R O M Â N I A

TRIBUNALUL BIHOR

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA PENALĂ Nr. 93/P/2012

Ședința publică de la 04 Mai 2012

Completul compus din:

PREȘEDINTE D_____ D______ V______

Grefier I____ P_____

Ministerul Public – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Oradea este reprezentat de procuror M_______ P_______

Pe rol judecarea cauzei penale în primă instanță privind pe inculpatul R______ M_____ având ca obiect traficul de influență (art.257 C.pen.)

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele de mai sus, după care:

Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 27 aprilie 2012 când au fost puse concluzii cuprinse în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta, pronunțarea hotărârii fiind amânată pentru data de 27 aprilie, respectiv 4 mai 2012, dată la care instanța s-a și pronunțat.

TRIBUNALUL

DELIBERÂND,

Constată că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Oradea întocmit la data de 21.09.2011 în dosarul nr. 74/P/2011 și înregistrat la instanță la data de 21.09.2011 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului R______ M_____ pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 1 lit. g din Legea nr. 78/2000 și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.

În partea expozitivă a rechizitoriului se arată că în perioada decembrie 2010 – ianuarie 2011, inculpatul R______ M_____ împreună cu inculpatul L____ R_____, în baza aceleiași rezoluții infracționale au pretins suma de 50.000 euro de la martorii denunțători K_____ I_____, P_____ V_____ și P_____ E____, din care au primit efectiv suma de 21.000 euro, lăsând să se înțeleagă că au influență asupra unor judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție și respectiv polițiști, procurori și judecători, pe care pot să-i determine să dispună soluții favorabile denunțătorilor, respectiv punerea în libertate a soțului martorei K_____ I_____ și respectiv achitarea martorului denunțător P_____ V_____.

Inculpatul L____ R_____ a fost trimis în judecată prin rechizitoriul întocmit la data de 27.07.2011 și a fost condamnat prin s.pen. nr. 176/P/11.08.2011 a Tribunalului Bihor.

Inculpatul R______ M_____ nu s-a prezentat în fața instanței în vederea audierii sale întrucât acesta se sustrage de la judecată. Împotriva sa a fost luată măsura arestării preventive în lipsă prin încheierea din 23/09.09.2011 a Tribunalului Bihor (filele 41-42).

Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:

Inculpatul R______ M_____ și L____ R_____ se cunosc de aproximativ 4 ani. Aceștia s-au cunoscut în București, la Hanul Lăutarilor din cartierul Militari, local frecventat de L____ R_____ și la care fratele inculpatului R______ M_____ este unul dintre coproprietari. Inculpatul R______ M_____ i s-a prezentat lui L____ R_____ ca fiind o persoană influentă, cu relații în diverse cercuri sociale, relații făcute în rândul și prin intermediul clientelei localului.

La sfârșitul anului 2010, relații dintre cei doi erau suficient de apropiate și bazate pe încredere reciprocă, astfel că inculpatul R______ M_____, într-o discuție purtată la Hanul Manelelor, i-a propus lui L____ R_____ o colaborarea bazată pe traficarea pretinsei influențe invocată și anterior. Astfel, inculpatul R______ M_____ a afirmat că are relații în poliție, parchet și instanțe și că, folosindu-și influența pe care o are asupra prietenilor săi poate să rezolve diverse probleme judiciare penale. Inculpatul a afirmat că este prieten cu ofițeri superiori aflați în conducerea Inspectoratului General de Poliție, cu alți angajați ai acestei instituții, cu diferiți procurori și judecători, inclusiv de la Înalta Curte de Casație și Justiție, și că folosind aceste relații ar putea să obțină pedepse mai blânde sau chiar soluții de achitare pentru persoane trimise în judecată, contra unor sume de bani. După ce i-a relatat toate acestea, l-a întrebat pe L____ R_____ dacă are cunoștințe cu probleme judiciare penale și care sunt dispuse să plătească o sumă de bani pentru rezolvarea lor favorabilă, iar în caz afirmativ să-i prezinte situația acestora, întrucât îi poate ajuta în modul arătat anterior. L____ R_____ a acceptat oferta.

1. Traficul de influență comis de inculpatul R______ M_____ pentru obținerea unei soluții de achitare a martorului P_____ V_____.

Martorul P_____ V_____ fusese trimis în judecată prin rechizitoriul din data de 12.02.2008 întocmit în dosarul nr. 21/D/P/2007 al D.I.I.C.O.T.- Serviciul Teritorial Oradea pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de risc prevăzută de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen. și complicitate la trafic de droguri de mare risc prevăzută de art. 26 C.pen. raportat la art. 2 alin. 2 din Legea nr.143/2000. Prin s.pen. nr. 125/30.04.2009 a Tribunalului Bihor s-a dispus condamnarea sa la o pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare cu executare în regim de detenție. Apelul pe care l-a declarat în cauză a fost respins ca nefundat prin d.pen. nr. 46/A/29.06.2010 a Curții de Apel Oradea. Împotriva acestora, inculpatul P_____ V_____ (martor în prezenta cauză) a declarat recurs ca urma a fi judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție, având termen pentru data de 25.01.2011. Martorul era foarte îngrijorat de soluția ce urma a fi dată având în vedere perspectiva de a fi încarcerat.

