ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR.XXXXXXXXXXXXXX
DECIZIA PENALĂ NR.135/A/2013
Ședința publică din 19 iunie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : D____ P_____, judecător
JUDECĂTOR : M____ B___
GREFIER : D____ S____
Ministerul Public, P________ de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj este reprezentat prin procuror: A___ M________
S-au luat spre examinare – pentru pronunțare - apelurile declarate de P________ DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE – DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE – SERVICIUL TERITORIAL CLUJ și de inculpatul S____ C____ M____ împotriva sentinței penale nr.285 din 23 iulie 2012 a Tribunalului Cluj, inculpatul fiind trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență prevăzută de art. 257 alin. 1 C.pen. raportat la art. 6 din Legea 78/2000.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 12 iunie 2013, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Asupra apelurilor penale de față,
În baza lucrărilor dosarului constată că, prin sentința penală nr. 285 din 23 iulie 2011 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX a Tribunalului Cluj, a fost condamnat inculpatul S____ C____ M____, fiul lui I___ și N_______ S____, născut la data de 02.05.1968 în mun. Sibiu, jud. Sibiu, cetățean român, fără antecedente penale, CNP xxxxxxxxxxxxx, dom. în Cluj-N_____, _____________________ nr.26, jud. Cluj, f.f.l. în Cluj-N_____, _____________________. 2, jud. Cluj la pedeapsa de:
- 2 ( doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 257 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
În baza art. 71 C.pen. au fost interzise inculpatului dreptul prev. de art. 64 lit. a teza II C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.
În temeiul art.86/1 C.pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare stabilit conform art.86/2 C.pen., respectiv acela de 4 ani.
În temeiul art.86/3 alin.1 C.pen. a fost obligat inculpatul să se supună, pe durata termenului de încercare, următoarelor măsuri de supraveghere date în competența Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj :
a) să se prezinte la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj conform programului stabilit de acest serviciu;
b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c ) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
Potrivit art.359 C.pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prev. de art.86/4 C.pen.
În temeiul art.71 alin.5 C.pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.
Potrivit art.191 C.p.pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 850 lei.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut în fapt că prin rechizitoriul nr.136/P/2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj, a fost trimis în judecată inculpatul S____ C____ M____, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000.
Sub aspectul stării de fapt s-a reținut aceea că inculpatul S____ C____ M____ la data de 28.08.2011, cu ocazia unei convorbiri telefonice a lăsat să se creadă față de denunțătorul B___ I__ B______ că are influență, prin intermediul unor persoane, asupra unor funcționari publici cu atribuții de decizie din cadrul Guvernului României, pe care îi poate determina să aprobe alocarea prin hotărâre de Guvern a unei sume de bani pentru Primăria comunei I______, jud. V_____, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pe anul 2011, în scopul de a fi remisă ulterior S.C. ONILSERV S.R.L. pentru decontarea unor lucrări efectuate în perioada 2008-2009, comunicându-i că „costul" intervenție pentru persoanele care sa facă demersuri pe lângă funcționarii publici în cauză îl reprezintă 10 % (100.000 euro) din valoarea totală a sumei ce urma a fi primită.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 2007-2009, ___________________. Râmnicu V_____, ai cărei asociați și administratori sunt martorii L_______ V_____ M_____ și G_____ I____ au încheiat mai multe contracte cu Consiliul local al comunei lonești, jud. V_____ având ca obiect reabilitarea unor drumuri comunale și sătești.
Unul dintre contracte, respectiv contractul de lucrări nr. 6261/2007, încheiat la data de 05.12.2007, a avut ca obiect executarea, finalizarea și întreținerea lucrărilor de „Modernizare drum sătesc Tadoi T____ km 0+000- 2+200" în ____________________________ M___ și Fiscalia.
Contractul a fost modificat prin actul adițional 1/10.10.2008, stabilindu-se efectuarea unor lucrări suplimentare. Valoarea totală a contractului a fost de 1.650.499,5 lei cu TVA.
Un alt contract de lucrări, respectiv contractul nr. 6320/03.12.2008, încheiat de Consiliul local al comunei I______ cu aceeași societate comercială a avut ca obiect executarea, finalizarea și întreținerea lucrărilor de „Reabilitare și modernizare DC 106 I______ - Cherăști km 0+000-3+600" în _____________________________". Și acest contract a fost modificat printr-un act adițional (2/2009) în sensul stabilirii unor lucrări suplimentare. Valoarea totală a contractului a fost de 2.853.959,38 lei.
Conform adresei nr. 5156/18.11.2011 emisă de Primăria comunei I______, jud. V_____, în cazul contractului 6261/2007 s-a achitat către ___________________. suma de 1.107.409,4 lei, rămânând de achitat suma de 543.090,1 lei.
În ceea ce privește contractul cu numărul 6320/03.12.2008, conform celor precizate de Primăria comunei I______, s-a achitat doar o parte din valoarea contractului, rămânând de achitat către ___________________. suma de 2.275.147,38 lei.
Primăria comunei I______ a comunicat că au mai fost încheiate, în perioada 2008-2009, și alte contracte de lucrări cu __________________., achitându-se în
I întregime contravaloarea lucrărilor executate (filele 111-112) .
Din adresa emisă de Primăria comunei I______ a rezultat că ___________________. are de recuperat de la Consiliul local al comunei I______ suma totală de 2.818.237,48 lei (543.090,1 lei+2.275.147,38 lei) .
La cursul BNR stabilit pentru data de 26.08.2011, în echivalent euro (1 euro= 4,2449 lei), creanța ___________________. se ridica la valoarea de 663.912 euro, fără a se fi luat în calcul penalitățile de întârziere („o sumă echivalentă cu o cotă procentuală din prețul contractului, în procent de 0,1% pe zi de întârziere" - art. 13.2 din contractul 6261/15.12.2007; art. 13.2 din contractul 6230/03.12.2008- filele 115 verso, 133 verso).
Conform adresei mai susmenționată două dintre proiecte au vizat alocarea unor fonduri pentru ________________________________> Unul dintre acestea se referea la alocarea sumei de 2.275.148 lei, pentru _________________________ de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2011, pentru lucrările executate și nedecontate la obiectivul de investiții „Reabilitare și modernizare DC .06 I______ - Cherăști, km. 0+000-3+600". Celălalt proiect privea alocarea sumei le 540.000 lei comunei I______ în vederea decontării lucrărilor executate și nedecontate la reabilitarea școlilor și grădinițelor din _________________________-94).
Consiliul Județean V_____ a anexat la adresa cu numărul de mai sus cele două proiecte de hotărâre la care s-a făcut referire anterior. In proiectul de hotărâre referitor la alocarea sumelor de bani pentru lucrările de reabilitare a drumurilor s-a menționat suma de 2.377.138 lei pentru lucrările executate și nedecontate la obiectivul de investiții „Reabilitarea și modernizarea DC 106 I______ – Cherăști km.0+000-3+600" și „Reabilitare și modernizare drum de interes local Dealu M___-R____ -T____" (fila 99).
