Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX
TRIBUNALUL BACĂU
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR. 406/D/2013
Ședința publică din data de: 17.12.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : B______ V_____ S____
GREFIER : S_____ N______ T______
MINISTERUL PUBLIC – P________ de pe lângă ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE – Direcția Națională Anticorupție - reprezentat de:
PROCUROR: I______ C_____
Pe rol fiind pronunțarea asupra cauzei penale privind pe inculpatul C_________ G_______ trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 100/P/2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Bacău pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 257 alin. 1 Cod penal – disjungere din dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.
Dezbaterile au avut loc la data de 12.12.2013, fiind consemnate prin încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta sentință.
Se declară dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
TRIBUNALUL
- deliberând -
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Bacău, nr. 100/P/2011 din data de 11.11.2011 au fost trimiși în judecată:
- inculpatul P_________ D__-M_____, fiul lui M_____ și G_______, născut la 07.10.1969 în ___________________________, domiciliat în _________________________ P___ T_______, județul Bacău, căsătorit, studii medii, administrator al S.C. DIG _________________.L. P___ T_______, fără antecedente penale, C.N.P. xxxxxxxxxxxxx și
- inculpatul C_________ G_______, fiul lui G_______ și M____, născut la data de 18.02.1961 în ___________________________, domiciliat în _______________________, județul Bacău, studii medii, administrator al _________________. Cașin, fără antecedente penale, CNP xxxxxxxxxxxxx, pentru săvârșirea fiecare a infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 257 alin. 1 Cod penal.
Cauza a fost înregistrată inițial pe rolul Tribunalului BACĂU sub nr. XXXXXXXXXXXXX.
Prin încheierea din data de 24.09.2013 s-a dispus disjungerea față de inculpatul C_________ G_______, constituindu-se prezentul dosar penal nr. XXXXXXXXXXXXX, iar față de inculpatul P_________ D__-M_____ s-a pronunțat în procedura simplificată prevăzută de art. 320/1 al. 1-7 Cod procedură penală sentința penală nr. 303 din 27.09.2013, definitivă prin neapelare.
Pe parcursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: denunțul formulat de G____ H____ la data de 11.11.2011 - file 1-6; proces verbal nr. 100/P/2011 din 25.03.2013 de redare în formă scrisă a conținutului înregistrărilor telefonice purtate de C_________ G_______ cu P_________ D__ M_____ - file 29-36; declarația tipizată de martor a lui G____ H____ din 15.03.2013 - file 42-46; proces verbal nr. 100/P/2011 din 06.03.2013 de consemnare a actelor premergătoare constând în audierea lui T____ G_______ – file 47-49; declarația tipizată de martor a lui T____ G_______ din 14.03.2013- file 50-53; proces verbal nr. 100/P/2011 din 06.03.2013 de consemnare a actelor premergătoare constând în audierea numitei L____ T______ – file 54-55; declarația tipizată de martor a numitei L____ T______ D______ din 14.03.2013 – file 56-57; declarația tipizată de martor a lui P_____ Onorică din 18.03.2013 - fila 58; declarația tipizată de martor a lui L___ P___ din 18.03.2013- file 59-60; declarația tipizată de martor a lui J____ C________ din 15.03.2013 și împuternicire avocațială – av I______ C______ – file 61-62; declarația tipizată de martor a lui M______ M_____ din 15.03.2013- fila 63; proces verbal nr. 100/P/2011 din 20.03.2013 de confruntare între numiții P_________ D__ M_____ și J____ C________ – file 64-66; proces verbal nr. 100/P/2011 din 07.03.2013 de consemnare a actelor premergătoare constând în audierea lui C_________ G_______ – file 67-68; proces verbal din 13.03.2013 de aducere la cunoștință a învinuirii C_________ G_______, împuternicire avocațială – av. B____ V_______, declarația olografă dată la 19.03.2013 și declarația tipizată de învinuit din 19.03.2013 – file 69-76; declarația olografă dată la 14.03.2013 și declarația tipizată de învinuit din 14.03.2013, împuternicire avocațială – av Pâncescu L____ – file 83-90; adresa nr. 3134/18.03.2013 a DGFP Bacău împreună cu documentele anexate – file 135-194; rechizitoriul nr. 19/P/2011 din 10.08.2011 în copie – file 195-215, declarațiile de recunoaștere ale inculpatului.
