R O M Â N I A

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX operator 2711

SENTINȚA PENALĂ NR.22/PI

Ședința publică din data de 24 ianuarie 2014

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: C______ I_____ M_____

GREFIER: A_____ B__

Pe rol se află pronunțarea în cauza penală privind pe inculpatul T____ A____ Ș_____ trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 154/P/2013 din 19.12.2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Timișoara, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență, prev. de art.257 al.1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr.78/2000.

Prezența părților, mersul dezbaterilor și concluziile părților și ale procurorului au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 16.01.2014, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care instanța, din lipsă de timp pentru a delibera, potrivit art. 306 C.p.p., raportat la complexitatea cauzei, a amânat pronunțarea soluției pentru astăzi, 24.01.2014.

CURTEA,

Deliberând asupra cauzei penale de față, reține următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 154/P/2013 din 19.12.2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Timișoara, înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara – Secția penală la data de 23.12.2013 sub nr. XXXXXXXXXXXX, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului T____ A____ Ș_____ în stare de arest preventiv sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență, prev. de art.257 al.1 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000.

În actul de sesizare a instanței s-au reținut în esență următoarea situație de fapt:

În perioada octombrie-decembrie 2013, inculpatul T____ A____ Ș_____, în calitatea sa de magistrat judecător în cadrul Judecătoriei Ineu jud. A___, a pretins de la martorul denunțător Haragea O_____ V_______ H______, sume de bani, respectiv 1.000 lei și 600 euro, din care a primit în mai multe tranșe 500 lei și 500 euro, și de asemenea a acceptat promisiunea de a primi de la același martor denunțător două aparate telefonice marca Samsung Galaxy S4, din care a primit unul în valoare de cca. 2.000 lei, în scopul de a-și exercita influența sa asupra unor colegi de serviciu, magistrați judecători de la Tribunalul A___, pentru de a-i determina pe aceștia să dispună o soluție în favoarea denunțătorului într-o cauză civilă în care acesta avea interes, având ca obiect un litigiu privind dreptul de proprietate asupra unui teren.

În timpul săvârșirii faptei, inculpatul T____ A____ Ș_____ și-a luat în mod repetat, ca măsuri de prevedere caracteristice infractorilor specializați în săvârșirea unor infracțiuni de corupție, garanții ca persoana denunțătoare, în cazul de față martorul Haragea O_____ V_______ H______, să nu-l sune și să nu vorbească la telefon despre înțelegerea lor infracțională, îndemnându-l pe acesta să aibă un limbaj prudent și conspirat, învederând că doar în aceste circumstanțe acceptă să-și exercite influența sa asupra magistraților judecători din cadrul Tribunalului A___ pentru a-i determina să pronunțe o hotărâre favorabilă denunțătorului.

La data de 05 decembrie 2013 inculpatul T____ A____ Ș_____, a fost prins în flagrant de organele de urmărire penală, după ce a primit de la martorul denunțător Haragea O_____ V_______ H______ suma de 300 euro și unul dintre cele două telefoane mobile, fapta acestuia fiind săvârșită în zona instanței de judecată în care inculpatul își desfășura activitatea de magistrat judecător, respectiv a Judecătoriei Ineu.

În faza de urmărire penală au fost administrate următoarele probe: denunț formulat de Haragea O_____ fila 1-2; proces verbal din 22.11.2013 privind predarea de către denunțător organelor de urmărire penală a unui suport cu înregistrări efectuate personal fila 3; declarație martor HARAGEA O_____ V_______ H______ ________ nr. xxxxxxx/04.12.2013 fila 4-8; declarație martor HARAGEA O_____ V_______ H______ fila 9-11; xerocopie dosar al Tribunalului A___ nr. XXXXXXXXXXXXX/al filele 14-203; proces verbal din data de 06.12.2013 cu redarea convorbirilor ambientale înregistrate cu mijloace tehnice proprii de denunțătorul Haragea O_____ V_______ H______ efectuate în mediul ambiental cu T____ A____ Ș_____ în data de 06.11.2013 fila 241- 246; proces verbal din data de 04.12.2013 orele 13.48, cu redarea înregistrării video a întâlnirii dintre T____ A____ Ș_____ cu Haragea O_____ V_______ H______ din data de 26.11.2013 fila 247- 258; proces verbal din data de 04.12.2013 orele 17.11, cu redarea înregistrării video a întâlnirilor dintre T____ A____ Ș_____ cu Haragea O_____ V_______ H______ din data de 03.12.2013, fila 259- 272; proces verbal din data de 16.12.2013 pentru imprimarea unui nou suport copie, cu înregistrările video ale întâlnirilor dintre T____ A____ Ș_____ cu Haragea O_____ V_______ H______ din data de 03.12.2013, fila 273; proces verbal din data de 04.12.2013, cu redarea convorbirilor ambientale efectuate de denunțătorul Haragea O_____ V_______ H______ cu T____ A____ Ș_____ în zilele de 22.11.2013, 26.11.2013, și convorbirilor telefonice efectuate de cei doi în zilele de 29.11.2013, 02.12.2013, 03.12.2013, fila 274-281; proces verbal din data de 04.12.2013 de predare primire înscris conținând informații din aplicația Ecris - Tribunalul A___ fila 289-290; înscris cu informații din aplicația Ecris - Tribunalul A___ referitor la dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX/al, fila 291;proces verbal din data de 03.12.2013 ora 14.30 pentru consemnarea seriilor de identificare a sumei de 500 euro, și planșă foto cu imagini privind suma de bani fila 292- 297; proces verbal din data de 06.12.2013 ora 14.30 de îndreptarea a erorii materiale fila 298; proces verbal din data de 03.12.2013 pentru consemnarea seriilor de identificare a sumei de 500 lei și planșă foto cu imagini privind suma de bani fila 299- 307; chitanța nr. xxxxx/04.12.2013 și factura fiscală xxxxxx/04.12.2013 emise de _________________ SRL privind 2 bucăți telefon mobil Samsung Galaxy S4, fila 308-309;proces verbal din data de 04.12.2013 ora 14.00, de consemnare a datelor tehnice de identificare a două telefoane mobile marca Samsung Galaxy S4 și planșă foto cu imagini privind cele două telefoane mobile fila 310- 323; proces verbal din data de 05.12.2013 ora 14.10 de constatare a infracțiunii flagrante fila 324-327; planșă foto conținând fotografii judiciare efectuate cu prilejul constatării infracțiunii flagrante de corupție fila 328-334; declarație martor asistent Barbonta L_____ ________ nr. xxxxxxx/05.12.2013 fila 335; declarație martor asistent R__ C_____ M____ ________ nr. xxxxxxx/05.12.2013 fila 336; proces verbal din data de 05.12.2013, de ridicare a sumei de 200 euro de la locuința învinuitului T____ A____ Ș_____ fila 337; proces verbal din data de 05.12.2013 orele 22.05, de ridicare de la învinuitului T____ A____ Ș_____ a sumei de 500 lei fila 338; proces verbal din data de 05.12.2013 de restituire a unui aparat telefonic mobil către martorul Haragea O_____ V_______ H______ fila 339-340; proces verbal din data de 06.12.2013 de redare a convorbirii efectuată în mediul ambiental de Haragea O_____ V_______ H______ și învinuitul T____ A____ Ș_____ în data de 05.12.2013, fila 341-345; declarație martor C______ A_____ P____ ________ nr. xxxxxxx/ 05.12.2013 fila 349; declarație martor M______ R_____ C________ ________ nr. xxxxxxx/ 06.12.2013 fila 350-351; declarație martor V________ Ș_____ ________ nr. xxxxxxx/ 06.12.2013 fila 352-353; declarație olografă învinuit T____ A____ Ș_____ din 05.12.2013 fila 357-358; declarație învinuit T____ A____ Ș_____ _______ nr. xxxxxxx/05.12.2013 fila 360-362; Ordonanță de punere în mișcare a acțiunii penale față de T____ A____ Ș_____ din data de 06.12.2013 fila 366; declarație inculpat T____ A____ Ș_____ _______ nr. xxxxxxx/06.12.2013 fila 367; declarație inculpat T____ A____ Ș_____ la Curtea de Apel Timișoara din data de 06.12.2013 , copie, fila 378-379.