În contextul celor prezentate, se menționează faptul că atât denunțătorul B___ I__ B______, cât și martorul L_______ V_____ M_____ îl cunosc personal pe inculpatul S____ C____ M____, deoarece participau împreună la competiții de golf.
La un moment dat, fiind interesat de vânzarea unei păduri, martorul L_______ V_____ M_____ i-a relatat martorului B___ I__ B______ despre problemele pe care le întâmpină în recuperarea unor sume de bani de la Primăria comunei I______ pentru lucrările de reabilitare a unor drumuri calamitate, în perioada 2008-2009, suma de recuperat fiind de circa 2.500.000 lei.
Cu aceeași ocazie, martorul L_______ V_____ M_____ i-a arătat și o adresă întocmită de Instituția Prefectului Județului V_____ și Consiliul Județean V_____ către Guvernul României pentru solicitarea de fonduri în vederea recuperării creanței, solicitându-i în acest sens sprijinul martorului B___ I__ B______, pentru a afla dacă Primăria comunei I______ se afla pe lista întocmită de guvern.
Trebuie precizat faptul că la data de 15.06.2011, Consiliul Județean V_____ și Instituția Prefectului Județul V_____ au înaintat proiectul de hotărâre privind alocarea unei sume de bani din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului în vederea decontării lucrărilor executate de ___________________., iar la data de 28.06.2011, conform Notei întocmite de Ministerul Administrației și Internelor-Secretar de Stat , privind „Reabilitarea și modernizarea DC 106 I______ - Cherăști km.0+000-3+600" și „Reabilitare și modernizare drum de interes local Dealu M___-R____ -T____" cu adresa nr. xxxxx/28.06.2011, Ministerul Finanțelor Publice a restituit proiectul de hotărâre neavizat ( adresă Guvernul României - cabinet prim ministru 5/E.B./34/2011- filele 107-109).
În contextul demersurilor făcute de către autoritățile locale ale comunei I______ și cele județene pentru alocarea unor sume de bani din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2011 și față de solicitarea martorului L_______ V_____ M_____, martorul B___ I__ B______, l-a contactat pe inculpatul S____ C____ M____, în scopul inițierii unor intervenții pe lângă persoane cu atribuții de decizie în cadrul Guvernului României pentru alocarea de către această instituție publică a sumelor de bani către Primăria comunei I______.
Concret, demersul respectiv a fost inițiat de către martorul B___ I__ B______ care, la data de 25.08.2011, 1-a contactat telefonic pe inculpatul S____ C____ M____, care se afla la acel moment la Paris, motiv pentru care au stabilit să discute la un moment ulterior, după revenirea în țară a inculpatului. Precizăm faptul că, cu ocazia acestei discuții telefonice martorul B___ a precizat că dorește să discute cu inculpatul o „treabă urgentă”, acesta din urmă solicitându-i martorului să îi transmită un alt număr de telefon, precizând că la rândul său, are acasă mai multe telefoane cu cartelă pe care, după folosință, le aruncă.
Cu privire la această problemă „urgentă" discuțiile au fost reluate în data de 28.08.2011, când inculpatul S____ C____ M____ l-a contactat telefonic pe martorul B___ I__ B______, la numărul de telefon indicat de acesta (0748/xxxxxx), la rândul său inculpatul utilizând un alt post telefonic.
Cu ocazia convorbirii telefonice din data de 28.08.2011, inculpatul S____ C____ M____ a lăsat să se creadă față de martorul B___ I__ B______ că are influență, prin intermediul unor cunoștințe, asupra unor persoane cu atribuții de decizie în cadrul guvernului României care pot fi determinate să aprobe alocarea prin hotărâre de guvern a unei sume de bani pentru Primăria comunei I______ din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pe anul 2011, în interesul societății comerciale pentru care martorul B___ I__ B______ a solicitat intervenția, respectiv pentru __________________.
Concret, martorul B___ I__ B______ i-a transmis inculpatului că ar fi de recuperat suma de 1.000.000 euro iar pentru intervenția solicitată, inculpatul S____ C____ M____ i-a precizat lui B___ I__ B______ că suma ce va trebui achitată cu titlu de folos necuvenit reprezintă un procent de 10 % din valoarea totală a sumei ce trebuia recuperată de societate, respectiv suma cu titlu de folos necuvenit, cu privire la care au purtat discuții cei doi, ar fi de circa 100.000 euro.
Inculpatul S____ C____ M____ i-a dat de înțeles denunțătorului că și suma de 100.000 euro ar fi prea mică pentru intervențiile ce trebuiau făcute în vederea alocării banilor către Primăria comunei I______, deoarece oamenii la care el poate apela pentru a se ajunge „în preajma lui number one" „au și ei anumite valori" or, pentru 50 mii respectivele persoane „nici nu s-ar da jos din pat”. ( proces verbal de certificare a înregistrărilor, filele 58-59).
Cu aceeași ocazie, inculpatul S____ C____ M____ i-a transmis martorului B___ I__ B______, care afirmase că suma pretinsă nu constituia o problemă pentru cei interesați, că o să facă demersuri în sensul arătat doar după data de 10 septembrie deoarece, în perioada imediat următoare discuției, urma să plece la Viena și ulterior la Reșița, pentru rezolvarea unor probleme. Oricum, cei doi s-au înțeles să reia discuția cu ocazia turneului de golf „Cupa ELIT” care urma să aibă loc în data de 3 septembrie 2011.
Așa cum se va arăta mai jos, din mijloacele de probă administrate în cauză nu s-a putut stabili cu certitudine dacă cei doi s-au întâlnit la acest turneu de golf și dacă au discutat ceva în legătură cu problema respectivă, oricum este cert că ulterior, la data de 12 septembrie 2011 martorul B___ I__ B______ i-a trimis inculpatului un mesaj pe „facebook", cu următorul conținut ” salut C____, vezi poate nu mă uiți cu treaba aia” la care inculpatul S____ C____ M____ i-a răspuns că încearcă. (fila 18)
Prin Hotărârea de Guvern nr. 1001/12.10.2011 privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2011 pentru unele unități administrativ teritoriale, publicată în Monitorul Oficial nr. 730 din 17.10.2011, nu au fost alocate fonduri pentru ______________________________.
Prin adresa nr. 5/EB/34/17.11.2011, Guvernul României - Cabinetul Primului Ministru a comunicat faptul că Primăria comunei I______, județul V_____ nu a primit în anii 2010 și 2011 sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului (fila 106).
În faza de urmărire penală au fost administrate următoarele mijloace de probă: denunțul și declarațiile martorului B___ I__ B______ (filele 7-15), procesul verbal de consemnare a actelor premergătoare (filele 3-4), procesul verbal de consemnare primire mesaje de la B___ I__ B______, în format electronic și copia imprimată a schimbului de mesaje din 12.09.2011 dintre denunțător și inculpatul S____ C____ M____ (filele 16-18), declarațiile martorului L_______ V_____ M_____ (filele 37-43), declarația martorului G_____ I____ –(filele 44-48), proces verbal de certificare a înregistrărilor ( filele 55-60), adresa nr. xxxxx/18.11.2011 a Consiliului Județean V_____ și documentele anexă (filele 93-104), adresa nr.5/EB/34/l7.11.2011 a Guvernului României-Cabinetul primului ministru și documentele anexă (filele 106-109), adresa nr. 5156/18.11.201 la Primăriei comunei I______, jud. V_____ și documentele anexă (filele 111-149), alte acte.