P_____ V_____ și L____ R_____ sunt în relații de prietenie, acesta din urmă cunoscând că primul are probleme de natură penală, fiind anchetat pentru o infracțiuni legate de droguri. Cei doi se întâlneau destul de des, uneori chiar zilnic și discutau despre problema juridică a martorului P_____ V_____.

În aceste condiții, în cursul lunii decembrie 2010, martorul P_____ V_____ și soția sa, martora P_____ E____, s-au întâlnit cu L____ R_____. Potrivit declarației martorului P_____ V_____, L____ R_____ a afirmat că „un prieten de-al lui din București, o persoană influentă, a discutat problema cu un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție și că voi fi achitat dacă voi plăti suma de 25.000 euro. R_____ mi-a mai spus că banii urmau să-i fie plătiți lui, în două tranșe, adică un avans de 4.000 euro, înainte de termenul de la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar diferența, după ce voi primi soluția de achitare” (vol. II, fila 121 d.u.p.). Martora P_____ E____ confirmă cele susține de soțul său și de asemenea și martorul L____ R_____.

L____ R_____ declară că a discutat cu R______ M_____ „despre problemele judiciare ale lui P_____ și mi-a cerut numărul de dosar de la Înalta Curte pentru a contacta pe un anume judecător cu care se afla în relații bune și a vedea dacă se poate rezolva și cât pretinde respectivul judecător”. Ulterior, inculpatul R______ M_____ i-a spus că l-a invitat pe acel judecător și un avocat la o masă la un restaurant, unde acesta i-a spus că „problema lui P_____ se poate rezolva și că îl va costa 12.000 euro, din care jumătate trebuie să plătească cu titlu de avans.” (vol. II fila 79 d.u.p.).

Soții P_____ au acceptat oferta făcută prin intermediul lui L____ R_____. În cursul lunilor decembrie 2010 și ianuarie 2011 au avut loc mau multe întâlniri între L____ R_____ și P_____ V_____, de regulă la diverse localuri din Oradea și în special la Restaurantul Vandana. L____ R_____ a reiterat oferta și a întărit convingerea martorilor că acea cunoștință a sa din București are o influență reală asupra judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție și că îi garantează o soluție de achitare dacă va fi dispus să plătească suma de 25.000 euro.

La unele dintre aceste discuții au asistat și alte persoane.

Astfel, martorul H____ Ș_____ a declarat că a asistat la o discuție între martorii P_____ V_____ și L____ R_____, discuție ce avea ca obiect „rezolvarea problemelor judiciare ale lui P_____ V_____”. În continuare susține că „L-am auzit pe L____ R_____ când i-a spus lui P_____ V_____ că are omul lui la București, că are pe cineva la Înalta Curte, care poate să rezolve cazul lui P_____. Aceste cuvinte le-am auzit, precum și faptul că L____ R_____ susținea că „de la București se dă ora exactă”. L____ nu a precizat o anumită sumă de bani pe care P_____ trebuia să o dea pentru rezolvarea acestor probleme, spunea doar că prima dată va discuta cu „omul de la București”, că pentru acest lucru îi trebuia numărul de dosar în care era judecat P_____ și că, abia după ce va fi analizat dosarul, va putea să dea un răspuns” (vol. II, filele 137-138 d.u.p. și fila 81 dosar fond).

Întrucât termenul fixat pentru dezbaterea recursului se apropia, iar P_____ V_____ trebuia să plătească prima tranșa, așa cum îi pretinseseră L____ R_____ și inculpatul R______ M_____ (acesta prin intermediul primului), cei doi soți au apelat la diverse cunoștințe pentru a fi împrumutați. Printre aceștia se află și martorul Szondi A_____ care arată că cei doi soți au venit la el și i-au relatat că știu pe cineva care îi va putea ajuta în rezolvarea problemei penale a lui P_____ V_____ adică „să fie achitat, respectiv să scape cât mai ușor” și că pentru aceasta trebuie să plătească o anumită sumă de bani. Pentru aceasta i-au cerut suma de 5.000 euro și le-a dat-o, stabilind ca termen de rambursare a împrumutului luna aprilie 2011. După acordarea împrumutului, s-a întâlnit cu P_____ E____ și aceasta i-a spus că au făcut plata și că totul se va rezolva. ( vol. II, fila 144 d.u.p.).

În data de 14.01.2011, martorul P_____ V_____ s-a întâlnit cu L____ R_____ la restaurantul Vandana din Oradea și în prezența martorului D___ Dragomirești A_____ I___, i-a înmânat acestuia un plic ce conținea suma de 4.000 euro.