Pentru termenul de judecată din 16.01.2014, inculpatul T____ A____ Ș_____ a solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii recunoașterii vinovăției prevăzute de art. 320¹ C. proc. pen.

Având în vedere faptul că în cauză sunt îndeplinite prevederile art. 320¹ C. proc. pen., instanța a admis cererea formulată de inculpat, de judecare după procedura prescurtată a recunoașterii vinovăției, întrucât aceasta a fost formulată înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatul a declarat că recunoaște în totalitate fapta reținută în actul de sesizare a instanței și nu solicită administrarea de probe, cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere depuse la acel termen de judecată, și că, așa cum se va arăta în continuare, din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că fapta reținută în sarcina acestuia există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către inculpat.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale în privința inculpatului, instanța reține aceeași stare de fapt din rechizitoriu.

Astfel, prin denunțul înregistrat în data de 22 noiembrie 2013 la Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Timișoara sub numărul 154/P/2013, organele de urmărire penală au fost sesizate cu privire la faptul că inculpatul T____ A____ Ș_____ - magistrat judecător în cadrul Judecătoriei Ineu, județul A___, în perioada octombrie – noiembrie 2013 s-a angajat față de Haragea O_____ V_______ H______ și Haragea R_____ M_____ T_____ să-și exercite influența asupra altor trei magistrați judecători, din cadrul Tribunalului A___, cei trei fiind învestiți cu soluționarea unui recurs privind o suprafață de teren cu privire la care cei doi cumpărători de influență sunt direct interesați.

Obiectul dosarului nr.XXXXXXXXXXXXX, aflat pe rolul Tribunalului A___, în care denunțătorul Haragea O_____ V_______ H______ și familia sa avea interes, l-a constituit recursul formulat de Instituția Prefectului –Județul A___ și Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra terenurilor a Orașului Ineu împotriva încheierii din 01 octombrie 2013, pronunțată de Judecătoria Ineu în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX.

Așa cum rezultă din copia dosarului nr.XXXXXXXXXXXXX al Tribunalului A___ aflată la dosarul de urmărire penală, prin Sentința Civilă nr. 1372/2011 pronunțată de Judecătoria Ineu în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, completul condus de magistratul judecător T____ A____ Ș_____, s-a admis acțiunea civilă formulată la data de 10 noiembrie 2010 de către reclamantul O___ D______ prin mandatar T______ Ș____ A_____ în contradictoriu cu pârâții M____ E____, în reprezentarea lui M____ Huba Z____ și pentru opozabilitate Comisia Locală de Fond Funciar Ineu și Comisia Județeană de Fond Funciar A___, și a constatat că prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 14.07.1981, reclamantul a dobândit dreptul de proprietate prin cumpărare de la antecesorul pârâtei asupra imobilului înscris în CF xxxxxx Ineu cu nr. top 1397 în suprafață de 1439 mp vie pentru care s-a eliberat titlu de proprietate nr.xxxxx/09.07.1999 în suprafață de 1627 mp, teren identificat și prin raportul de expertiză a expertului L____ V_____, care face parte integrantă din hotărârea pronunțată.

De asemenea, instanța a dispus ca hotărârea să țină loc de contract de vânzare/cumpărare, a obligat Comsia Locală Ineu să pună reclamantul în posesie și a autorizat intabularea în CF în baza sentinței rămase definitive.

Potrivit înscrisurilor cadastrale aflate la dosarul acestei cauze civile, ___________________ face obiectul acesteia se învecinează cu _______________.xxxxx/04.06.1999 deținută de P____ C__________ și cu _______________.xxxxx/01.08.1997 deținută de Ș____ I___.

De asemenea, trebuie menționat faptul că, prin contractul de vânzare/cumpărare autentificat prin Încheierea de autentificare nr. 76/03.03.2000 de B.N.P. M______ D_____-A_____-S_____, P____ C_________ a vândut numiților Haragea T_____ și Haragea A_____ Alixandra, părinții denunțătorului Haragea O_____ V_______ H______, suprafața totală de 4.680 m.p. situată în Ineu, dobândită de vânzător prin reconstituirea dreptului de proprietate în baza Titlului de Proprietate nr.xxxxx/04.06.1999 eliberat de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate a Județului A___, situată alăturat celei ce a făcut obiectul acțiunii civile menționate. De asemenea, Sentința civilă pronunțată de magistratul judecător T____ A____ Ș_____ precizată anterior, nu a afectat cu nimic dreptul de proprietate al vecinilor, respectiv al familiei denunțătorului Haragea O_____ V_______ H______.

Prin Încheierea Camerei de Consiliu din data de 01 octombrie 2013 a Judecătoriei Ineu din dosarul cu același număr, ședință prezidată de același magistrat judecător T____ A____ Ș_____, s-a admis cererea formulată de mandant T______ Ș____ A_____ în numele reclamantului O___ D______ pentru îndreptare eroare materială și s-a dispus îndreptarea erorii materiale din minuta, considerentele și dispozitivul sentinței civile nr.1372/06.09.2011pronunțată de Judecătoria Ineu în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, în sensul că se va scrie „constată că prin actul intitulat contract de vânzare-cumpărare încheiat la data de 14.07.1981, reclamantul a dobândit dreptul de proprietate prin cumpărare de la antecesorul pârâtei asupra imobilului înscris în CF xxxxxx Ineu cu nr. top.1396/b în suprafață de 1079 mp vie, după CF pentru care s-a eliberat titlul de proprietate nr.8425/04.06.1999, teren identificat și prin raportul de expertiză a expertului L____ V_____, punctele C5 și C6 din raportul de expertiză” în loc de „că prin actul intitulat contract de vânzare cumpărare încheiat la data de 14.07.1981, reclamantul a dobândit dreptul de proprietate prin cumpărare de la antecesorul pârâtei asupra imobilului înscris în CF xxxxxx Ineu cu nr. top 1397 în suprafață de 1439 mp vie pentru care s-a eliberat titlu de proprietate nr.xxxxx/09.07.1999 în suprafață de 1627 mp, teren identificat și prin raportul de expertiză a expertului L____ V_____”, așa cum s-a scris dintr-o eroare îndreptarea urmând a se face în ambele exemplare ale hotărârii.

Prin această încheiere de îndreptare a unei erori materiale, a fost afectată folosința de către familia denunțătorului Haragea O_____ V_______ H______ a suprafeței de teren dobândită prin cumpărare de la P____ C_________, întrucât, așa cum explică denunțătorul și așa cum rezultă și din convorbirile ambientale efectuate de acesta cu inculpatul T____ A____ Ș_____, noua mențiune a generat o suprapunere a unei părți din teren pe cele două proprietăți învecinate, astfel încât martorul denunțător Haragea O_____ V_______ H______ avea tot interesul ca instanța de recurs, respectiv Tribunalul A___ să pronunțe o hotărâre în sensul fie a respingerii cererii de îndreptare a erorii materiale, fie a casării încheierii și rejudecarea cererii la instanța de fond.