În faza cercetării judecătorești s-a procedat la audierea inculpatului S____ C____ M____, au fost audiați martorii B___ I__ B______ și L_______ V_____ M_____,
s-a întocmit de către Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj un referat de evaluare psiho-socială a inculpatului și au fost depuse o ________ înscrisuri.
Se mai menționează faptul că s-a solicitat de către apărătorul inculpatului S____ C____ M____, achitarea acestuia, conform art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d C.p.pen. deoarece faptei reținute îi lipsesc mai multe dintre elementele constitutive, susținându-se în primul rând că nu poate constitui infracțiunea de trafic de influență pretinsa traficare a influenței asupra unor persoane care au influență asupra funcționarului, așa numitul trafic de influență prin intermediar, deoarece în caz contrar s-ar adăuga la lege, atâta timp cât potrivit art. 257 C.pen. traficantul de influență trebuie să aibă ori să pretindă că are influență „asupra unui funcționar” .
În al doilea rând, s-a afirmat că nu există vreun act material specific acestei infracțiuni, deoarece între cei doi s-a purtat doar o discuție teoretică privind costurile pe care anumite persoane le-ar percepe, ceea ce nu poate echivala cu o acțiune de pretindere în sensul legii penale, deoarece inculpatul nu a formulat o cerere expresă ori tacită de a i se da o sumă de bani.
În al treilea rând, s-a susținut că nu se poate vorbi despre existența acestei infracțiuni în condițiile în care presupusul traficant nu cunoaște date concrete despre beneficiarul acțiunii de traficare sau cu privire la obiectul tranzacției, iar funcționarul asupra căruia trebuia exercitată influența nu este determinat ori cel puțin, determinabil, inculpatul folosind termenul generic de „oameni” și nu s-a stabilit cine ar fi beneficiarul procentului de 10% despre care s-a discutat. În concluzie, s-a susținut că convorbirea telefonică din data de 28.08.2011 dintre inculpat și martorul B___ nu a depășit stadiul unei simple discuții exploratorii, cu caracter generic care nu poate în nici un caz să fie calificată ca fiind trafic de influență.
S-a apreciat dimpotrivă că, din întreg materialul probator administrat în cauză, rezultă fără dubiu săvârșirea infracțiunii de trafic de influență de către inculpat și în acest sens avem în vedere în principal conținutul convorbirii telefonice din data de 28.08.2011, dar și declarațiile inculpatului și ale martorilor audiați în prezenta cauză.
La data de 12.01.2012 s-a invocat de către inculpatul S____ C____ M____ prin apărătorii săi o excepție de nelegalitate în baza art. 332 al.2 C.p.pen., cu privire la care instanța s-a pronunțat în sensul respingerii sale la termenul de judecată din data de 05.03.2012. Cu aceeași ocazie, în susținerea excepției de nelegalitate s-a invocat și caracterul ilegal al mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală (procesul verbal de redare a convorbirilor telefonice și declarațiile martorilor audiați), însă instanța a analizat la termenul din data de 05.03.2012 doar legalitatea audierii martorilor, în legătură cu care se susținea că au fost efectuate de un organ necompetent, sens în care s-a făcut trimitere la cele precizate în cuprinsul încheierii de ședință.
În ceea ce privește nelegalitatea interceptărilor s-a susținut faptul că procesul verbal de redare a convorbirilor telefonice suferă sub aspectul legalității, deoarece nu a fost certificat de procurorul care a efectuat urmărirea penală în prezentul dosar.
Se mai reamintește că în dosarul penal nr. 60/P/2011 a DNA – Serviciul Teritorial Cluj, Curtea de Apel Cluj a autorizat printre altele interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice purtate de inculpatul S____ C____ M____ de la posturile telefonice mobile cu numerele xxxxxxxxxx, xxxxxxxxxx și xxxxxxxxxx iar prin încheierea penală cu numărul 5/23.08.2011, emisă în dosarul cu numărul 3/2011, Curtea de Apel Cluj a autorizat prelungirea pe o durată de 30 de zile de la 25.08.2011 până la 23.09.2011 a autorizației nr. 8/25.07.2011 privind interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice purtate de acesta de la posturile telefonice mobile cu numerele xxxxxxxxxxxx, xxxxxxxxxxxx și xxxxxxxxxxxx (filele 61-87).
Prin aceeași încheiere, Curtea de Apel Cluj a autorizat (autorizație nr. 17/23.08.2011) interceptarea și interceptarea pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 25.08.2011 a convorbirilor purtate de inculpatul S____ C____ M____ de la postul telefonic cu numărul xxxxxxxxxxxx. (fila 90).
Prin rezoluția cu numărul 60/P/2011 din data de 28.11.2011, emisă în dosarul cu același număr al D.N.A.- Serviciul teritorial Cluj, s-a dispus disjungerea din cauza penală cu același număr a faptei de trafic de influență reținute în sarcina inculpatului S____ C____ M____ și înregistrarea acesteia la dosarul penal cu numărul | 136/P/2011 al D.N. A.- Serviciul teritorial Cluj
Convorbirile telefonice interceptate în baza autorizațiilor cu numerele de mai sus și care se referă la fapta de trafic de influență comisă de inculpatul S____ C____ M____ au fost folosite în prezenta cauză în temeiul dispozițiilor art. 91/2 alin. 5 C.p.pen., conform căruia „convorbirile sau comunicările interceptate și înregistrate pot fi folosite și în altă cauză penală dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informații concludente și utile privitoare la pregătirea sau săvârșirea unei alte infracțiuni dintre cele prevăzute la art. 91/1al. 1 și 2 C.p.pen.”. În continuare, la art. 91/3 C.p.pen. este redată procedura de certificare a convorbirilor sau comunicărilor interceptate.
Din analiza dispozițiilor legale amintite, nu rezultă că, în eventualitatea folosirii acestor convorbiri sau comunicări într-o altă cauză decât cea în care au fost interceptate și înregistrate, este necesară certificarea acestora și de către procurorul care efectuează urmărirea penală în noul dosar, în opinia noastră fiind suficientă certificarea dată de către procurorul care instrumenta dosarul inițial, un atare demers ca cel pretins în apărare, fiind cu totul inutil.
În cazul de față, se află la dosarul de urmărire penală (fila 55-60) procesul verbal de certificare a înregistrărilor de către procuror, proces verbal întocmit în condiții legale, la data de 28.11.2012 în dosarul nr. 60/P/2011, la aceeași dată dispunându-se disjungerea din cauza penală nr. 60/P/2011 a DNA-Serviciul Teritorial Cluj a faptei de trafic de influență reținută în sarcina inculpatului și înregistrarea acesteia la dosarul penal nr. 136/P/2011.