Această predare este confirmată de martor care arată că se afla la masă cu P_____ V_____ când a venit un tânăr (pe care îl cunoștea din vedere) și care a discutat ceva în șoaptă cu P_____ V_____. A văzut când acesta i-a dat aceluia un plic. L-a luat, a spus că pleacă la bancă și că se va întoarce după ce va rezolva problema. După ce acesta a plecat, P_____ V_____ i-a spus că „R_____ – așa îl chema pe acel tânăr – s-a oferit să îl ajute în problema lui judiciară și să-l scape de închisoare. R_____ i-a spus că avea relații mari la București, acolo unde „se dă ora exactă” și unde, cu bani, se rezolvă orice. În concluzie, dacă plătea banii ceruți de R_____, P_____ mi-a spus că nu va merge la închisoare”. La reîntoarcerea acestuia în restaurant, i-a spus lui P_____ V_____ că treaba lui e rezolvată și că va pleca la București în curând, „când va primi ordin și va rezolva” ( vol. II, fila 132,133 d.u.p.)

După de martorul P_____ V_____ i-a dat suma de 4000 euro, L____ R_____ s-a deplasat la Compania Națională „Poșta Română” SA, oficiul nr. 1 Oradea, de unde a trimis prin mandat online suma de 11.600 lei. La indicațiile inculpatului R______ M_____, banii i-a trimis pe numele soției acestuia, martora R______ M______.

Înainte cu câteva zile de termenul fixat pentru judecarea recursului, lelea R_____ s-a întâlnit cu P_____ V_____ și l-a solicitarea inculpatului, i-a cerut acestuia suma de 2000 euro afirmând că prietenul său din București s-a întâlnit la un restaurant cu judecătorul de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care va face parte din completul ce va soluționa recursul, iar suma solicitată reprezintă contravaloarea consumației. L____ R_____ i-a spus că prietenul său a afirmat că problema sa e ca și rezolvată deoarece judecătorul a promis că va fi achitat.

După două zile de la această discuție, martorii P_____ V_____ și P_____ E____ s-au întâlnit cu L____ R_____ în Oradea, pe ___________________________ fața Poștei Române – Oficiul Poștal nr. 1 și i-au predat acestuia suma de 8.400 lei. După primirea banilor, L____ R_____, în prezența martorului P_____ V_____, a avut mai multe convorbiri telefonice cu inculpatul R______ M_____ (aspect susținut de martori și confirmat de listingul convorbirilor telefonice), iar apoi a trimis suma primită prin mandat online pe numele soției inculpatului R______ M_____, martora R______ M______.

În data de 25.01.2011, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc dezbaterea recursului declarat de P_____ V_____. P_____ V_____ s-a prezentat la sediul instanței supreme împreună cu avocatul său, martorul D______ R_____.

Implicarea inculpatului R______ M_____ în „rezolvarea” problemei judiciare a lui P_____ V_____, precum și rolul pe care l-a avut sunt evidente din cele întâmplate pe holul Înaltei Curți, înainte de dezbaterea cauzei și relatate atât de L____ R_____ cât și de P_____ V_____. Cu privire la acest eveniment, deosebit de importantă este depoziția martorului D______ R_____, care avea calitatea de apărător ales pentru P_____ V_____ în acea cauză.

La instanța supremă, s-a deplasat martorul L____ R_____ care a purtat pe hol, o discuție cu P_____ V_____ și avocatul D______ R_____. L____ R_____ l-a întrebat pe avocat dacă sunt la dosarul cauzei actele medicale referitoare la starea de sănătate a lui P_____ V_____ și care îi fuseseră solicitate acestuia și predate lui R______ M_____. L-a răspunsul negativ al avocatului, L____ R_____ l-a apelat telefonic pe inculpatul R______ M_____ și i-a cerut să vină la sediul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Acesta a ajuns în câteva minute și a purtat o discuție cu L____ R_____. După acea discuție, i-a cerut lui P_____ V_____ să-și cheme avocatul afară. Când acesta a venit i-a spus că trebuie să amâne cauza deoarece „nu-i completul de judecată care trebuie”.

Avocatul – martorul D______ R_____ – și-a luat clientul de o parte, i-a spus acestuia că nu este de acord cu amânarea cauzei, iar în cazul în care acesta insistă și obține un termen, nu se va mai prezenta în cauză. Totodată, i-a spus lui P_____ V_____ cu după părerea sa, totul este „o prostie și o păcăleală”, dată fiind și regula privind continuitatea completului de judecată, apoi a intrat în sala de judecată. Arată că nu a asistat la întreaga discuție dintre cei trei, nu știe dacă s-a discutat în concret despre o posibilă soluție, dar arată că își avertizase clientul despre faptul că obținerea unei soluții de achitare este exclusă având în vedere că în fața primei instanțe dăduse declarații ample prin care recunoscuse fapta, iar statutul de recidivist îl împiedica să obțină o pedeapsă cu suspendare.