Prin Decizia pronunțată de Tribunalul A___ la data de 03.12.2013 în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX/al, în completul format din: Președinte V________ Ș_____, judecător M______ R_____ C_______ și judecător C______ A_____ P____, s-a dispus admiterea recursurilor formulate de Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Ineu și Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate A___, în contradictoriu cu intimatul-petent O___ D______ și intimata-pârâtă M____ Csila E____ împotriva încheierii din data de 01.10.2013 pronunțată de Judecătoria Ineu și s-a modificat în tot încheierea, în sensul respingerii cererii de îndreptare a erorii materiale.

Astfel, în urma faptului că, prin două hotărâri judecătorești pronunțate de către magistratul judecător T____ A____, patrimoniul familiei Haragea a fost diminuat în mod nelegal cu o suprafață de teren de 1500 mp, cu ocazia unei discuții purtate în mediu ambiental în a doua jumătate a lunii octombrie 2013 în autoturismul denunțătorului Haragea O_____ V_______ H______, magistratul judecător T____ A____ a afirmat că ar fi pronunțat o altă hotărâre judecătorească dacă ar fi cunoscut despre cine este vorba, respectiv că și-ar fi exercitat în alt mod atributele funcționale ale magistraturii, în funcție de interesele părții și de relația personală cu această parte.

De asemenea, cu ocazia aceleiași discuții purtate în mediu ambiental, judecătorul T____ A____ a promis denunțătorului că, după ce va afla numele judecătorilor din compunerea completului de recurs, va lua legătura cu aceștia și le va cere să pronunțe o decizie de admitere a recursului declarat în cauză, în interesul denunțătorului, sens în care a și afirmat față de acesta că este singura modalitate în care ar putea fi reparată „greșeala” pe care a făcut-o el, admițând o cerere de chemare în judecată fără să se informeze cine este persoana din patrimoniul căreia va ieși suprafața de teren în litigiu.

Pentru intervențiile sale pe lângă magistrații judecători din cadrul Tribunalului A___, inculpatul T____ A____ i-a comunicat denunțătorului Haragea O_____ că urmează a-i preciza pretențiile, respectiv foloasele materiale ce trebuie remise de denunțător, abia după ce va discuta cu judecătorii din cadrul Tribunalului A___.

În data de 22 noiembrie 2013, denunțătorul Haragea O_____ V_______ H______ l-a contactat pe inculpatul T____ A____ Ș_____ pentru a-i comunica numele celor trei judecători de la Tribunalul A___, din compunerea completului de recurs. În acest sens, denunțătorul Haragea O_____ i-a comunicat inculpatului că cei trei judecători sunt R.M., Ș.V. și A.C., iar termenul fixat pentru judecarea recursului este 3 decembrie.

Referitor la compunerea completului de recurs, inculpatul T____ A____ a afirmat că este reticent în privința șanselor de reușită a intervențiilor pe care le-a promis anterior denunțătorului, deoarece din cei trei judecători are posibilitatea de a discuta despre soluția din dosar doar cu magistratul judecător A.C., pentru că pe ceilalți doi judecători nu îi cunoaște personal, sens în care a afirmat explicit „singurul om pe care eu îl cunosc și aș putea vorbi cu el, să zic așa, îi C., în rest habar n-am”, referindu-se la faptul că magistrații judecători R.M. și Ș.V., nu ar angaja cu el astfel de discuții referitoare la modul în care ar putea soluționa calea de atac exercitată în cauză.

De asemenea, pentru a întări convingerea denunțătorului că demersurile sale de traficare a influenței asupra magistraților de la Tribunalul A___ nu pot fi făcute gratuit, inculpatul T____ A____ a vorbit despre pericolele de a fi descoperiți de organele de urmărire penală, despre necesitatea de a manifesta prudență și de a discuta în limbaj simulat afirmând „La ora actuală tu nu vezi ce-i? Nu, nu se mai gată (nu se mai termină - s.n.) chestiile astea cu poliție politică, cu…La cine te duci de multe ori mai rău poți să faci…Te duci și zici ceva și poate că ai, ai avea dreptate și ți-ar da și tu…nu știu”.

Posibilitatea de a interveni la magistratul A.C. de la Tribunalul A___, învestit cu soluționarea recursului a fost exprimată de inculpatul T____ A____ Ș_____ în mod evident, acesta furnizând denunțătorului și modalitatea în care urma să o facă, cunoscând că la sfârșitul săptămânii, respectiv sâmbăta, când magistratul arădean obișnuiește să vină în localitatea B____, din apropierea orașului Ineu, va vorbi cu acesta afirmînd: „da ei no-or fost de la A___, nici unu dintre ăștia care-s…Înțelegi?...N___ așa, dacă mă întâlnesc cumva, dacă vine sâmbătă la B____ și pot vorbi cu el. De ai ți-am zis că…nu știu…N-am ă…era vorba că vineri mergem la învățământ, acum zice că s-o mutat tăt învățământu’ pă 13 decembrie”.

De asemenea, inculpatul a mai prevenit denunțătorul și cu privire la posibilul risc de a pierde eventualele sume de bani remise judecătorului A.C., care ar putea să se sperie ulterior primirii banilor și să pronunțe o altă soluție decât cea avută în vedere în cadrul înțelegerii infracționale, solicitându-i totuși denunțătorului să-l contacteze marți, 26 noiembrie 2013, respectiv „No, tatonezi și vorbești și da dacă ăla se sperie și ia! Tu ai dreptate și nu-ți mai dă. Nu știu cum îi bine. Las mai bine…Amu vii încol, pe marți” (26 noiembrie 2013).

La data de 26.11.2013 inculpatul T____ A____ a dat curs solicitării martorului Haragea O_____ și, după ce a urcat în autoturismul acestuia, i-a spus denunțătorului că nu a reușit până în acel moment să ia legătura cu judecătorul A.C. de la Tribunalul A___, nici direct, nici prin intermediul unor persoane neprecizate, prin intermediul cărora ar ține legătura în mod conspirat cu magistratul A.C., afirmând că acele persoane ar fi din A___ și că nu ar fi trecut prin Ineu în intervalul scurs de la ultima întâlnire avută cu denunțătorul, sens în care intenționa să discute cu judecătorul A.C. vineri 29 noiembrie, cu ocazia unei ședințe de învățământ profesional, dar acest lucru nu mai este posibil la data avută în vedere deoarece ședința de învățământ profesional s-ar fi amânat pentru data de 13 decembrie.