Pentru aceste considerente, tribunalul a constatat legalitatea și a acestor mijloace de probă, urmând a fi avute în vedere la soluționarea prezentului dosar.
Inculpatul S____ C____ M____ s-a prevalat de dreptul la tăcere în faza de urmărire penală, refuzând să facă orice declarații, însă a fost audiat în faza de judecată, ocazie cu care, deși a recunoscut fapta care îi este imputată, în materialitatea sa, a susținut că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.
Astfel, în declarația sa din data de 05.03.2012 (fila 43-44), inculpatul a recunoscut că a purtat cu martorul B___ cele două discuții telefonice, însă susținerile parchetului sunt simple speculații ale unor frânturi din conversație, deoarece analiza atentă a acestora denotă faptul că dimpotrivă, i-a spus martorului că nu are nici o posibilitate să îl ajute, și chiar a încercat să îl convingă de inutilitatea demersului său, invocând în acest sens un pasaj în care arată că, deși îl cunoaște pe E___ B__ de când era primar „nu se bate cu el pe burtă” și faptul că i-a spus că pentru suma vehiculată, cei în cauză „nu se dau jos din pat”.
În legătură cu comisionul de 10 %, a afirmat inculpatul că, în realitate nu a pretins suma respectivă pentru persoane care ar urma să intervină la factori de decizie din guvern, ci pur și simplu la întrebarea martorului B___ I__ B______ care ar fi costurile, a făcut apel la zvonistica ce însoțește de obicei asemenea demersuri. A mai arătat inculpatul că în realitate, s-a întâlnit cu martorul B___ I__ B______ la turneul de golf Elit, ocazie cu care i-ar fi spus acestuia că nu îl poate ajuta și că alte discuții referitoare la firma ori primăria implicată nu au purtat. Susține inculpatul că nu a dat curs solicitării lui B___ și nu a făcut nici un demers în acest sens, ceea ce denotă lipsa intenției sale infracționale.
Martorul B___ I__ B______ a declarat în faza de urmărire penală că îl cunoaște pe inculpat de peste un an de zile, întâlnindu-1 cu ocazia participării la turnee de golf, împrejurare în care l-a cunoscut și pe martorul L_______ V_____ M_____, fiind cu fiecare dintre cei doi, într-o relație de amiciție.
In acest context, aflând despre problemele martorului L_______ V_____ M_____ privind recuperarea unor sume de bani de la Primăria comunei I______ pentru lucrările de reabilitare a unor drumuri calamitate, în perioada 2008-2009, (acesta arătându-i și o adresă întocmită de Instituția Prefectului Județului V_____ și Consiliul Județean V_____ către Guvernul României pentru solicitarea de fonduri în vederea recuperării creanței) și despre faptul că acesta era interesat să afle dacă primăria I______ se afla pe listele întocmite de guvern pentru alocarea de bani din Fondul de rezervă al statului, l-a contactat pe inculpat, cerându-i ajutorul.
B___ I__ B______ a confirmat existența celor două discuții telefonice dintre el și inculpatul S____ C____ M____ cât și conținutul acestora, respectiv, în esență, că i-a solicitat sprijinul acestuia în vederea efectuării unor intervenții pe lângă persoane cu putere de decizie pentru alocarea de bani din Fondul de rezervă al Guvernului pentru Primăria comunei I______, iar inculpatul S____ C____ M____ i-a spus că știe persoanele la care poate să apeleze pentru a se rezolva problema în cauză, însă costul intervenției este de 10% din valoarea sumei solicitate.
Conform declarației martorului B___, s-a înțeles cu inculpatul S____ C____ M____ să reia discuția după ce acesta urma să revină de la Viena, însă nu au mai discutat și nici nu s-au întâlnit la turneul de golf „Cupa Elit", cum stabiliseră cu ocazia convorbirii telefonice și, întrucât nu i-a mai dat nici un răspuns, i-a trimis un mesaj pe „facebook", acesta răspunzându-i că încearcă să rezolve problema.
După cum s-a arătat anterior, B___ I__ B______ a afirmat, în declarațiile pe care le-a dat în fața organelor de urmărire penală, că nu a avut loc nicio discuție între el și inculpat la turneul de golf „Cupa Elit" din data de 03.09.2011, afirmație care nu este credibilă în contextul schimbului de mesaje pe care l-au avut cei doi la data de 12.09.2011, când inculpatul i-a spus că încearcă să îl ajute, dar și a faptului că inculpatul a susținut dimpotrivă, că s-au întâlnit și chiar au discutat .
Pe de altă parte, nu prezintă credibilitate declarația inculpatului referitoare la faptul că, cu ocazia întâlnirii lor la turneul Elit i-a spus martorului că nu îl poate ajuta, având în vedere că la data de 12.09.2011 i-a răspuns printr-un mesaj pe facebook" că încearcă să rezolve problema, concluzia neputând fi decât aceea că inculpatul nu a respins în nici un fel cererea de intervenție formulată anterior de către B___ I__ B______.
Audiat fiind în faza de judecată la data de 09.07.2012 martorul B___ I__ B______ și-a nuanțat oarecum, declarațiile anterioare într-un sens favorabil inculpatului, susținând că a apelat la acesta pentru a-l ajuta pe martorul L_______, știind că la momentul respectiv, se întocmeau anumite liste la Guvern privind alocarea unor sume de bani din Fondul de rezervă al statului, fiind interesat să afle dacă Primăria în discuție era pe această listă sau în caz contrar ce ar putea face pentru a-și recupera banii.
A susținut martorul că inculpatul nu i-a dat un răspuns afirmativ și nici nu a înțeles din discuția cu acesta, că se intenționa a se ajunge la persoane din guvern, deoarece inculpatul se referea generic la „oamenii aceia” și a afirmat că la turneul de golf Elit, deși s-au întâlnit, doar s-au salutat. A recunoscut martorul că l-a contactat pe inculpat pe facebook la data de 12.09.2011 pentru a vedea dacă îl poate ajuta și că răspunsul inculpatului a fost că „ nu, dar că încearcă”. În realitate, răspunsul inculpatului a fost, „ salut, încerc”.
Trecând peste contradicțiile evidente dintre declarațiile martorului B___ I__ B______, justificate probabil de încercarea sa de a-i ușura situația inculpatului, în opinia noastră această declarație este nesinceră și total neconvingătoare, acesta încercând să modifice sensul discuției din data de 28.08.2011, însă fără succes.
Convorbirea telefonică din data de 28.08.2011 redată în procesul verbal din data de 28.11.2011 ( filele 57-60), conturează starea de fapt reținută de către parchet, reliefând pe deplin elementele constitutive ale infracțiunii în discuție.