Martorul D______ R_____ l-a recunoscut pe inculpatul R______ M_____ după fotografie și a arătat că, în opinia sa, inculpatul R______ M_____ era cel care îl coordona pe L____ R_____ (fila 84 dosar fond).

La scurt timp, a intrat în sală și martorul P_____ V_____ care i-a spus că este de acord să se judece la acel termen. În ziua respectivă, s-a dezbătut recursul lui P_____ V_____.

La terminarea cauzei, inculpatul R______ M_____ și L____ R_____ s-au întâlnit cu P_____ V_____ la un restaurant din București, ocazia cu care i-au spus că tatăl judecătorului cu care a discutat în favoarea sa, a decedat în noaptea de dinainte de ședință, într-un incendiu, că mama și sora sa sunt în stare gravă, și că acesta este motivul pentru care nu a făcut parte din complet. Cu toate acestea, inculpatul R______ M_____ i-a spus că judecătorul a promis că va merge după-amiază sau în ziua următoare la sediul instanței și va discuta cu membrii completului de judecată și le va cere să dispună achitarea sa.

Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat în aceeași zi, 25.01.2011, prin decizia penală nr. 236/2011, a respins recursul declarat de P_____ V_____, astfel că acesta urma să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare aplicată prin s.pen. nr. 125/2009 a Tribunalului Bihor.

După ce P_____ V_____ a aflat soluția pronunțată în cauză, l-a contactat telefonic pe L____ R_____ și i-a comunicat soluția. Potrivit afirmațiilor acestuia, la rândul său, l-a contactat telefonic pe inculpatul R______ M_____ care i-a relatat că judecătorul cu care vorbise și-a ținut promisiunea și s-a dus la sediul instanței supreme și a vorbit cu colegii săi, dar că aceștia au nemulțumiți de suma de bani promisă – prea mică – și din acest motiv nu au vrut să-l achite sau să-i reducă pedeapsa. L____ R_____ susține că i-a cerut inculpatului R______ M_____ să restituie soților P_____ suma de 6.000 euro, pe care o primise, dar că acesta nu s-a realizat.

Relevantă este și depoziția martorei audiată cu identitatea protejată P______ A______, care afirmă că în cursul lunii ianuarie la sfârșit sau la începutul lunii februarie 2011, a fost împreună cu L____ R_____ și R______ M_____, la Mall Plaza. Întrucât, în acest timp, L____ R_____ a primit un telefon, iar la convorbire a participat și R______, precum și alertată fiind de starea de nervozitate a primului, l-a întrebat ce se întâmplă. Acesta i-a relatat că R______ M_____ se oferise să-i ajute un prieten – P_____ V_____ – în rezolvarea problemei de natură penală pe care o avea acesta și în acest scop îi dăduse suma de 6000 euro, dar cu toate acestea a fost condamnat și încarcerat.

Cu privire la acest act material, apărătorii inculpatului consideră că se impune o soluție de achitare având în vedere că inculpatul R______ M_____ a fost prezent la sediul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data la care s-a judecat recursul declarat de P_____ V_____, dar nu există nici măcar o probă din care să rezulte de acesta ar fi făcut promisiuni de traficare a influenței pentru rezolvarea situației juridice a inculpatului P_____ V_____.

Această susținere nu are suport probator. În primul rând, trebuie avută în vedere declarația martorului D______ R_____. Acesta afirmă că pe holul instanței supreme, L____ R_____ i-a spus că are fi bine să amâne cauza pentru că „nu este bun completul”. După venirea inculpatului R______ M_____, martorul susține că „discuțiile au continuat de aceeași manieră” și că „din modul în care s-au derulat discuțiile eu am dedus că L____ R_____ este practic cel care ascultă de cel venit”, adică de inculpatul R______ M_____.

Deși din depoziția acestuia nu rezultă în mod explicit că inculpatul R______ M_____ a solicitat o sumă de bani pentru ca folosind influența pe care pretinde a o avea asupra judecătorilor să obțină o soluție favorabilă pentru P_____ V_____, aceasta trebuie interpretată prin coroborare cu celelalte probe. Astfel, L____ R_____ susține că i-a spus lui P_____ V_____ că problema sa va fi rezolvată de o persoană din București, că acea persoană i-a comunicat suma necesară pentru rezolvarea problemei și că acesta a venit la sediul instanței supreme tocmai pentru a-l asigura pe P_____ V_____ că situația sa va fi rezolvată. Afirmațiile sale sunt în concordanță cu cele ale lui P_____ V_____ care afirmă categoric că cel venit la sediul instanței supreme – inculpatul R______ M_____ – i-a promis rezolvarea favorabilă a situației sale juridice. Analiza acestora am făcut-o anterior așa că nu se mai impune reluarea ei.