În cursul cercetării judecătorești în dosarul disjuns, nr. XXXXXXXXXXXXX in conformitate cu dispozițiile art. 323 Cod procedură penală și art. 69-74 Cod penal a fost audiat inculpatul G___ C_________, a cărui declarație a fost consemnată și atașată la dosarul cauzei – fl. 10.
De asemenea, instanța a procedat la audierea martorilor G____ H____, T____ T______-D______, T____ G_______, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar - fl. 20, 22, 31, inclusiv a numitului P_________ D__ M_____ – fl. 32.
Analizând întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale și cercetării judecătorești, instanța reține următoarea situație de fapt:
În data de 11.11.2011 numitul G____ H____, inculpat într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Bacău în care era judecat în stare de arest preventiv pentru săvârșirea, printre altele, a infracțiunii de instigare la tentativă de evaziune fiscală, a formulat un denunț la Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Bacău prin care a arătat că, în perioada septembrie-octombrie 2010, inculpații P_________ D__ - M_____ și C_________ G_______ i-au solicitat suma de 300.000 de euro în echivalent lei pentru a interveni la funcționari din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Bacău în vederea rezolvării favorabile a unei cereri de rambursare a taxei pe valoare adăugată.
În anul 2009 G____ H____ a înființat S.C. TEHNO LOGYSTIC CONSTRUCT S.R.L. Comănești, însă asociat și administrator al societății a fost interpus martorul L___ P___, fost angajat al său, motivat de faptul că i-a fost interzis prin hotărâre judecătorească definitivă dreptul de a ocupa funcția de administrator pentru o perioadă de 3 ani (sentința penală nr. 105/23.01.2006 a Judecătoriei Moinești, definitivă prin decizia penală nr. 448/07.06.2007 a Curții de Apel Bacău). De la înființare, societatea amintită a fost administrată în fapt de G____ H____, L___ P___ semnând orice documente doar din dispoziția lui, aspecte ce reies din declarațiile celor doi date în prezenta cauză.
La data de 25.06.2010, martorul L___ P___, în calitate de reprezentant legal al ___________________________ SRL Comănești a solicitat Administrației Finanțelor Publice Comănești rambursarea soldului sumei negative a TVA de 8.852.094 lei, echivalentul a 2.067.859,74 euro, aferentă unor facturi fiscale de achiziție a echipamentelor și utilajelor petroliere. Ca urmare a raportului de inspecție fiscală înregistrat la Activitatea de Inspecție Fiscală Bacău a fost emisă decizia nr. 696 din 27.08.2010 prin care s-a soluționat cererea, în urma verificării rezultând un sold a sumei negative a TVA cu drept de rambursare în sumă de 8.850.304 lei.
P_________ D__ M_____ a aflat de la martorul J____ C________, angajat al D.G.F.P. Bacău de această cerere de rambursare și i-a solicitat inculpatul C_________ G_______ să-l pună în legătură cu H____ G____ pentru a obține bani de la beneficiarul rambursării lăsând să se creadă că au influență asupra funcționarilor fiscali.
Întrucât în cererea de rambursare figurau S.C. TEHNO LOGYSTIC CONSTRUCT S.R.L. și administratorul L___ P___, la începutul lunii septembrie 2010, inculpatul C_________ G_______ a luat legătura cu martorul T____ G_______ și l-a întrebat inițial dacă îl cunoaște pe H____ G____, răspunsul fiind negativ.
Conform declaraților lui T____ G_______ și ale soției sale, L____ T______ D______, inculpatul C_________ G_______ a revenit la domiciliul lor după câteva zile și a precizat că de fapt îl caută pe G____ H____ în legătură cu „un dosar de la Bacău”. Astfel martorul T____ G_______, prieten de multă vreme cu inculpatul C_________, declară constant în acest sens că inculpatul G___ C_________ a fost primul care s-a întâlnit cu denunțătorul G____ H____ - pe care nu-l cunoștea anterior ci chiar martorul T____ i-a realizat întâlnirea - deoarece nici P_________ – cel care i-a solicitat inculpatului C_________ G_______ să-l pună în legătura cu H____ G____ pentru a obține bani de la beneficiarul rambursării lăsând să se creadă că au influență asupra funcționarilor fiscali - nu-l cunoștea pe denunțător.