În primul rând, rezultă din cuprinsul acesteia, că martorul B___ a oferit inculpatului suficiente detalii ale demersului pe care i-l solicita, afirmând că este vorba despre o societate care a avut contract cu o anumită primărie și că această societate are de recuperat, pentru niște lucrări la drumuri din anul 2009 când au avut loc calamități naturale, suma de 1 milion de euro și că în acest sens, există o adresă întocmită de către prefect președintelui consiliului județean, banii provenind de la guvern, respectiv de la Fondul de rezervă. Relevantă este afirmația inculpatului că Fondul de rezervă „este la dispoziția primului ministru” precum și confirmarea martorului B___, din care rezultă foarte clar că amândoi știau unde anume trebuie să se intervină.
În continuare, martorul a explicat de ce demersul solicitat este urgent, respectiv din perspectiva listei care se întocmea, din context reieșind că îl interesa ca societatea respectivă să fie pe listă : „ păi se face o listă acuma, că de aia e urgență, cică se face o listă acum în care să se dea la mai multe și știi cum e, care intră pe listă. Asta ne trebuie”.
Inculpatul i-a relatat martorului că are niște mecanisme prin care ar putea declanșa o operațiune în sensul celei solicitate de martor, făcând vorbire despre costurile existente, însă în opinia noastră afirmația sa în sensul că „suma e prea mică ca să poată declanșa o chestie de genul acesta”, nu reprezintă o respingere a propunerii martorului, ci doar o negociere a acestuia care reflectă doar o situație reală, concretă cunoscută de către inculpat în sensul că astfel de așa zise operațiuni, au loc în măsura în care sunt rentabile pentru cei implicați, în contextul în care mai departe în cuprinsul aceleiași convorbiri telefonice afirmă că: „ îți spun acum, 10%, e întotdeauna. Acesta-i costul”, ceea ce denotă o dată în plus că nu era vorba despre afirmații întemeiate pe zvonuri, tonul convingător al inculpatului relevând faptul că inculpatul cunoștea foarte bine cuantumul comisioanelor care se pretau în astfel de cazuri.
Mai mult, atunci când martorul a insistat în sensul ca inculpatul „să pună o întrebare”, inculpatul acceptă, precizând și că costul e de 10 % întotdeauna.
Fără îndoială în contextul în care s-a precizat în cuprinsul convorbirii telefonice, așa cum s-a arătat mai sus, că banii proveneau de la guvern, mai exact de la Fondul de rezervă aflat la dispoziția primului ministru, rezultă în mod indubitabil că intervenția solicitată îl viza pe acesta, mai ales că inculpatul susține în continuare că, deși îl cunoaște pe E___ B__, nu se bate pe burtă cu el, dând de înțeles că nu se poate adresa personal acestuia, dar că pentru a ajunge „ în preajma lui number one „ trebuie să ajungi prin intermediul unor oameni care au și ei anumite valori.
Coroborând toate aceste referiri din cuprinsul convorbirii telefonice din data de 12.09.2012, la fostul prim ministru al României, cu datele deținute de către denunțător la momentul inițierii acestui demers al său pe lângă inculpatul S____ C____ M____, trebuie privită cu deosebită circumspecție, în sensul că a fost nevoie de ajutorul procurorului pentru a deduce că inculpatul se referea la o intervenție la anumite persoane cu putere de decizie în cadrul guvernului ( chiar la primul ministru n.n.), afirmația sa în sensul că inculpatul ar fi făcut vorbire doar despre niște oameni ori că number one ar fi de fapt, șeful acelor oameni cu care inculpatul urma să ia legătura, fiind falsă și contrazisă de conținutul convorbirii telefonice.
Oricum, menționează faptul că în fața judecătorului, inițial martorul „a uitat”că în discuție a fost pomenit numele lui E___ B__, fiind surprinzător că alte aspecte nu i-au scăpat, iar cele relevante în opinia sa, au fost răstălmăcite în folosul inculpatului.
A afirmat martorul și faptul că în realitate inculpatul nu i-a dat un răspuns afirmativ, însă și această susținere este contrazisă de convorbirea telefonică din data de 28.08.2011 din care rezultă, în contextul în care martorul a fost de acord cu procentul de 10%, că inculpatul i-a spus martorului că se va ocupa de chestia respectivă doar după 10, având în vedere anumite deplasări pe care le avea în program, precizând apoi că: „până lunea următoare nu am cum să vorbesc cu oamenii care trebuie”, ceea ce denotă faptul că acordul de voință dintre ei s-a realizat.
Oricum, în mod obișnuit în practica judiciară s-a avansat teza conform căreia pretinderea de foloase care nu este decât o tentativă asimilată cu infracțiunea consumată, ar exclude existența unei convenții între cumpărătorul și traficantul de influență, fiind un act unilateral al acestuia din urmă și doar izolat, s-a mers pe ideea că pentru consumarea infracțiunii în această modalitate este necesară realizarea unui acord de voință, a unei convenții ilicite între cumpărătorul și traficantul de influență.
În cazul de față, rezultă în mod cert că inculpatul a pretins un comision de 10% din suma de recuperat pentru persoane cu influență asupra unor factori de decizie ai guvernului, pentru a-i determina să aprobe alocarea prin hotărâre de Guvern a unei sume de bani pentru Primăria comunei I______, jud. V_____ din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pe anul 2011.
Într-adevăr, nu rezultă din conținutul discuției telefonice că martorul B___ ar fi comunicat inculpatului numele beneficiarul demersului solicitat ori numele firmei implicate sau al primăriei, însă există posibilitatea să fi făcut aceasta cu ocazia întâlnirii de la turneul de golf Elit din data 03.09.2012 când cei doi s-au întâlnit, (inculpatul susținând chiar că au discutat pe marginea acestui subiect), afirmație credibilă în contextul în care după data de 10, când inculpatul afirmase anterior că se va ocupa de problemă, mai exact în data de 12.09.xxxxx are loc între cei doi acel schimb de mesaje pe facebook, iar inculpatul susține că încearcă să îl ajute.
S-a considerat că este irelevant faptul că numele beneficiarul nu apare în discuția amintită, fiind furnizate suficiente informații despre demersul pretins de denunțător și în plus, nu trebuie să uităm că inculpatul se temea că îi sunt ascultate convorbirile telefonice, așa după cum a declarat în instanță, astfel că „precauția” care caracterizează această convorbire telefonică este ușor de înțeles.
Nu este de acord cu susținerea conform căreia discuția dintre cei doi nu a depășit stadiul unei simple discuții exploratorii, cu caracter generic care nu poate în nici un caz să fie calificată ca fiind trafic de influență, în condițiile în care s-a solicitat inculpatului o intervenție la guvern, pentru alocarea unor sume de bani, rezultă în mod cert persoana care era vizată, în speță primul ministru iar inculpatul acceptând să facă un atare demers, a precizat care este costul acesteia, ceea ce echivalează cu o pretindere în sensul legii penale, atâta timp cât pretinderea a fost definită ca „formularea de către făptuitor în mod expres sau tacit a cererii să i se dea pentru sine sau pentru altul o sumă de bani”.