Inculpatul T____ A____ i-a explicat denunțătorului Haragea O_____ că ar atrage atenția asupra sa dacă ar efectua personal o deplasare în cursul săptămânii până la Tribunalul A___, pentru că ar fi greu să găsească o explicație plauzibilă a prezenței sale în timpul programului la altă instanță, câtă vreme nu a fost convocat la Tribunal. În acest fel, inculpatul T____ A____ excludea posibilitatea contactării telefonice a judecătorului A.C., temându-se să nu fie interceptat și astfel să atragă atenția organelor judiciare asupra demersurilor și intervențiilor sale pe lângă alți colegi judecători. În acest sens, inculpatul T____ A____ îi explica martorului denunțător Haragea O_____ „Deci, stai să-ți spun io ție! O dată că nu am cum să vorbesc. Deci, singurul cu care aș putea vorbi este C. N-am cum să mă duc la A___ în timpu ăsta. Ce zic io? Ce caut în Tribunal în timpul săptămânii? Dacă nu avem ședință, n-avem nimic. Am venit, ce? (se referă la imposibilitatea justificării prezenței sale în clădirea Palatului de Justiție din A___ – s.n.) Bă, nu-i vorba de mers, că nu-i…Na, du-te, că doară cât îi, zece litri de motorină? Nu-i un caz de…Da’ nu mă pot duce pentru c n-am…n-am cum să mă justific acolo, știi?...Deci toată chestiunea asta se…se rezolvă în ideea că omu’ ăsta vine…cel mai bine vine el acasă…Altfel nu!”.

Și cu ocazia întâlnirii din data de 26 noiembrie, ca și în 22 noiembrie, inculpatul T____ A____ a încercat să convingă denunțătorul cu privire la faptul că și-ar asuma serioase riscuri intervenind pe lângă completul de recurs, încercând chiar să inducă posibilitatea de a se retrage din înțelegerea infracțională pe care singur a inițiat-o, simulând că ar avea în vedere să nu mai încerce astfel de intervenții pe lângă colegul său din instanța de control, însă și la finalul acestei întâlniri a fixat o altă întrevedere cu martorul Haragea, respectiv sâmbătă sau duminică (30 noiembrie, 1 decembrie), afirmând că va încerca să ia legătura cu judecătorul A.C. în localitatea B____, evitând însă precizarea sumei pe care urma să o pregătească denunțătorul, ca preț al intervențiilor nelegale pe care urma a le face inculpatul, în acest sens fiind convorbirile purtate în mediul ambiental între denunțător și inculpat potrivit procesului verbal.

Cu o zi înainte de data stabilită de inculpat ca prima din cele două zile în care s-ar putea vedea, respectiv în seara zilei de 29 noiembrie, martorul Haragea O_____ l-a contactat telefonic pe inculpatul T____ A____, pentru a-l întreba dacă se vor întâlni sâmbătă sau duminică, inculpatul amânând întâlnirea pentru ziua de luni, 2 decembrie, fără a preciza o oră anume.

Astfel, în seara zilei de 2 decembrie, denunțătorul Haragea O_____ l-a contactat telefonic pe judecătorul T____ A____ Ș_____, acesta din urmă arătându-se foarte iritat de faptul că martorul Haragea nu ar fi „serios”, în sensul că nu l-ar fi contactat în cursul dimineții, deși acest lucru nu fusese convenit. De asemenea, inculpatul i-a reproșat că vorbește prea mult la telefon și l-a avertizat că, odată ce au stabilit un anumit mod de a „colabora”, denunțătorul trebuie să-l urmeze, ori să abandoneze înțelegerea infracțională avută, precizând: „eu te-am așteptat dimineață, n-ai venit, acum…asta este. No!...Nu ai zis, nu așa ne-am vorbit că…No, nu știu. No, ție îți place să vorbești…mult. Eu nu am ce să-ți fac. Eu ți-am spus ție un lucru, dacă vrei să te ții de el, bine, dacă nu, lasă-l baltă, no”. La finalul convorbirii telefonice, după ce martorul denunțător i-a amintit judecătorului T____ A____ că a doua zi este programat termenul de recurs, inculpatul a stabilit ca denunțătorul Haragea O_____ să-l caute personal în dimineața următoare, respectiv în data de 3 decembrie 2013, în jurul orelor 8³⁰, înainte de ___________________ judecată a inculpatului T____ A____, „Mă, vino mâine dimineață, dacă vrei, la…8,30, înainte de a intra în sală, dă-mi un telefon, vino până la Judecătorie. Că așa ai zis, azi…așa ne-am vorbit, că vii azi până aici, până la Judecătorie. N-ai mai venit. No…sună-mă când ești în față la Judecătorie și…Uite, eu îs în față, hai până afară” (îi indica denunțătorului ce să-i spună a doua zi dimineața la telefon, temându-se de faptul că denunțătorul intră în prea multe detalii cu ocazia convorbirilor telefonice, care ar fi putut fi interceptate de organele de urmărire penală – s.n.).

Conformându-se celor cerute de către inculpat, a doua zi dimineața, la ora 8²⁰, denunțătorul Haragea O_____ l-a contactat telefonic pe inculpat, anunțându-l că se află în fața Judecătoriei Ineu, astfel că imediat după acest apel telefonic inculpatul T____ A____ a urcat în autoturismul denunțătorului, reproșându-i de la bun început că vorbește la telefon imprudent, dând prea multe detalii.

În continuare, inculpatul T____ A____ a spus că s-a „gândit la zece milioane”, referindu-se la faptul că atât apreciază că ar fi suficient ca avans care să-i fie remis judecătorului A.C., ca folos al faptului că a dat curs intervențiilor inculpatului și i-a convins pe ceilalți membrii ai completului să admită recursul, în sensul dorit de către martorul Haragea. De asemenea, cu privire la aceiași sumă de 1.000 lei, magistratul T____ a sugerat că ar fi fost dispus să-i remită din fonduri proprii, în situația în care denunțătorul ar fi abandonat înțelegerea lor, spunând explicit că ar fi fost dispus să „piardă” suma de bani, „N___’ mă risc să pierd io zece milioane, da’ am zis că n-are nicio treabă. Na, dacă-i pierd, îi pierd și dacă nu-i pierd, nu-i pierd”.

Referitor la modul în care a luat contact cu judecătorul C. și i-ar fi transmis ce soluție dorește să fie pronunțată în calea de atac, inculpatul T____ A____ i-a mai spus denunțătorului Haragea O_____ că ar fi recurs la un intermediar, pentru a păstra caracterul conspirat al înțelegerii. Cu privire la aceste aspecte, inculpatul a mai afirmat că, prin intermediul aceluiași interpus, magistratul A.C. i-ar fi transmis să nu îl expună căutându-l direct, asigurându-l în același timp că soluția în recurs va fi cea solicitată de către inculpat în favoarea denunțătorului. Aceste aspecte au fost descrise de către inculpat explicit „Omu’ mi-o spus…Mă, omu’ mi-o spus! Io n-am putut vorbi direct cu el, pentru că o vorbit cineva și…Spune să nu mă caute, să nu umble după mine (aceste din urmă indicații fiind transmise prin intermediar de către judecătorul A.C. – s.n.).