Martorul T____ T______ - fl. 22 dosar arată că „Mi–aduc aminte că la mine acasă a venit G___ C_________ pe care îl cunoșteam atât eu cât și soțul meu, care ne-a întrebat dacă cunoaștem pe o anumită persoană L___ P___ din Moinești„ și ulterior „l-a întrebat pe soțul meu dacă îl cunoaște pe H____ G____, i-am spus că știam că acesta are o societate S.C. TEHNOLOGISTIC, G___ C_________ mi-a spus mie și soțului meu că are de discutat o problemă cu G____ H____ respectiv în legătură cu un dosar de la Bacău…”, aspect confirmat și de martorul T____ G_______ – fl. 31 dosar - care arată că „… C_________ m-a căutat din nou și mi-a spus că în realitate îl căuta pe H____ G____ în legătură cu o firmă a acestuia S.C. TEHNOLOGISTIC și mi-a spus că vrea să discute cu acesta spunându-mi că vrea să îl ajute cu un dosar de expert.”, ceea ce dovedește că inculpatul este nesincer și în realitate prin aceste apărări acesta a încercat să disimuleze intenția de a intermedia pentru un comision - folos ilicit - soluționarea favorabilă a unei cereri de rambursare formulată de denunțător H____ G____.
Astfel in urma acestor discuții, pe care de altfel si inculpatul le recunoaște, denunțătorul G____ H____ s-a întâlnit cu inculpatul C_________ G_______ care, lăsând să se creadă că a fost căutat de o persoană care venea din partea directorului executiv al D.G.F.P. Bacău, M______ M_____, i-a solicitat jumătate din suma ce urma a fi rambursată, în caz contrar precizând că vor fi probleme cu procesarea cereri. În acest sens relevante sunt denunțul lui H. G____ - fl. 1 și următoarele dosar urmărire penală, în care arată că „T____ G_______ mi-a spus că a fost căutat de numitul G___ C_________ din mun. Onești, care la rândul lui a fost căutat de cineva de la finanțe, această persoana de la finanțe interesându-se despre S.C.TEHNO… despre administrator și dosar și dacă se poate discuta cu acesta…”, „Din câte mi-a zis G___ C_________ acest intermediar venea de la acela mare de la finanțe - precizându-mi în mod concret că este vorba de M_______.”, aspect menționat constant și în declarațiile de la urmărire penală și cea dată în fața instanței de judecată - fl. 20 dosar.
Conform declarațiilor denunțătorului G____ H____, inculpatul C_________ i-a solicita un comision de intermediere a rambursării către S.C. TEHNO LOGYSTIC CONSTRUCT S.R.L., de 50% din valoarea T.V.A., adică aproximativ 8,900.00 lei, și întrucât a considerat că suma este prea mare, în cele din urmă, în urma negocierilor, s-a stabilit ca inculpatul C_________ să primească 500.000 de euro pe care să o transmită funcționarului public. Astfel denunțătorul declară că „În aceste condiții împreună cu T____ G_______ și numita D___ m-am dus la domiciliul lui G___ C_________. I-am spus acestuia că nu pot să dau o sumă așa de mare iar el mi-a spus în urma negocierilor purtate, să dau 500.000 euro la finanțe ca mită și să îi dau și lui ceva….”. Despre aceste discuții cu inculpatul C_________, denunțătorul G____ H____ le-a povestit și martorilor T____ G_______ și L____ T______ D______, aspect confirmat de martori.