În același timp, afirmația că nu a putut constitui infracțiunea de trafic de
influență, pretinsa traficare a influenței asupra unor persoane care au influență asupra funcționarului, așa numitul trafic de influență prin intermediar, deoarece în caz contrar s-ar adăuga la lege, atâta timp cât potrivit art. 257 C.pen. traficantul de influență trebuie să pretindă că are influență „asupra unui funcționar”, nu împărtășește această opinie, deoarece elementul material al laturii obiective a infracțiunii de trafic de influență poate fi realizat direct de autor sau indirect printr-un intermediar, fiind numeroase soluții în practica instanțelor de judecată în acest sens. (a se vedea decizia penală nr. 48/30.03.211 a Curții de Apel B_____ și decizia penală nr. 2314/08.06.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție). În norma de încriminare s-a prevăzut doar că traficantul de influență trebuie să aibă ori să pretindă că are influență asupra unui funcționar, or dacă legiuitorul ar fi dorit să încrimineze doar fapta de a trafica influența reală sau pretinsă exercitată în mod direct asupra unui funcționar, nu și prin intermediar, ar fi găsit de cuviință să o facă.
Infracțiunea de trafic de influență este și rămâne, prin structura sa o infracțiune de pericol a cărei existență nu este condiționată de producerea vreunui rezultat și se consumă în momentul în care făptuitorul, care are sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public sau funcționar, pretinde sau primește bani sau alte foloase, ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, pentru a-l determina pe acel funcționar public sau funcționar să facă sau să nu facă un act ce intră în sfera atribuțiilor sale de serviciu.
In cauza de față, infracțiunea de trafic de influență comisă de inculpatul S____ C____ M____ s-a consumat la momentul în care acesta a pretins folosul necuvenit, comunicându-i martorului B___ I__ B______ ce sumă trebuie să plătească persoanele interesate pentru intervenția ce urma să fie făcută pe lângă persoane cu atribuții de decizie din cadrul Guvernului României
Fără îndoială, din perspectiva elementelor constitutive ale infracțiuni de trafic de influență în modalitatea pretinderii de bani sau alte foloase, nu are relevanță dacă inculpatul S____ C____ M____ a intervenit pe lângă persoane cu atribuții de decizie din cadrul Guvernului României ori dacă s-au alocat sau nu Primăriei comunei I______ bani din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2011.
De asemenea, pentru întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de trafic de influență nu are relevanță că inculpatul S____ C____ M____ nu a pretins banii pentru sine, ci pentru alte persoane și nici faptul că acesta a lăsat să se creadă că poate interveni pe lângă funcționari publici cu atribuții de decizie din cadrul Guvernului, nu în mod direct, ci prin intermediul persoanelor pentru care a și pretins banii.
Fiind audiat în prezenta cauză, martorul L_______ V_____ M_____ a negat existența vreunei înțelegeri frauduloase cu martorul B___ I__ B______, însă a recunoscut că a discutat cu acesta în legătură cu situația legată de banii pe care-i avea de recuperat societatea sa de la Primăria comunei I______, precum și de demersurile făcute în vederea obținerii sumelor de bani și că acesta și-a oferit ajutorul iar în declarația pe care a dat-o la data de 09.12.2011, vizavi de această problemă, L_______ V_____ M_____ a susținut că B___ I__ B______ s-a oferit să se intereseze cu privire la identificarea fie a unei firme dispusă să cumpere creanțele, fie a unei bănci pentru „scontare de facturi" ( filele 41-42 ).
Cu aceeași ocazie, martorul L_______ V_____ M_____ a precizat că i-a spus lui B___ I__ B______ că, cu ocazia audienței primarului și viceprimarului comunei I______ la prim ministru, acesta le-ar fi promis celor doi reprezentanți ai autorității publice locale că li se va aloca bani „după întocmirea unor liste" .
În același timp, L_______ V_____ M_____ a susținut că nu a avut cunoștință de demersul lui B___ I__ B______ decât după ce acesta a fost audiat la D.N.A.
În fața instanței de judecată, martorul L_______ V_____ M_____ a susținut în esență aceleași împrejurări, afirmând că nu își amintește să îi fi arătat lui B___ adresa către guvern întocmită în vederea alocării unor sume de bani din Fondul de rezervă al statului, afirmație deloc credibilă, dacă avem în vedere declarația lui B___ care susține contrariul și conținutul convorbirii telefonice în care acesta din urmă face referire la existența acesteia, precum și la întocmirea listei cu primăriile propuse pentru obținerea de fonduri.
Ca atare, tribunalul, raportat la întreg materialul probator administrat pe parcursul procesului penal, a apreciat că rezultă dincolo de orice dubiu vinovăția inculpatului S____ C____ M____ în săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, acesta urmând a răspunde penal pentru fapta sa.
În drept, fapta inculpatului S____ C____ M____, care la data de 28.08.2011, a lăsat să se creadă față de martorul B___ I__ B______ că are influență, prin intermediul unor persoane, asupra unor funcționari publici cu atribuții de decizie în cadrul Guvernului României pe care îi poate determina să aprobe alocarea prin hotărâre de Guvern a unei sume de bani pentru Primăria comunei I______, jud. V_____ din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pe anul 2011, în scopul de a fi remisă ulterior S.C. ONILSERV S.R.L. pentru decontarea unor lucrări efectuate în perioada 2008-2009, comunicându-i că „costul" intervenție pentru persoanele care sa facă demersuri pe lângă funcționarii publici în cauză îl reprezintă 10 % ( 100.000 euro) din valoarea totală a sumei primite, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 alin. l C.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000.
La individualizarea judiciară a pedepsei ce a fost aplicată inculpatului se vor avea în vedere criteriile generale cuprinse în art. 72 C.pen. și anume gradul de pericol social al faptei comise, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege, precum și persoana făptuitorului.
Din această perspectivă, dincolo de natura și gravitatea faptei reținute în sarcina inculpatului, tribunalul a reținut că, deși acesta se află la prima confruntare cu legea penală, a dat dovadă de nesinceritate pe parcursul judecării cauzei și nu și-a asumat în nici un fel responsabilitatea conduitei sale.
S-a apreciat în acest context că nu se impune reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului , tribunalul aplicând acestuia o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare.
În baza art.71 C.pen. s-au interzis inculpatului dreptul prev. de art. 64 lit. a teza II C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.
În ceea ce privește modalitatea de individualizare judiciară a executării pedepsei, instanța a constatat că sunt îndeplinite cerințele art. 86/1 C.pen., deoarece pedeapsa aplicată nu depășește 4 ani închisoare, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior și față de circumstanțele sale personale și concluziile referatului de evaluare psihosocială întocmit de către Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj cu privire la perspectivele favorabile inculpatului de reintegrare socială, se apreciază că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta și chiar fără executarea pedepsei acesta nu va săvârși alte infracțiuni.
Împotriva soluției instanței de fond au declarat apel P________ DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE DNA- SERVICIUL TERITORIAL CLUJ și inculpatul S____ C____ M____.