Nu se neagă faptul că banii despre care am făcut vorbire anterior, au fost trimiși de L____ R_____ prin mandat online soției inculpatului, dar se susține că aceasta ar reprezenta rambursarea unei datorii preexistente. În susținerea acestei teze, se invocă declarația notarială dată de N______ I__ potrivit căreia între inculpat și L____ R_____ s-ar fi discutat în vara anului 2010 despre acordarea unui împrumut de 10.000 euro și contractul de vânzare cumpărare din 17.04.2008, prin care se atestă faptul că soții R______ au încasat suma de 175.000 euro.

Cu privire la această apărare, arătăm că trimiterea banilor rezultă din copiile mandatelor online aflate la dosarul cauzei (filele 31-35, vol. II,). Declarația notarială nu se află la dosarul cauzei și nu există nici o dovadă că un astfel de înscris s-ar fi depus în faza de urmărire penală așa cum se susține. Pe de altă parte, acest martor ar fi auzit o discuție în vara anului 2010 despre împrumut. Or, rudele inculpatului, tatăl și soția, afirmă că acest împrumut s-ar fi acordat în luna martie 2010 și că termenul de rambursare era de 3 sau 4 luni. Chiar reale aceste susțineri, tot nu justifică trimiterea banilor în cursul lunii ianuarie 2011. Apoi, se susține că nu s-a încheiat nici un înscris pentru acordarea împrumutului pentru a nu-l jigni pe L____ R_____, motivație absolut absurdă, având în vedere că dacă acesta chiar ar fi avut nevoie de acei bani, ar fi acceptat încheierea unui înscris, dat fiind că nu era vorba de vreo sumă modică și că orice creditor rațional ar fi cerut un astfel de înscris. În susținerea acestei teze a împrumutului, apărarea se folosește de contractul de vânzare cumpărare autentificat cu numărul 284/17.04.2008. Apreciem că acesta nu are nici o relevanță în cauză. Nu dovedește decât încasarea unei sume de bani prin bancă în cursul anului 2008, fără a arăta ce s-a întâmplat ulterior cu aceasta. Relevant este faptul că plata acelei sume de bani s-a făcut prin ordin de plată, deci apărarea ar fi putut prezenta măcar un extras de cont care să demonstreze ridicarea banilor în perioada în care se susține că s-ar fi acordat împrumutul sau chiar virarea banilor în contul lui L____ R_____ (pentru a avea măcar un început de dovadă scrisă, în cazul nerestituirii împrumutului).

Apoi, se invocă neconcordanța dintre susținerile lui L____ Răvan și ale martorilor denunțători cu privire la suma solicitată. Având în vedre poziția oscilantă a acestuia cu privire la cuantumul sumei și concordanța dintre declarațiile soților P_____ cu privire la acest aspect, vom reține că suma pretinsă este de 25.000 euro.

2. Traficul de influență comis de inculpatul R______ M_____ pentru obținerea unei soluții de punere în liberate a martorului K_____ A________ A_____.

Așa cum am arătat mai sus, inculpatul R______ M_____ i-a spus lui L____ R_____ că are cunoștințe printre ofițerii superiori din conducerea Inspectoratului General al Poliției, procurori și judecători și că prin influența pe care o are asupra acestora poate rezolva diverse probleme de natură penală contra unor sume de bani.

Ca urmare a acestei discuții inițiale, L____ R_____ cunoscând de la P_____

V_____ că soțul unei prietene de familie – martora K_____ I_____ – K_____ A________ A_____, are și el probleme judiciare penale, fiind arestat pentru tâlhărie, iar soția sa, K_____ I_____, dorește ca să îl ajute să fie pus în libertate și schimbată încadrarea juridică într-o faptă mai puțin gravă, i-a relatat această stare de fapt inculpatului R______ M_____. Acesta a acceptat să-și traficheze influența și în beneficiul acestuia și după ce L____ R_____ i-a prezentat situația judiciară a dosarului, iar acesta a afirmat că l-ar putea ajuta și pe K_____ A_____, în aceleași condiții stabilite inițial – pentru o sumă de 25.000 de euro – deoarece prietenii lui au relații bune cu polițiști, procurori și judecători și, astfel, ar putea ajuta la eliberarea arestatului și, în cele din urmă, chiar la obținerea unei soluții judiciare favorabile. Inculpatul R______ M_____ a mai pretins ca jumătate din bani să fie plătiți înainte de „rezolvarea” problemei.

Martora K_____ I_____ a acceptat să plătească suma pretinsă și, fără să comunice soțului sau avocatului acestuia despre demersul întreprins, a dat, prin intermediul lui P_____ V_____, copii ale unor documente din dosarul în care era inculpat soțul său și suma de 1000 lei, lui L____ R_____. Acestea au fost date inculpatului R______ M_____ care a reconfirmat faptul că are posibilitatea de a-l ajuta pe acesta.