Astfel, martorul T____ G_______ declară că „G____ H____ mi-a spus că în discuția pe care a avut–o cu G___ C_________ acesta i-a cerut pentru o persoană din Bacău pe nume
În aceleași împrejurări martorul T____ G_______ i-a spus denunțătorului că îl cunoaște pe cel care a fost prezentat de inculpatul C_________ G_______ drept intermediar, respectiv P_________ D__ – M_____, astfel că ulterior, prin intermediul lui T____ G_______, G____ H____ a luat legătura cu P_________ D__ M_____ sperând ca acesta, fără cunoștința inculpatului C_________ G_______, să fie de acord cu o sumă mai mică pentru a interveni la D.G.F.P. Bacău, cum de altfel s-a și întâmplat astfel că inculpatul C_________ a fost eliminat în continuare din aceasta „afacere”, după cum recunoaște chiar Patrascanu în declarație - fl. 32 dosar, respectiv „ulterior eu m-am întâlnit personal cu H. G____ fără a-l mai implica li pe G___ C_________ probabil că motivul pentru care G___ C_________ nu a mai fost implicat în afacerea cu G____ H____ a fost acela că lui H____ i s-a părut prea mare comisionul pe care i l-a solicitat inițial G___ C_________.” Și, mai mult, P_________ D__ M_____ a recunoscut într-o declarație dată în faza actelor premergătoare începerii urmăririi penale - fl. 85 dosar urmărire penală, că a luat hotărârea săvârșirii faptei împreună cu inculpatul C_________ G_______.
În plus, deși inculpatul neagă că ar fi discutat cu P_________ D__ M_____ despre prezentul dosar după chemarea lor la audieri, din interceptările telefonice efectuate în cauză rezultă contrariul. Astfel, în data de 12.03.2013 cei doi poartă o discuție telefonică la ora 16.32 din care rezultă că inculpatul C_________ G_______ vrea să-l vadă pe P_________ D__ M_____, în contextul în care în data de 13.03.2013 a fost citat la D.N.A. – S.T. Bacău pentru a-i fi adusă la cunoștință învinuirea. Replica lui P_________ D__ M_____ „Aha! Păi nu … O ții tot la fel, nu?” denotă faptul că anterior cei doi au discutat despre declarațiile date în faza de urmărire penală, această concluzie fiind sprijinită și de faptul că __________________________________ nu și-a schimbat declarația. De asemenea, în același sens și declarația martorului T____ G_______ despre întâlnirea din data de 12.03.2013, astfel rezultă că inculpatul a încercat crearea unei situații de fapt contrare adevărului.
Astfel, apărările inculpatului potrivit cărora deși s-a întâlnit - prin intermediul lui L___ - cu denunțătorul G____, ei nu au discutat decât despre efectuarea unui export legal de utilaje în Siria și nu despre intermediere, contra unor foloase ilicite, a soluționării favorabile a cererii de rambursare T.V.A. - nu pot fi reținute nefiind nici probate și nici verosimile, după cum s-a arătat mai sus.
Situația de fapt expusă și reținută este dovedită prin toate mijloacele de probă administrate pe parcursul urmăririi penale și cercetării judecătorești, respectiv: denunțul formulat de G____ H____ la data de 11.11.2011 - file 1-6; proces verbal nr. 100/P/2011 din 25.03.2013 de redare în formă scrisă a conținutului înregistrărilor telefonice purtate de C_________ G_______ cu P_________ D__ M_____ - file 29-36; declarația tipizată de martor a lui G____ H____ din 15.03.2013 - file 42-46; proces verbal nr. 100/P/2011 din 06.03.2013 de consemnare a actelor premergătoare constând în audierea lui T____ G_______ – file 47-49; declarația tipizată de martor a lui T____ G_______ din 14.03.2013- file 50-53; proces verbal nr. 100/P/2011 din 06.03.2013 de consemnare a actelor premergătoare constând în audierea numitei L____ T______ – file 54-55; declarația tipizată de martor a numitei L____ T______ D______ din 14.03.2013 – file 56-57; declarația tipizată de martor a lui P_____ Onorică din 18.03.2013 - fila 58; declarația tipizată de martor a lui L___ P___ din 18.03.2013- file 59-60; declarația tipizată de martor a lui J____ C________ din 15.03.2013 și împuternicire avocațială – av I______ C______ – file 61-62; declarația tipizată de martor a lui M______ M_____ din 15.03.2013- fila 63; proces verbal nr. 100/P/2011 din 20.03.2013 de confruntare între numiții P_________ D__ M_____ și J____ C________ – file 64-66; proces verbal nr. 100/P/2011 din 07.03.2013 de consemnare a actelor premergătoare constând în audierea lui C_________ G_______ – file 67-68; proces verbal din 13.03.2013 de aducere la cunoștință a învinuirii C_________ G_______, împuternicire avocațială –av. B____ V_______, declarația olografă dată la 19.03.2013 și declarația tipizată de învinuit din 19.03.2013 – file 69-76; declarația olografă dată la 14.03.2013 și declarația tipizată de învinuit din 14.03.2013, împuternicire avocațială –av Pâncescu L____ – file 83-90; adresa nr. 3134/18.03.2013 a DGFP Bacău împreună cu documentele anexate – file 135-194; rechizitoriul nr. 19/P/2011 din 10.08.2011 în copie – file 195-215, precum și declarațiile martorilor G____ H____, T____ T______ - D______, T____ G_______, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar -fl. 20, 22, 31, inclusiv a numitului P_________ D__ M_____ – fl. 32, din coroborarea cărora s-a dovedit vinovăția inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență.