Din suma avută în vedere ca avans, respectiv 1.000 de lei, inculpatul T____ A____ i-a solicitat martorului Haragea O_____ 500 de lei, afirmând că există riscul să-i „piardă”, în sensul că nu exclude posibilitatea pronunțării unei alte soluții decât cea avută în vedere, „Deci, dacă stai bine cu banii, poți să-mi lași cinci sute de lei, să riști să-i pierzi și tu”. Suma solicitată de 500 lei a fost remisă inculpatului T____ A____ Ș_____ de către martorul Haragea, din fonduri puse la dispoziție de către organul de urmărire penală, în timpul întâlnirii celor doi din dimineața zilei de 03.12.2013, întâlnire care, potrivit înregistrărilor video efectuate de organele de urmărire penală , redate în procesul verbal încheiat la data de 04.12.2013 ( dosar fila 259-265), a avut loc în data de 03.12.2013 în intervalul orar 08.20 – 08.33, mai înainte ca ședința de judecată a instanței de recurs să înceapă ( ora începerii ședinței de judecată la instanța de recurs fiind 09.00 după cum rezultă din declarațiile martorilor M______ R_____ C_______ și V________ Ș_____ (dosar filele 350-352) . Pentru a întări convingerea denunțătorului cu privire la seriozitatea intervențiilor sale pe lângă completul de recurs de la Tribunalul A___, inculpatul T____ A____ a mai transmis martorului Haragea O_____ și că solicitarea sa către magistratul A.C. a fost să pronunțe o decizie de casare cu rejudecare de către instanța de fond, urmând ca inculpatul să „îndrepte” lucrurile în favoarea denunțătorului cu ocazia rejudecării după casare, sens în care inculpatul i-a spus denunțătorului următoarele „Ni (uite, iată – s.n.), Io nu pot să-l sun (în sensul că se teme că i-ar putea fi interceptate comunicările telefonice – s.n.). O să vadă dacă…soluția și vedem. Și io o să mă întâlnesc și o să vorbesc mai multe când…la A___, na. Vreau să înțelegi un lucru, mă! Că mai mult de atâta nu se poate face, dacă se poate face. Na, că io am zis și varianta asta: D__’le, dacă poți, dă-i o casare cu trimitere și trimite-o înapoi. Na…”

Și cu ocazia acestei discuții, inculpatul T____ A____ a reafirmat temerea sa că, mai ales după arestarea colegei sale B____ F______, organele de urmărire penală ar putea prezenta interes față de activitățile sale „Tu știi cum ăi cu astea, mă? Ăștia fac tot felu’ de…Telefonu’ meu îi ascultat 24 din 24, de când cu Florița. Și nu știu dacă nu este și autorizație de interceptare…Mă, io nu pot suna de pe telefonu’ meu. Nu știu dacă mă crezi. Io nu…Io…Și acuma, telefoanele mele îs în birou…Doi, io în mașina mea nici nu mă apropii, mă! Io nu știu ce am în mașină. Da’ ăștia au tot felu’ de sisteme, io cred că am și acasă, pus undeva, de mi groază și să vorbesc în casă. Îi clar că-n birouri la Judecătorie…De aia am zis să tragi de acolo, că acolo, în față la Judecătorie sigur îs…Și la noi în stâlp, acolo, așa, pă alee, și-aici îs puse”. Din aceste motive, inculpatul a ales modalități de comunicare a înțelegerilor infracționale care să nu poată fi sub controlul organelor judiciare, discuția și remiterea sumei pretinse având loc în jurul orei 8²⁵, înainte ca la Tribunalul A___ completul de recurs să înceapă ședința de judecată, martorul denunțător Haragea O_____ având reprezentarea faptului că în urma acordului său cu privire la remiterea foloaselor materiale inculpatul T____ A____ va comunica acest fapt judecătorului la care a făcut referire, astfel încât completul de recurs să poată dispune hotărârea „negociată”.

În cursul aceleiași zile, la ora 15³⁹, inculpatul T____ A____ l-a contactat telefonic pe denunțător, spunându-i că are să-i transmită o veste bună, „cea mai bună”, chemându-l la domiciliul său.

Ca urmare a faptului că martorul era plecat din localitate, întâlnirea solicitată telefonic de către inculpat a avut loc în cursul serii, în debutul discuției inculpatul afirmând că intermediarul prin care a comunicat cu judecătorii de la Tribunalul A___ ar fi reușit să capaciteze în favoarea martorului Haragea și un al doilea membru al completului de judecată, astfel că s-a asigurat de soluția ce urma a fi pronunțată „Ăsta (intermediarul – s.n.) o reușit de o mai vorbit cu unu’(cu judecătorul Ș.V. sau cu magistratul R.M. – s.n.), nu numa’ cu ăla cu care am vorbit io (se referă la judecătorul A.C. – s.n.).

De asemenea, inculpatul T____ A____ Ș_____ a mai explicat martorului denunțător că nu spera la o soluție atât de favorabilă din partea completului de recurs, în sensul că instanța ar fi anulat direct în recurs dispozițiile ce nemulțumeau martorul. Pentru a fi credibil și a induce o stare de confort psihic martorului, inculpatul a prezentat acestuia o imprimare a paginii portalului instanțelor cu privire la soluția pronunțată în recurs. Explicațiile inculpatului în acest sens au fost edificatoare: „io ți-am scos…de pe net, ai aicea îi soluția și aicea-s părțile. Știi?...Ș-am zîs, mă, dacă mi-o trimete și-napoi, că mi-o casează cu trimitere, era mare lucru, că după aia io știam ce-i de făcut. Știi? Da’ așa ea-i rezolvată betonu’ betonului, mă! Nime’ nu mai poate să mai fa’ nimic, mă! Nu tre’ să te…să zîci ceva”.

Imediat după aceste momente, inculpatul T____ A____ Ș_____ a precizat că deși inițial a înțeles că urmau a remite prin intermediar suma de 1.000 lei, precizările ulterioare din partea completului de recurs ar fi fost în sensul că suma ce trebuia remisă ar fi mai mare, respectiv 600 euro. Cu toate că a făcut referire și la un al doilea membru al completului de recurs, făcând referire la banii ce trebuiau să ajungă la A___, inculpatul T____ A____ a sugerat că, în fapt, beneficiar al sumei ar fi doar judecătorul A.C., pentru că una din variantele de remitere ar fi fost o întâlnire în localitatea B____, unde judecătorul de la Tribunalul A___ obișnuia să vină la sfârșitul săptămânii. Astfel, inculpatul T____ A____ i-a precizat martorului denunțător „Io i-am spus că merem vineri la A___. S-ar putea să nu merem vineri, până vinerea aialaltă, nu știu cum îi …din câte io am putut vorbi, că n-am prea putut vorbi, numa’no…No. Și discuția între mine și persoana care o fost…și ar trebui să-mi dea și mie ăia, încă 500, că io i-am dat și eventual să…Stai să-ți spun! Și trăbă pă sâmbătă în jur de 400 de euro, 500. Deci cam așa o fost discuția, io nu știu să-ți spun dacă-mi trăbă 400…eu am discutat undeva…Hai să-ți spun! Noi așa am vorbit să fie…deci cu el zece, cu ăia o mie care i-am dat deoparte, de fapt îs două sute. Înțelegi? Am…io am vrut să fie în jur de șase sute”.

Suplimentar față de suma totală pretinsă, respectiv 600 euro, denunțătorul Haragea O_____ l-a întrebat pe inculpatul T____ A____ dacă nu ar fi potrivit să-i remită judecătorului A.C. și un telefon mobil performant, aceiași ofertă fiind valabilă și în privința inculpatului T____, acesta din urmă fiind de acord cu însușirea unui astfel de telefon, respectiv cu remiterea unui aparat magistratului A.C. (din documentele puse la dispoziție de către denunțător rezultă că valoarea totală a celor două aparate este de 4074,64 lei, cu TVA).

Conformându-se solicitărilor inculpatului T____ A____, denunțătorul Haragea O_____ a remis în cursul acelei întâlniri suma de 200 de euro, bani proveniți din fondul special al Direcției Naționale Anticorupție, inculpatul însușindu-și acești bani. Consecutiv momentului primirii sumei de 200 de euro de la martorul denunțător, inculpatul a ținut să-l asigure pe acesta că nu face decât să se conformeze cerințelor pecuniare ale judecătorilor de la Tribunalul A___, el neavând preocupări circumscrise faptelor de corupție „Io, dacă m-aș fi ocupat de chestiile astea, nu eram cu bani luați împrumut și cu rate. Da’ îl laud pe D____’ că-s liber și bine, mă!”.