Prin motivele scrise și orale procurorii au criticat sentința sub aspectul netemeiniciei acesteia, apreciind că traficul de influență comis de inculpat viza activitatea Guvernului României, cu privire la care acesta a acreditat ideea că este la discreția influențelor sale, gata să comercializeze atributele și încrederea de care trebuie să se bucure în societate, ceea ce impune o sancțiune mai severă care să fie executată prin privare de libertate.
Având în vedere pericolul social al infracțiunilor de corupție, prin vătămarea sau periclitarea desfășurării activităților din toate sferele vieții sociale, reflectat și de limitele de pedeapsă prevăzute de lege, dar și activitatea vizată în concret de infracțiune - atribuțiile executive și administrative a Primului ministru în cadrul Guvernului României - procurorii DNA consideră greșită aprecierea Tribunalului Cluj, că prin acțiunile sale inculpatul S____ C____ M____ ar fi adus o atingere redusă valorii ocrotite de lege – astfel că în speță se impunea față de acesta, o pedeapsă mai aspră, prin privare de libertate.
Inculpatul S____ C____ prin apelul promovat a solicitat în principal: desființarea sentinței penale nr. 285 din 23 iulie 2012 a Tribunalului Cluj și în baza art 380 raportat la art 332 alin.2 și art. 197 alin 1 și 4 Cod procedură penală restituirea cauzei la parchet pentru refacerea urmăririi penale, iar în subsidiar, achitarea sa în baza art 10 lit d raportat la art 11 pct 2 lit a Cod procedură penală, faptei imputate de procurori lipsindu-i mai multe dintre elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență.
Apărătorul ales al inculpatului S____ a învederat că, se impune restituirea cauzei la DNA- SERVICIUL TERITORIAL CLUJ întrucât în dosarul de urmărire penală nr. 136/P/2011 s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență la 7 decembrie 2011. Cu toate acestea, inculpatului i s-a adus la cunoștință învinuirea doar la 12 decembrie 2011, declarațiile martorilor B___ I__ B______, L_______ V_____ M_____ și G_____ I____ fiind luate de procuror la data de 9 decembrie 2011. Prin urmare, efectuarea acestor acte de urmărire penală s-a realizat la un moment la care inculpatul S____ C____ nu a avea cunoștință de învinuirea care i se aduce și fără a i se asigura asistența juridică în perioada 7 decembrie-12 decembrie 2011, deși potrivit art. 171 aln.2 Cod procedură penală aceasta era obligatorie, întrucât el era arestat într-o altă cauză.
Așa fiind, hotărârea Tribunalului Cluj a fost pronunțată cu încălcarea flagrantă a dreptului la apărare al inculpatului, dreptul la un proces echitabil fiind astfel, lipsit de conținut, conform susținerilor apărătorului ales al inculpatului S____ C____.
Mai mult, s-a precizat de către apărare că „ reaudierea martorilor ascultați de către procuror în faza de urmărire penală, în instanță, cu ocazia cercetării judecătorești, nu poate complini obligația anchetatorului de administrare cu respectarea efectivă a dreptului la apărare a inculpatului, a tuturor mijloacelor de probă”, așa cum rezultă din cuprinsul deciziei penale nr. 242 din 3 decembrie 2012 a ÎCCJ (completul de 5 judecători).
Pe cale de consecință, lipsind faza de urmărire penală în această speță, se impune restituirea cauzei la procuror în vederea refacerii acesteia.
Apărătorul inculpatului S____ a învederat că, procurorul DNA a încălcat dreptul la apărare al clientului său și cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, ceea ce justifică restituirea cauzei la parchet. Astfel, la 16 decembrie 2011, inculpatul S____ a solicitat reaudierea denunțătorului B___ B______ și a martorului L_______ V_____ în prezența apărătorilor săi aleși, deoarece declarațiile martorului B___ erau contradictorii, cerere respinsă – ca nefondată - de către procuror „întrucât în legislația actuală nu există nici o dispoziție legală care să împiedice efectuarea unor acte de urmărire penală între momentul începerii acesteia și cel al aducerii la cunoștință a învinuirii, persoanei cercetate”.
Prin acest mod de a acționa al procurorului, se susține de către apărare, că a fost încălcat art. 6 Cod procedură penală, potrivit căruia „dreptul la apărare este garantat învinuitului, inculpatului și celorlalte părți în tot cursul procesului penal, precum și prevederile art 172 alin.1 Cod procedură penală ce reglementează dreptul apărătorului învinuitului sau inculpatului de a asista în cursul urmăririi penale la efectuarea oricărui act procesual și procedural”.
Totodată s-a învederat de către apărătorului inculpatului S____ C____ că au fost nesocotite de către acuzare și prevederile art 6 alin 3 Cod procedură penală, conform cărora organele judiciare au obligația să-l încunoștințeze de îndată și mai înainte de a-l audia pe învinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este cercetat, încadrarea juridică a acesteia și să-i asigure posibilitatea pregătirii și exercitării apărării.
Precizează avocatul inculpatului, că în speță s-a trecut la judecarea în fond a pricinii, deși faza de urmărire penală este inexistentă, cu consecința nelegalei sesizări a instanței.
Astfel, inculpatului S____ C____ i s-a adus la cunoștință învinuirea la 12 decembrie 2011, la data de 16 decembrie 2011 i s-a prezentat materialul de urmărire penală, faza de anchetă fiind inexistentă, întrucât nu este nicio probă legal administrată de organele de urmărire penală, în această etapă.
Așa fiind, declarațiile celor trei martori audiați la 9 decembrie 2011, relevă caracterul nelegal al unicelor probe administrate în presupusa fază de urmărire penală, aspect ce impune restituirea cauzei la parchet.
O altă critică adusă de inculpat hotărârii de condamnare, vizează împrejurarea că trimiterea sa în judecată s-a bazat exclusiv pe acte premergătoare.
În acest sens, precizează că interceptările telefonice și înregistrările convorbirilor sale s-au realizat la 25 și 28 august 2011, procesul-verbal de certificare a acestora datează din 28 noiembrie 2011, denunțul numitului B___ I__ B______ a fost făcut la 11 noiembrie 2011, iar urmărirea penală a fost începută față de inculpat la 7 decembrie 2011.
În aceste condiții, susține apărarea, denunțul numitului B___ B______ și interceptările telefonice au caracterul de acte premergătoare, iar ulterior începerii urmăririi penale procurorul nu a mai administrat legal nicio probă în favoarea sau defavoarea inculpatului, ceea ce dovedește că „așa-zisa anchetă penală „ , are un caracter pur formal, vădit incompatibil cu principiile fundamentale ale procesului penal.
Pe cale de consecință, sesizarea instanței a fost nelegală, neexistând probele necesare și legal administrate, astfel cum impune art. 262 Cod procedură penală, judecătorul fondului fiind obligat să dispună restituirea cauzei la parchet pentru realizarea urmăririi penale, fază procesuală ce lipsește cu desăvârșire.