În baza acestora, în perioada 10-13 decembrie 2010, fără a putea preciza cu exactitate ziua, în jurul orei 13.00, L____ R_____, însoțit de martorul P_____ V_____, într-un autoturism marca Ford, condus de inculpat, s-a deplasat la sediul firmei unde lucrează martora K_____ I_____, în _____________________. Martora, după ce martorul P_____ i-a făcut cunoștință cu L____ R_____, a fost invitată la o discuție, a urcat în autoturism și, apoi, s-au deplasat cu toții în apropiere, în incinta Parcului Industrial din localitatea B___, imediat lângă Oradea. Acolo, L____ R_____ le-a cerut martorilor să lase telefoanele mobile și alte bagaje în mașină, să coboare și să-l urmeze.

Cu acea ocazie, inculpatul i-a relatat martorei K_____ I_____ că el mai „rezolvase” astfel de probleme judiciare și pentru alte persoane, fără a da nume, și i-a comunicat că punerea în libertate a soțului ei, K_____ A________ A_____, respectiv rezolvarea favorabilă a dosarului, costă 25.000 euro.

Fiind convinsă că L____ R_____, prin intermediul unei persoane din București care are relații cu persoane influente în mediul judiciar, îl va putea ajuta pe soțul ei, martora K_____ I_____ a fost de acord ca să dea banii și i-a comunicat că are disponibili 10.000 euro, pe care îi va remite în scurt timp. Banii proveneau din economiile personale ale părinților martorei, depuse la B.C.R. Oradea, care au fost de acord să îi acorde un împrumut de 43.000 lei, echivalentul a 10.000 euro. În data de 16 decembrie 2010, părinții martorei au lichidat contul și i-au remis martorei banii.

Martora a discutat apoi cu martorul P_____ V_____, care l-a apelat apoi telefonic pe L____ R_____, convenindu-se asupra unei întâlniri care urma să aibă loc în aceeași zi, în jurul orei 13:00, la restaurantul Colors din Oradea, de pe ____________________________> După ce L____ R_____ s-a prezentat la restaurant, unde martorii îl așteptau, le-a cerut acestora să îl urmeze la autoturismul lui, iar martora i-a comunicat că are asupra sa 43.000 lei și că restul urma să îl primească în zilele următoare. L____ R_____ a pornit autoturismul și, în timpul când a condus printre blocuri, martora i-a remis apoi toți banii – 43.000 lei –, într-o pungă de hârtie. L____ R_____ a luat plasa cu cei 43.000 lei și a pus-o în torpedoul autoturismului, după care i-a pretins martorei încă 500 lei, motivând că îi trebuie pentru deplasarea la București, bani pe care i-a primit tot atunci.

Martora a coborât apoi din autoturism și, în seara aceleiași zile, a fost vizitată acasă de soții P_____, care i-au dat suma de 2.150 lei, spunându-i că, după ce a coborât din mașină, inculpatul L____ R_____ a luat din cei 43.000 lei suma de 2.150 lei, pe care a remis-o martorului P_____ V_____ pentru că ar fi găsit-o ca și „client".

Ulterior primirii banilor de către inculpat, acesta – conform declarației sale – s-a deplasat în două rânduri la București, unde s-a întâlnit cu inculpatul R______ M_____, căruia i-a remis banii.

Pentru obținerea diferenței de 15.000 de euro de care mai avea nevoie până la totalul de 25.000 pretinși de inculpatul R______ M_____ și inculpatul L____ R_____, martora K_____ I_____ a apelat la mai multe cunoștințe, de la care a cerut bani împrumut. Conform declarațiilor de la dosar, i-au fost împrumutate sume de bani de către martorii K_____ A________, 300 euro, Fazekas I_____, 5.000 lei, M_______ M____, 4.300 lei, și administratorul societății comerciale unde martora lucrează, N___ M_____ Franciska, 1.000 euro. Împreună cu suma de 1.700 de euro - economii personale ale martorei K_____ I_____ - aceasta a reușit să mai adune doar 5.000 de euro, anunțându-l apoi pe L____ R_____ despre asta, care a stabilit o întâlnire la Restaurantul „Ziga Zaga” din Oradea pentru preluarea banilor.

În 20 ianuarie 2011, L____ R_____, martorul P_____ V_____ și, mai apoi, martorele K_____ I_____ și P_____ E____ s-au întâlnit la Restaurantul „Ziga-Zaga”. În cursul întâlnirii, L____ R_____ a avut mai multe discuții telefonice cu inculpatul R______ M_____ – conform procesului verbal privind desfășurătorul convorbirilor telefonice –, cu privire la cazul lui K_____ A________ A_____, o parte din acestea fiind auzite și de martorul P_____ V_____, deoarece telefonul fusese setat pe difuzor. Faptul este confirmat de L____ R_____, care a declarat că, după ce martora K_____ I_____ a ajuns la restaurant, aceasta i-a comunicat că judecarea dosarului soțului a fost amânată, deoarece nu s-a prezentat apărătorul ales.