Referitor la remiterea diferenței de 300 de euro, până la totalul precizat de 600 euro, precum și a celor două telefoane mobile, inculpatul T____ A____ a convenit cu martorul denunțător Haragea O_____ ca următoarea întâlnire în acest sens să aibă loc joi, 5 decembrie 2013, ori vineri.

Contrar înțelegerii de a se întâlni în data de 05.12.2013, la data de 04.12.2013 în jurul orelor 14.00-16.00, inculpatul T____ A____ Ș_____ i-a făcut o vizită intempestivă și inopinată denunțătorului, la magazinul acestuia din Ineu _________________, și i-a cerut să-i prezinte telefoanele mobile pe care i le-a promis, invocându-i că cineva ar fi interesat să cumpere un astfel de telefon. Denunțătorul nu putut să-i prezinte cele două telefoane, convenind așa cum s-au înțeles anterior, să se reîntâlnească în data de 05.12.2013.

În realizarea scopului urmărit prin angajamentele infracționale anterioare, respectiv obținerea unor foloase materiale pentru sine sub aparența că ar fi influențat pronunțarea unei hotărâri judecătorești favorabile martorului denunțător, cu ocazia întâlnirii din data de 05 decembrie 2013 inculpatul T____ A____ Ș_____ a primit de la denunțător suma de 300 euro și un telefon mobil marca Samsung, modelul Galaxy S4, organele de urmărire penală constatând infracțiunea flagrantă.

Din procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante încheiat la data de 05.12.2013, (dosar filele 324-334), reiese că asupra inculpatului T____ A____ Ș_____ a fost descoperită suma de 300 euro, seriile de identificare ale bancnotelor corespunzând cu cele consemnate anterior de organele de urmărire penală în cuprinsul procesului verbal încheiat la data de 03.12.2013 ora 14.30 (dosar filele 292-297). La fel, s-a constatat identitatea seriilor de identificare și în ceea ce privește telefonul mobil marca Samsung, modelul Galaxy S4 aflat asupra inculpatului in momentul constatării infracțiunii flagrante.

De precizat că la fel ca în cazul întâlnirilor anterioare cu martorul denunțător, inculpatul T____ A____ Ș_____, ca măsuri de prevedere, după ce a ieșit din sediul instanței unde își desfășura activitatea, a urcat în autoturismul personal pe care l-a manevrat și l-a lăsat cu motorul pornit, și-a lăsat telefoanele personale în propriul autoturism și numai după aceea a urcat în autoturismul martorului denunțător. În timpul discuțiilor cu acesta, interceptate și înregistrate de organele de urmărire penală, inculpatul T____ A____ Ș_____ i-a reafirmat denunțătorului Haragea O_____ V_______ H______ că parte din sumele de bani pe care i le-a pretins și din care a primit până la acea dată 500 lei și 200 euro, trebuie să le remită magistratului judecător de la Tribunalul A___ la care a intervenit, afirmând: „io patru sute tră să-i mai dau lu’ ăla”, făcând referire la suma de 400 euro.

Din conținutul convorbirii efectuate în mediul ambiental, reiese încă o dată că inculpatul T____ A____ Ș_____ avea disponibilitatea dar și abilitatea de a negocia astfel încât să pară că sumele de bani pe care le-a pretins și primit ar fi destinate nu sie, ci magistraților de la Tribunalul A___ la care ar fi intervenit.

După constatarea infracțiunii flagrante, inculpatul T____ A____ Ș_____ a pus la dispoziția organelor de urmărire penală și suma de 200 euro primită de la același denunțător în seara zilei de 03.12.2013, seriile de identificare ale acestora fiind identice cu cele consemnate anterior de organele de urmărire penală, conform procesului verbal încheiat în acest sens (dosar fila 337).

În drept, fapta inculpatului T____ A____ Ș_____ care, în perioada octombrie-decembrie 2013, în calitatea sa de magistrat judecător în cadrul Judecătoriei Ineu, jud. A___, a pretins de la martorul denunțător Haragea O_____ V_______ H______, sume de bani, respectiv 1.000 lei și 600 euro, din care a primit în mai multe tranșe 500 lei și 500 euro, și de asemenea a acceptat promisiunea de a primi de la același martor denunțător două aparate telefonice marca Samsung Galaxy S4, din care a primit unul în valoare de cca. 2.000 lei, în scopul de a-și exercita influența sa asupra unor colegi de serviciu, magistrați judecători de la Tribunalul A___, pentru a-i determina pe aceștia să dispună o soluție în favoarea denunțătorului într-o cauză civilă în care acesta avea interes, având ca obiect litigiu privind dreptul de proprietate asupra unui teren, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, prev. și ped. de art. 257 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Din punct de vedere subiectiv fapta a fost săvârșită cu intenție directă, deoarece inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea acestuia.

Din materialul probator administrat în faza de urmărire penală rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul a săvârșit infracțiunea de trafic de influență reținută în sarcina acestuia prin rechizitoriu.

Mijloacele de probă la care s-a făcut referire pe parcursul expunerii stării de fapt reținute de instanță (declarații denunțător, declarații martori, planșe foto privind momente operative, înregistrările imaginilor și convorbirilor în mediu ambiental și telefonic, înscrisuri, declarații inculpat ) se coroborează atât între ele, cât și cu declarația inculpatului dată în fața Curții, prin care a arătat că fapta reținută în sarcina sa s-a derulat în modalitatea descrisă în rechizitoriu, întreaga stare de fapt fiind recunoscută de către inculpat.

Potrivit art. 257 alin. 1 C. pen. „Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 10 ani. Dispozițiile art. 256 alin. 2 se aplică în mod corespunzător.”

Potrivit art. 6 din Legea nr. 78/2000 „Infracțiunile de luare de mită - prevăzută la art. 254 din Codul penal, de dare de mită - prevăzută la art. 255 din Codul penal, de primire de foloase necuvenite - prevăzută la art. 256 din Codul penal și de trafic de influență - prevăzută la art. 257 din Codul penal se pedepsesc potrivit acelor texte de lege”.

Întrucât s-a dovedit că fapta există, a fost săvârșită de inculpat și prezintă pericolul social al unor infracțiuni, instanța constată că sunt întrunite condițiile angajării răspunderii penale a acestuia.

În ceea ce privește reținerea circumstanței atenuante a provocării prevăzute de art.73 lit.b C.p., solicitată prin cererea depusă de dosar de apărătorul inculpatului înainte de începerea cercetării judecătorești, instanța constată că inculpatul prin declarația dată în fața instanței a arătat că nu mai susține cererea recunoscând fapta săvârșită și probele administrate, iar apărătorul inculpatului în dezbaterea pe fond a cauzei de asemenea nu a mai susținut cererea, întrucât inculpatul a recunoscut fapta. De altfel, raportat la probatoriul administrat, respectiv procesele verbale privind înregistrările convorbirilor telefonice și ambientale nu se confirmă existența vreunei provocări din partea denunțătorului.

Referitor la solicitarea inculpatului privind schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de trafic de influență, prev. și ped. de art. 257 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 în infracțiunea de înșelăciune prev. de art.215 C.p., instanța constată că aceasta este nefondată.

