta S______ M______ L_______ criticând-o pentru nelegalitate și netemeinice, fără însă a-l motiva.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, precum și cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu prevederile art. 417 alin. 1, 2, art. 420 Cod procedură penală, curtea constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Într-adevăr, împotriva hotărârilor judecătorești definitive, pe latură penală, se poate face revizuire doar în cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 453 alin. 1 lit. a-f Cod de procedură penală (și anume atunci când: a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză; b) hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declarația unui martor, opinia unui expert sau pe situațiile învederate de un interpret, care a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influențând astfel soluția pronunțată; c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals în cursul judecății sau după pronunțarea hotărârii, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză; d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză; e) când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia; f) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituțională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate).
În cauza de față, în mod corect a apreciat prima instanță că nu este dat niciunul dintre cazurile de revizuire mai sus amintite (nici măcar cele expres invocate în drept, prev. de art. 453 alin. 1 lit. a și f Cod de procedură penală).
Într-adevăr, situația prevăzută de art. 453 alin. 1 lit. a Cod de procedură penală presupune o dublă condiționate, în sensul că, pe de o parte, trebuie să fie descoperite fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la data soluționării cauzei, iar, pe de altă parte, acestea trebuie să dovedească netemeinicia hotărârii de condamnare (în speță).
Apelanta revizuientă, în cererea sa (filele 2-5 ds. fond), nu a făcut trimitere la fapte sau împrejurări concrete ce să nu fi fost cunoscute la data soluționării cauzei ce a făcut obiectul dosarului nr. 1544/P/2005 al Tribunalului S______ și care să conducă la netemeinicia hotărârii de condamnare a sa.
De asemenea, în cauză nu a fost identificată nici situația prev. de art. 453 alin. 1 lit. f Cod de procedură penală, în sensul că sentința penală nr. 377/xxxxxxxxxxx a Tribunalului S______, prin care revizuienta a fost condamnată pentru două infracțiuni de trafic de influență (una ca autor iar cealaltă ca și complice), nu s-a întemeiat pe vreo dispoziție de drept material sau procesual ce să fi fost declarată neconstituțională. De altfel, revizuienta nici nu face referire, în concret la o atare situație.
Prin urmare, în mod just prima instanță a apreciat că revizuirea formulată de S______ M______ L_______ este inadmisibilă.
În concluzie, constatând că apelul declarat de revizuienta S______ M______ L_______ este nefondat, în conformitate cu disp. art. 421 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, Curtea îl va respinge ca atare.
În conformitate cu prevederile art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, revizuienta apelantă va fi obligată să plătească statului suma de 450 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare din apel, din care, suma de 200 de lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantă, avocat I________ C______ (delegația nr. 294/21.01.2015 – fila 13 dosar), se va avansa din fondurile MJR în contul Baroului S______.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 29 alin.5 din Legea nr. 47/1992, respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 453 Cod de procedură penală raportat la prevederile art. 16 pct. 1 și 2 din Constituție, formulată de apelanta S______ M______ L_______, în cauza ce face obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXXX al Curții de Apel S______.
Cu drept de recurs în termen de 48 de ore de la pronunțare.
În baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod de procedură penală respinge apelul declarat de revizuienta S______ M______ L_______ împotriva sentinței penale nr. 297/10.12.2014 a Tribunalului S______, ca nefondat.
În baza art. 275 alin. 2 Cod de procedură penală obligă apelanta să plătească statului suma de 450 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare din apel, din care, suma de 200 de lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantă, avocat I________ C______, se avansează din fondurile MJR în contul Baroului S______.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 11.03.2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
red. HLM
tehnored. DD
ex.4/16.03.2015
jud. fond – P___ D____ C_______