În drept, fapta inculpatului constând în aceea că a pretins în luna septembrie 2010 denunțătorului G____ H____ suma de 2.200.000 de lei, sumă redusă ulterior în urma negocierilor la 300.000 de euro în echivalent lei, lăsându-l să creadă că are influență asupra unor funcționari din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Bacău și că va interveni la aceștia pentru soluționarea favorabilă a cererii de rambursare a taxei pe valoare adăugată depusă de S.C. TEHNO LOGYSTIC CONSTRUCT S.R.L., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, prevăzută și pedepsită de art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 257 alin. 1 Cod penal.
Sub aspectul elementelor constitutive ale infracțiunii, instanța retine că inculpatul a săvârșit fapta de trafic de influență în calitate de autor, în modalitatea normativă a „pretinderii” unei sume de bani – și trebuie avut în vedere că pentru existența infracțiunii de trafic de influență nu are relevanță dacă pretinderea folosului a fost satisfăcută sau nu, nici dacă acceptarea promisiunii unor foloase a fost urmată de prestarea acestora. Nu este relevant nici dacă intervenția s-a produs efectiv sau nu, precum și momentul în care acesta s-a realizat, raportat la momentul săvârșirii uneia dintre acțiunile ce constituie elementul material al infracțiunii, deoarece – așa cum s-a stabilit în doctrină - producerea intervenției nu este o condiție pentru existența traficului de influență, în speță infracțiunea consumându-se la data la care subiectul activ – inculpatul C_________ - a pretins suma de bani ori a acceptat promisiunea unor foloase pentru a-l determina – direct sau indirect - pe un funcționar public să facă sau să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu.
În consecință, în temeiul art. 345 Cod procedură penală, având în vedere că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către inculpat cu forma de vinovăție prevăzută de lege, urmează să se dispună condamnarea acestuia.
Față de modul și mijloacele de săvârșire a faptei - pregătirea săvârșirii infracțiunii, modul de operare elaborat - scopul urmărit de făptuitor în comiterea faptelor și urmarea care s-ar fi putut produce - obținerea ilicită a unei sume foarte mare de bani - nu se poate reține nici apărarea subsidiară a inculpatului - anume că fapta săvârșită nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni - raportat la prevederile art. 10 lit. b/1 din Codul de procedură penală - și astfel în baza acest temei de drept s-ar impune achitarea inculpatului.
Aplicarea dispozițiilor art. 18/1 Cod procedură penală nu este limitată la sfera infracțiunilor de rezultat. De altfel, în doctrina și jurisprudența relevantă în materie, se susține că dacă lipsa pericolului social poate fi apreciată în situația în care fapta penală produce o modificare în realitatea obiectivă, cu atât mai mult poate fi aplicabilă o astfel de dispoziție în cazul unei infracțiuni unde urmarea imediată constă doar într-o stare de pericol (infracțiunea de trafic de influență fiind o infracțiune de pericol deoarece urmarea imediată este reprezentată de o stare de pericol pentru buna desfășurare a raporturilor de serviciu în cadrul unităților prevăzute de art. 145 Cod penal sau al persoanelor juridice de drept privat).