În raport cu prevederile art.257 alin.1 C.p., infracțiunea de trafic de influență există atât atunci când făptuitorul are în mod real o influență asupra unui funcționar, cât și atunci când făptuitorul lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar, deși influența nu există în realitate. Prin urmare, fapta de a pretinde și de a primi o sumă de bani, săvârșită de către o persoană care lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar, pentru a-l determina să facă sau să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu, chiar dacă în realitate făptuitorul nu are o astfel de influență, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, iar nu pe cele ale infracțiunii de înșelăciune.

Prevalarea de o influență inexistență în realitate asupra unui funcționar, deși constituie o prezentare ca adevărată a unei fapte mincinoase ( acțiune ce realizează elementul material al infracțiunii de înșelăciune) prin voința legiuitorului constituie o infracțiune distinctă, dacă sunt îndeplinite și celelalte condiții prevăzute de lege, traficul de influență existând, însă, spre deosebire de înșelăciune , indiferent dacă s-a cauzat sau nu o pagubă materială.

De asemenea, esențial pentru infracțiunea de înșelăciune este rezultatul acțiunii de inducere în eroare a victimei și de obținere de către făptuitor, prin fraudă, a unor foloase de la o persoană de totală bună-credință, pe când în cazul infracțiunii de trafic de influență, cel care dă banii sau bunurile ori promite foloasele este întotdeauna de rea-credință, urmărind satisfacerea intereselor personale pe căi oculte.

Fapta trebuie să fie săvârșită înainte sau concomitent cu îndeplinirea actului ce intră în atribuțiile de serviciu ale funcționarului asupra căruia se trafichează influența, dacă pretinderea sau primirea de bani se realizează după îndeplinirea actului, se reține infracțiunea de înșelăciune.

În cauză, prevalarea inculpatului de o influență inexistență în realitate asupra judecătorilor de la Tribunalul A___, deși constituie o prezentare ca adevărată a unei fapte mincinoase nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, deoarece denunțătorul a urmărit satisfacerea intereselor sale personale, respectiv admiterea recursului de către Tribunalul A___ pe căi oculte, respectiv prin acordarea de bani și bunuri, fiind astfel de rea - credință.

Nu are relevanță faptul că inculpatul i-ar fi declarat neadevărat denunțătorului faptul că nu poate să se deplaseze la Tribunalul A___ decât pentru ședințele de învățământ profesional, pentru că altfel s-ar fi bănuit intervenția sa, faptul că persoana - intermediar care ar fi luat ligatura cu judecătorul C. nu există, sau faptul că ar fi amânat nejustificat întâlnirea cu judecătorul de la Tribunalul A___, deoarece pentru existența infracțiunii, esențial este ca inculpatul să se prevaleze de o influență inexistentă în realitate indiferent de metoda folosită.

La momentul primirii de către inculpatul T____ A____ Ș_____ a sumei de 500 lei, acesta crease deja denunțătorului ideea că sunt pentru a face demersuri pe lângă cel puțin un membru al completului de judecată în vederea obținerii unei decizii favorabile. Această concluzie rezultă din afirmațiile inculpatului referitoare la membrii completului de judecată din 22.11.2013 – „singurul om pe care îl cunosc și aș putea vorbi cu el, să zic așa, îi C., în rest habar n-am”; strategiile prezentate ca posibile pentru a-l întâlni pe judecătorul, membru în completul de judecată sesizat cu cauza (la ședința de învățământ profesional, când acesta vine în localitatea B____); nemulțumirea inculpatului că Haragea O_____ nu l-a contactat în dimineața zilei de 2.12.2013; stabilirea unei întâlniri cu denunțătorul în 03.12.2013 la ora 8,30, ocazie cu care vorbește de o primă sumă de 1000 lei, din care Haragea O_____ îi dă 500 lei și face următoarele afirmații: „Io nu pot să-l sun.. O să vadă dacă…soluția și vedem. Și io o să mă întâlnesc și o să vorbesc mai multe când…la A___, na. Vreau să înțelegi un lucru, mă! Că mai mult de atâta nu se poate face, dacă se poate face. Na, că io am zis și varianta asta: D__’le, dacă poți, dă-i o casare cu trimitere și trimite-o înapoi. Na…”. Sumele de bani primite ulterior nu sunt decât cu titlu de respectare a unei înțelegeri anterioare, care viza recompensarea pentru soluția favorabilă. Ca atare, încă din 22.11.2013 inculpatul susține că poate discuta cu unul dintre membrii completului, ulterior, până în data de 3.12.2013 prezintă diferite strategii de a contacta persoana respectivă, iar în momentul primirii sumei de 500 lei se conturase deja ideea că această legătură fusese stabilită și că e posibil să fie vorba de o sumă mai mare.

Fapta a fost săvârșită înainte de pronunțarea soluției în recurs de către judecătorii Tribunalului A___ așa cum rezultă din declarațiile celor doi judecători care au soluționat recursul ( filele 350-352) care au arătat că ședința de recurs a început la ora 9, iar potrivit înregistrărilor video efectuate de organele de urmărire penală denunțătorul s-a întâlnit cu inculpatul în dimineața zilei de 3.12.2013 în intervalul orar 8.20-8.33 mai înainte ca ședința de recurs să înceapă, inculpatul solicitând pentru intervenție la acea dată suma de 1000 lei.

Pentru existența infracțiunii de trafic de influență nu este necesar ca promisiunea inculpatului cu privire la îndeplinirea actului de către funcționar să fie îndeplinită, motiv pentru care nu are relevanță că inculpatul ar fi promis o soluție de casare cu trimitere spre rejudecare, iar Tribunalul A___ a casat încheiere și a respins cererea de îndreptare a erorii materiale, nici să se indice numele funcționarului vizat, cu atât mai puțin al unui posibil intermediar, nici ca banii să fie pretinși în numele funcționarului, art. 257 C.p. folosind sintagma „pentru sine ori pentru altul”.

La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 cod penal: dispozițiile părții generale a codului penal, limitele speciale de pedeapsă, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpatului și împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală. Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte.

Ca măsură de constrângere, pedeapsa are, pe lângă scopul său represiv, și o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ceea ce privește comportamentul făptuitorului.

Ca atare, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel, încât inculpații să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea săvârșirii altor fapte penale.

La stabilirea pedepsei în cazul inculpatului s-a avut în vedere gravitatea faptei, pericolul social care a adus atingere relațiilor sociale, dar și situația personală a inculpatului.

Cu privire la persoana inculpatului, instanța constată că acesta a avut o conduită procesuală corectă, recunoscând comiterea faptei, precum și lipsa antecedentelor penale. Mai mult, așa cum rezultă din înscrisurile depuse de inculpat la dosar, acesta are o familie, are afecțiuni medicale și este în vârstă de 64 de ani.

Instanța apreciază că pericolul unei asemenea conduite nu poate fi minimalizat, astfel că se impune aplicarea unei pedepse în cuantum moderat și nu spre minimul special prevăzut pentru infracțiunea de trafic de influență redus cu o treime ca urmare a aplicării dispozițiilor art.320¹ C.p.p.( 1 an și 4 luni închisoare).