L____ R_____ l-a sunat apoi pe inculpatul R______ M_____, i-a spus ce s-a întâmplat și el a revenit, în scurt timp, cu un apel, comunicând că deja discutase cu judecătorii din complet ca, la acel termen, K_____ A________ A_____ – soțul martorei – să fie pus în libertate, dar că nu s-a putut face nimic, deoarece apărătorul ales nu s-a prezentat. Cu toate acestea, a promis că va încerca din nou același lucru, la un alt termen de judecată.

În continuare, martora K_____ I_____, în prezența martorilor P_____ V_____ și E____, a înmânat inculpatului suma de 5.000 euro, bani pe care acesta a declarat că i-a remis inculpatului R______ M_____, tot la București.

Începând cu luna februarie 2011, ulterior încarcerării martorului P_____ V_____ și ca urmare a insistențelor martorelor K_____ I_____ și P_____ E____ de le fi restituiți banii, L____ R_____ a avut mai multe discuții, directe și telefonice, cu inculpatul R______ M_____, prin care îi cerea acestuia să restituie banii primiți. Fiind în imposibilitate de a restitui banii și pentru a se putea justifica în fața martorelor, dar și de teama de a nu fi ținut singur răspunzător și nemaiavând încredere în inculpatul R______, L____ R_____ a procedat la înregistrarea ambientală a unor convorbiri directe, telefonice sau ambientale, cu inculpatul R______ M_____, pe care le-a pus la dispoziția organelor judiciare.

Aceste convorbiri demonstrează implicarea inculpatului R______ M_____ în comiterea faptelor, primirea banilor, cuantumul sumelor, scopul remiterii, precum și atitudinea inculpatului ulterioară săvârșirii faptei.

Relevantă este și depoziția martorei audiată cu identitate protejată care arată că îi cunoaște pe inculpatul R______ M_____ și L____ R_____ și că la sfârșitul lunii ianuarie sau începutul lunii februarie 2011, se afla cu aceștia la Mall Plazza în București și a auzit când L____ R_____ a răspuns unui apel telefonic, și după ce a discutat despre restituirea unor bani, a dat telefonul inculpatului R______ M_____ care a afirmat că „la următorul termen se rezolvă”. După această discuție, l-a întrebat pe L____ R_____ ce se întâmplă, iar acesta i-a răspuns că luase de la niște prieteni de-ai lui P_____ V_____ suma de 15.000 euro, bani pe care i-a remis inculpatului R______ M_____ pentru ca acesta să le rezolve problemele judiciare de natură penală.

În apărare se invocă faptul că denunțătoarea K_____ I_____ a dat mai multe declarații succesive și că în acestea vorbește de cu totul alte persoane ca fiind legătura lui L____ R_____ cu persoanele influente din mediul judiciar. Deși reală această susținere, rolul avut de inculpatul R______ M_____ în comiterea faptei rezultă din declarația lui L____ R_____, coroborată cu declarația lui P_____ V_____ și a martorei cu identitate protejată P______ A______.

Față de cele expuse mai sus, tribunalul reține ca dovedită vinovăția inculpatului pentru infracțiunea pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată.

În drept, faptele inculpatului R______ M_____, care, în perioada decembrie 2010 - ianuarie 2011, a pretins suma de 25.000 euro de la K_____ I_____ și de 25.000 euro de la soții P_____ V_____ și E____ și a primit efectiv suma de 21.000 Euro (respectiv 43.000 lei și echivalentul în lei a sumei de 5.000 euro de la martora-denunțătoare K_____ I_____ și 8.400 lei și echivalentul în lei a sumei de 4.000 euro, de la martorii-denunțători P_____ V_____ și P_____ E____), lăsând să se înțeleagă că are influență asupra unor judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, polițiști, procurori și judecători, pe care poate să-i determine să dispună achitarea martorului denunțător P_____ V_____ și punerea în libertate a soțului martorei K_____ I_____, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență în formă continuată prevăzută de art. 257 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.

Astfel, în privința faptelor inculpatului sunt îndeplinite condițiile constitutive ale acestei infracțiuni, atât sub aspect subiectiv cât și obiectiv, în sensul că: inculpatul, cu intenție și în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada decembrie 2010-ianuarie 2011, a promis că în schimbul a câte 25.000 euro intervine pentru obținerea unor soluții favorabile pentru denunțător P_____ V_____ și pentru martorul K_____ A________ A_____; în ambele situații, a lăsat să se creadă că are influență asupra unor judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, polițiști, procurori și judecători, adică asupra unor funcționari dintre cei enumerați de art 1 din Legea nr 78/2000, funcționari care ar fi avut competența de a rezolva solicitarea beneficiarilor traficului de influență; inculpatul a făcut deci referire la funcțiile deținute de acești funcționari, ceea ce este suficient pentru existența infracțiunii de trafic de influență; inculpatul a promis că intervine pe lângă aceștia pentru a dispune achitarea martorului denunțător P_____ V_____, respectiv punerea în libertate a martorului K_____ A________ A_____, adică a promis că-i va determina să facă anumite acte ce intră în competența și atribuțiile lor; promisiunile inculpatului de a interveni pe lângă aceste persoane au avut loc înainte de îndeplinirea actelor ce ar fi constituit obiectul intervențiilor; în cadrul promisiunilor expuse, inculpatul s-a prevalat de influența pe care, prin intermediul altor persoane, ar avea-o asupra acestor persoane, fiind lipsit de relevanță dacă această influență era una reală sau una imaginară.