Un alt motiv de apel al inculpatului S____ C____ vizează audierea celor trei martori la 9 decembrie 2011, de către un organ necompetent teritorial, ceea ce echivalează cu încălcarea dreptului său la apărare. Așa fiind, delegarea ofițerilor de poliție din cadrul Serviciului Teritorial Pitești de către procurorul DNA din cadrul SERVICIULUI TERITORIAL CLUJ, este nelegală.
În speță, audierea celor trei martori putea fi realizată de ofițerii din cadrul ST PITEȘTI doar prin comisie rogatorie și delegare ulterioară, de către procurorul din cadrul ST PITEȘTI.
Așa fiind, delegarea directă dispusă în cauză încalcă prevederile legale ale art. 10 alin.1-4 din OUG nr. 43/2002 și a art. 217 alin 4 Cod procedură penală întrucât ofițerii care au procedat la audierea martorilor nu erau competenți să efectueze aceste acte, motiv pentru care se impune înlăturarea acestor mijloace de probă.
O altă critică adusă de inculpat hotărârii tribunalului vizează faptul că, procesul-verbal de redare a convorbirilor, certificat pentru autenticitate, suferă sub aspectul legalității. Astfel, se învederează că această cauză a fost cercetată în dosarul cu nr. 136/P/2011, ori procesul-verbal amintit figurează ca făcând parte din dosarul 60/P/2011. Cu alte cuvinte, la dosarul 136/P/2011 nu există procesul verbal de redare, certificat de procurorul care efectuează urmărirea penală.
Avocatul inculpatului arată că procesul-verbal de certificare a respectivelor înregistrări este din aceeași dată în care s-a dispus disjungerea din cauza penală nr. 60/P/2011 a faptei de trafic de influență, cercetată în prezentul dosar 136/P/2011.
Precizează însă, că pe niciunul din acte nu figurează ora, condiții în care nu se poate stabili dacă certificarea înregistrărilor s-a realizat înainte sau după disjungere. Se afirmă însă, că oricare ar fi ordinea, acest mijloc de probă nu poate fi acceptat.
Mai mult, procesul-verbal care consemnează faptul că s-a procedat la copierea convorbirilor telefonice purtate de inculpatul S____, în vederea depunerii acestora la dosarul 136/P/2011 datează din 8 decembrie 2011, în condițiile în care certificarea pentru autenticitate s-a realizat la 28 noiembrie 2011.
Susține apărarea că, în prezentul dosar certificarea pentru autenticitate a fost realizată anterior momentului obținerii înregistrărilor de către procurorul competent.
Arată, avocatul inculpatului că „procesul-verbal este certificat pentru autenticitate de către procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală în cauză”.
Pe de altă parte, art. 912 alin 5 Cod procedură penală prevede posibilitatea utilizării într-o altă cauză a convorbirilor și comunicărilor interceptate și nu a proceselor-verbale de redare a acestora, tocmai pentru a da posibilitate procurorului care instrumentează noua cauză, să aibă contact cu înregistrările în integralitatea lor și să decidă el cu privire la relevanța anumitor aspecte.
Mai mult, apărarea susține că în dosarul 60/P/2011 procurorul de caz a procedat la certificarea procesului-verbal de transcriere a înregistrărilor care conțin discuțiile purtate de inculpatul S____ cu numitul B___ B______ în datele de 25 și 28 august 2011, la data de 21 septembrie 2011.
Cu toate acestea, același procuror care instrumenta dosarul nr. 60/P/2011 procedează ulterior la o nouă certificare a înregistrărilor, de această dată exclusiv a celor care vizau discuția dintre inculpatul S____ și denunțătorul B___, la data de 28 noiembrie 2011.
Se învederează de către apărare, că un astfel de demers este nelegal, dispozițiile art 912 alin 5 Cod procedură penală fiind clare, în sensul că, doar procurorul care supraveghează sau instrumentează cazul decide cu privire la relevanța anumitor înregistrări și procedează ulterior la certificarea acestora.
Pe cale de consecință, s-a solicitat de către apărătorul ales al inculpatului S____ înlăturarea acestor mijloace de probă, întrucât procesul-verbal de redare a înregistrărilor face parte din alt dosar și anume, din cel de urmărire penală nr. 60/P/2011, ori Codul de procedură penală permite utilizarea într-un alt dosar a convorbirilor sau comunicărilor interceptate și nu a proceselor-verbale de transcriere a acestora.
Un alt motiv de apel formulat de inculpatul S____ vizează disjungerea nelegal operată de procuror în baza art. 38 Cod procedură penală la data de 28 noiembrie 2011, respectiv din dosarul nr. 60/P/2011, a dosarului nr. 136/P/2011 privind infracțiunea de trafic de influență comisă de apelant.
Se precizează că, în prezenta speță, însă, la momentul emiterii rezoluției de disjungere din 28 noiembrie 2011 exista deja o cauză separată, față de dosarul nr. 60/P/2011 și anume dosarul nr. 136/P/2011 în care inculpatul S____ era cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, dosar înregistrat ca urmare a denunțului martorului B___ I__ B______ din data de 11 noiembrie 2011.
Apărarea învederează că disjungerea operată este nelegală, câtă vreme, cele două cauze deja erau cercetate separat.
Referitor la solicitarea de achitare a inculpatului în baza art. 10 lit d raportat la art 11 pct. 2 lit a Cod procedură penală față de lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, cere a se avea în vedere că procurorii nu au probat existența unei acțiuni de pretindere, în sensul art. 257 Cod penal.
Astfel, speța debutează din inițiativa denunțătorului, care încerca să identifice o contraparte, o persoană care ar fi putut să ajute la rezolvarea problemei sale. La aceste demersuri ale denunțătorului, poziția inculpatului S____ reiterată de patru ori în conținutul interceptării telefonice din 28 august 2011, este aceea de respingere a propunerii acestuia „ Mă frate, îți spun sincer și să nu înțelegi greșit, dar suma e prea mică să pot să declanșez o chestie de genul acesta, bă haide, dați-le la ăia un milion euro” și „ Acela zice, Măi eu pentru o sută de mii nu mă dau jos din pat, înțelegi ?” „Și acesta vine și spune, ce-mi iese mie la afacerea asta ? O sută de mii sau cincizeci de mii cum zici tu? Păi, pentru cincizeci de mii nu mă dau jos din pat, frate”. „ Dar repet, suma e prea mică pentru ca să se deranjeze băieții”.
Apărarea susține că modul de exprimare al inculpatului S____, arată că el vorbește în termeni generici despre costurile unor asemenea intervenții, neformulând în niciun moment pretenții particulare privind anumite sume de bani pentru rezolvarea acestei probleme concrete „ Îți spun acum, 10 % e întotdeauna”. Ca atare, exprimarea unor aprecieri ale inculpatului cu privire la costurile unei asemenea operațiuni, nedublată de o afirmație neechivocă din partea sa, prin care să se implice în mod direct în această activitate, nu poate fi asimilată unei acțiuni de pretindere, cum eronat a procedat Tribunalul Cl
Termeni și Condiții
Politica de confidențialitate
Politica Cookies
© Copyright Avocatura.com SRL 2003-2025