Este adevărat că inculpatul nu are antecedente penale și în activitatea de magistrat desfășurată timp de 34 de ani a obținut calificativul profesional „Foarte Bine”, dar aceste aspecte nu sunt de natură să ducă la aplicarea de circumstanțe atenuante, având în vedere infracțiunea gravă pentru care este cercetat, respectiv aceea de corupție, precum și faptul că în această calitate, de judecător, lipsa antecedentelor penale, comportamentul personal și profesional reprezintă condiții intrinseci pentru desfășurarea acestei profesii, magistrații trebuind să fie exemple pentru societate în ceea ce privește comportamentul lor, pentru ca cetățenii să aibă încredere în aceste persoane.

Având în vedere aspectele arătate mai sus și ținând cont de limitele de pedeapsă reduse cu o treime în urma aplicării dispozițiilor art. 320¹ C.p.p., de recunoaștere a faptei imputate și de comportamentul inculpatului în fața instanței, de vârsta înaintată, durata arestului preventiv, instanța va aplica o pedeapsă care nu va fi orientată spre minimul special redus cu o treime, respectiv 2 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de trafic de influență.

De asemenea, a făcut aplicarea prev. art. 64 lit. a teza a II a și lit. b Cod penal raportat la art. 71 Cod penal, iar potrivit art. 71 alin. 5 Cod penal pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

Potrivit deciziei nr. LXXIV din 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată într-un recurs în interesul legii, dispozițiile art. 71 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) (teza I) - c) din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul penal.

La stabilirea pedepselor accesorii instanța a aplicat jurisprudența Curții Europene a drepturilor omului având în vedere faptul că într-o speță (cauza Hirst Contra Regatului Unit nr. 2 din 6.10.2005) Curtea a statuat că prin interzicerea dreptului de a alege se încalcă prev. art. 3 al Protocolului nr. 1 din CEDO.

În ceea ce privește pedepsele complementare în baza art.65 alin.2 Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a teza II-a, b și c C.p pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii, grațierea totală sau a restului de pedeapsă, ori după prescripția executării pedepsei, raportat la natura și gravitatea faptei.

Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei ce va fi aplicată inculpatului, instanța reține incidența în cauză a dispozițiilor art. 86¹ C.p. în ceea ce privește cuantumul pedepsei aplicate ( 2 ani și 6 luni închisoare), lipsa antecedentelor penale, apreciind că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta, și, chiar fără executarea pedepsei, el nu va mai săvârși infracțiuni, apreciere fundamentată pe recunoașterea și regretul manifestat de inculpat în legătură cu fapta comisă, lipsa antecedentelor penale, vârsta acestuia, 64 de ani, integrarea sa pe deplin în familie și societate, faptul că este o persoană cu studii superioare, iar termenul de încercare ( 5 ani și 6 luni), măsurile de supraveghere stabilite, dar și perioada executată în arest preventiv sunt suficiente pentru reeducarea inculpatului.

De asemenea, instanța apreciază că scopul preventiv – educativ al pedepsei aplicate (prev. de art. 52 C.p.) poate fi atins și fără privare de libertate, întrucât prin modul de individualizare a executării pedepsei trebuie avută în vedere, pe lângă reeducarea inculpatului, și utilitatea socială a unei astfel de măsuri.

Procedând la analiza măsurii arestării preventive dispuse față de inculpatul T____ A____, instanța constată că la acest moment procesual, această măsură preventivă nu se mai impune, schimbându-se temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri și neexistând temeiuri noi care să justifice în continuare privarea de libertate a inculpatului, în vederea asigurării bunei desfășurări a procesului penal fiind suficient a se dispune față de acesta măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara până la soluționarea definitivă a cauzei.

Instanța are în vedere că, potrivit art. 139 C.p.p. măsura preventivă luată se înlocuiește cu altă măsură preventivă, când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii, iar potrivit alin. 139 al.3⁵ măsura arestării preventive poate fi înlocuită cu una dintre măsurile prevăzute de art. 136 alin.1 lit. b și c, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea și obligarea de a nu părăsi țara.

În cauză, temeiurile care au stat la baza luării și, ulterior, și menținerii arestării preventive la primirea dosarului au vizat faptul că există probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și că lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, conform art. 143 C.p.p. rap. la art.148 al.1 lit.f C.pr.pen..

În ceea ce privește pericolul concret pentru ordinea publică, instanța reține că acesta este ulterior săvârșirii faptei și are un caracter limitat în timp, presupunând existența unor riscuri de natură a pune în primejdie funcționarea normală a instituțiilor statului, menținerea liniștii cetățenilor și respectarea drepturilor acestora, fără a putea fi confundat cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. Ca atare, este evident că odată cu timpul petrecut în detenție preventivă, gradul de pericol pe care lăsarea în libertate a inculpatului îl prezintă pentru ordinea publică descrește, astfel că anumite motive ce inițial puteau justifica luarea unei măsuri privative de libertate, este posibil ca odată cu trecerea timpului să nu mai fie suficiente pentru menținerea acestuia în stare de arest.

În același timp, instanța reține că, conform art. 5 alin.2 CEDO, orice persoană arestată are dreptul de a fi judecată într-un termen rezonabil sau eliberată în cursul procedurii, punerea în libertate putând fi subordonată unei garanții care să asigure prezentarea persoanei în cauză în cursul procesului.

Or, în cauză, instanța apreciază că, raportând aceste aspecte la intervalul de arest preventiv deja executat de inculpat (aproximativ două luni), la data săvârșirii faptei infracționale reținute în sarcina acestuia și lipsa oricărei reacții negative a colectivității de la acel moment și până în prezent, precum și, nu în ultimul rând, la poziția procesuală a inculpatului care a recunoscut fapta săvârșită și probele administrate în faza de urmărire penală uzând de procedura prevăzută de art. 320¹ C.p.p., neexistând pericolul influențării martorilor, perioada de arest preventiv deja executată apare ca suficientă pentru a înlătura pericolul pe care îl reprezintă pentru ordinea publică lăsarea acestuia în libertate, la acest moment nemaiexistând justificări pentru a reține că interesul general al societății este mai puternic decât cel al inculpatului de a fi cercetat în stare de libertate.

Prin Recomandarea nr. R(80) 11 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei se prevede că detenția provizorie nu poate fi ordonată decât dacă persoana în cauză este bănuită că a săvârșit o infracțiune și sunt motive serioase de a se crede că există cel puțin unul din următoarele pericole: pericol de fugă, pericol de obstrucționare a justiției și pericol de a comite o nouă infracțiune gravă. În menționata Recomandare se specifică în plus că dacă existența nici uneia dintre pericolele enunțate anterior nu a putut fi stabilită, detenția se poate justifica, în mod excepțional, în anumite cazuri în care se comite o infracțiune deosebit de gravă.

Este adevărat că pericolul social abstract al infracțiunii reținute în sarcina inculpatului este mare, însă, prin raportare la împrejurările concrete ale cauzei, instanța apreciază că o perioadă de arest preventiv apare ca suficientă pentru a diminua tulburarea cauzată ordinii și liniștii publice, precum și periculozitatea socială a acestuia.

Pentru toate aceste considerente, instanța va admite cererea inculpatul T____ A____ Ș_____ privind judecarea potrivit procedurii recunoașterii vinovăției prev. de art. 320¹ C.p.p..

În baza art.334 C.p.p. va respinge cererea inculpatului privind schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art.257 al.1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 - trafic de influență în infracțiunea prevăzută de art.215 C.p.- înșelăciune.

În baza art.257 al.1 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art. art. 320¹ alin. 1 și 7 C. proc. pen., va condamna pe inculpatul T____ A____ Ș_____ la o pedeapsă de:

- 2 (doi) ani și 6 luni