Potrivit prevederilor art. 72 din Codul penal, care stabilește criteriile generale de individualizare, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială a Codului penal, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În speță, la individualizarea judiciară a pedepsei se vor avea în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal, privind circumstanțele reale în care s-a comis fapta de către inculpat, totuși trebuie avut în vedere și natura infracțiunii săvârșite și gradul de pericol social al faptei penale săvârșite, care este de o gravitate sporită tocmai prin natura și urmarea ce se putea produce.
Instanța va avea în vedere și faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, chiar dacă nu a recunoscut săvârșirea faptei, însă aceste aspecte nu vor fi reținute ca circumstanțe legale atenuante, ci vor determina instanța să se orienteze spre limita minimă a pedepsei prevăzute de lege.
Astfel, recunoașterea anumitor împrejurări ca circumstanțe atenuante legale nu este posibilă decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei. Astfel:
- „conduita bună”, în sensul art. 74 alin. 1 lit. a) din Codul penal, nu se reduce, în mod exclusiv, la absența antecedentelor penale;
- „stăruința depusă de infractor pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau a repara paguba pricinuită”, în sensul art. 74 alin. 1 lit. b) din Codul penal, în raport cu specificul infracțiunilor, nu se regăsește în prezenta cauză;
- „atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanților”, în sensul art. 74 alin. 1 lit. c) din Codul penal, nu poate fi reținută deoarece inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii, chiar pe fondul existenței, la dispoziția organelor judiciare, a probelor care dovedesc săvârșirea faptelor.
Astfel, se va aplica inculpatului o pedeapsă principală cu închisoarea, în limitele legale prevăzute de art. 257 al. 1 Cod penal. Instanța apreciază că pedeapsa ce se va aplica inculpatului, de 2 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, conform art. 57 Cod penal, este - atât sub aspectul cuantumului, cât și al modului de executare – aptă să asigure cerințele prevăzute de art. 52 Cod penal privind scopul și finalitățile pedepsei, acelea de măsură reală de constrângere, de reeducare a inculpatului și de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de către acesta, sub acest aspect prevalând faptul că inculpatul este totuși la primul contact cu legea penală, chiar dacă infracțiunea săvârșită este deosebit de gravă - prin natura acesteia, dar și modalitatea de săvârșire și suma pretinsă pentru realizarea traficului de influență.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța reține că natura faptei săvârșite, ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor electorale prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, motiv pentru care exercițiului acestora va fi interzis pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 81 Cod penal, va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, iar in temeiul art. 82 Cod penal, va stabili termen de încercare de 4 ani, ce se calculează începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.
Va atrage atenția inculpatului asupra consecințelor ce decurg din nerespectarea condițiilor suspendării, prevăzute de art. 83 Cod penal.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii va dispune suspendarea executării pedepselor accesorii.
Va constata că inculpatul a avut apărător ales.
În temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedură penală va obliga inculpatul la plata sumei de 1700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, sumă în care s-au inclus și cota din cheltuielile judiciare efectuate pe parcursul urmăririi penale, în cuantum de 1500 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 257alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 320/1 al. 7 din Codul de procedură penală condamnă inculpatul C_________ G_______, fiul lui G_______ și M____, născut la data de 18.02.1961 în ___________________________, domiciliat în ______________________________________, studii medii, administrator al _________________. Cașin, fără antecedente penale, CNP xxxxxxxxxxxxx,
pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, la pedeapsa de 2 ani închisoare.
Interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a –II- a și lit. b Cod penal, pe durata și în condițiile art. 71 alin. 2 Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal, dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate.
În temeiul art. 82 Cod penal, stabilește termen de încercare de 4 ani, ce se calculează începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.
Atrage atenția inculpatului asupra consecințelor ce decurg din nerespectarea condițiilor suspendării, prevăzute de art. 83 Cod penal.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepsei accesorii.
Constată că inculpatul a avut apărător ales.
În temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 1700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, sumă în care s-au inclus și cheltuielile judiciare efectuate pe parcursul urmăririi penale în cuantum de 1500 lei.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi 17.12.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B______ V_____ S____ S_____ N______-T______
Red. sent.: BVS
Tehnored. S.N.T. - 2 ex.
07.01./10.01.2014