S-a solicitat în apărare schimbarea încadrării juridice din într-o singură infracțiune de trafic de influență în formă continuată în două infracțiuni de trafci de influență cu mențiunea că acesta nu se poate comite în formă continuată deoarece nu este suficientă unitatea de rezoluție infracțională a inculpatului ci este necesar și acordul cumpărătorului de influență.

Nu împărtășim această opinie. Infracțiunea de trafic de influență se comite în oricare din modalitățile alternative prevăzute de art. 257 C.pen. și anume pretinderea, primirea sau acceptarea. Ea se consumă în momentul realizării oricăreia din acțiunile tipice cuprinse în norma de incriminare. Prin urmare, în momentul pretinderii, infracțiunea se consumă și este lipsit de relevanță sub acest aspect dacă pretinderea folosului a fost sau nu satisfăcută. Comiterea mai multora din acțiunile prevăzute în textul de incriminare – cum este în speță: pretindere urmată de primire – nu este de natură să ducă la pierderea caracterului unitar.

Prin urmare, existența infracțiunii nu depinde de acordul cumpărătorului de influență, iar dacă inculpatul comite mai multe alte de pretindere de la persoane diferite în baza aceleiași rezoluții infracționale, vom fi în prezența infracțiunii continuate.

Unitatea de rezoluție infracțională rezultă fără dubiu din faptul că de la început inculpatul R______ M_____ i-a spus lui L____ R_____ că poate rezolva problemele juridice de natură penală ale diverselor persoane, prin influența pe care o are asupra în mediul judiciar. De la început a spus că face acest lucru contra unor sume de bani. De asemenea, nu lipsit de relevanță sub acest aspect este și derularea aproape concomitentă a celor două acte materiale componente.

De asemenea, s-a solicitat ca pe calea schimbării de încadrare juridică să se rețină forma complicității și nu pe cea a autoratului, în opinia apărării autor fiind L____ R_____. Nu împărtășim nici acest punct de vedere. Inculpatul R______ M_____ este cel care a pretins și ulterior primit parte din sumele solicitate, prin urmare acțiunea sa este specifică autorului și nu complicelui.

În consecință, cererile de schimbare a încadrării juridice sunt neîntemeiate.

La stabilirea și individualizarea pedepsei, instanța urmează a avea în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei, prev. de art. 72 C. p., reținând în acest sens caracterul premeditat și organizat al faptelor, perioada de timp în care s-a realizat activitatea infracțională, sumele pretinse, persoanele asupra cărora s-a susținut că ar avea influență și atitudinea inculpatului față de denunțători după ce promisiunile făcute acestora nu au fost concretizate în soluțiile dorite. De asemenea, importantă este și poziția procesuală adoptată de inculpat atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății, acesta sustragându-se ambelor etape procesuale.

Instanța va avea în vedere prin astfel de fapte se lezează din temelii, în mod nejustificat, încrederea opiniei publice în legalitatea și imparțialitatea actului de justiție, în corectitudinea și independența membrilor corpului judiciar, ceea ce este inadmisibil.

Instanța va avea în vedere și faptul că astfel de fapte sunt cu atât mai grave cu cât sunt apte să producă efecte imprevizibile și consecințe dintre cele mai grave pentru sistemul judiciar, dar și să-l pună într-o lumină extrem de defavorabilă, aducând un deserviciu de imagine extrem de grav acestuia (mai ales dacă independent de aparenta influență invocată de inculpat și fără nicio legătură cu activitatea infracțională a acestuia, instanțele ar fi dispus, în baza actelor și lucrărilor din dosar, soluții precum cele promise de inculpat).

În apărare, s-a invocat faptul că inculpatul nu are antecedente penale și că a avut o conduită bună în societate, pentru dovedirea căreia s-au depus mai multe caracterizări. Aceste aspecte, apărarea solicită a fi avute în vedere ca circumstanțe atenuante.

Cu privire la aceasta se impun următoarele precizări. Circumstanțele atenuante sunt reglementate de art. 73 și art. 74 C.pen. În art. 73 C.pen. sunt trecute limitativ și expres, împrejurările care constituie circumstanțe atenuante legale și deci obligatorii. Când instanța constată existența uneia dintre acestea trebuie să procedeze potrivit dispozițiilor art. 76 C.pen. În schimb, în art. 74 C.pen. sunt enumerate exemplificativ împrejurări care pot fi considerate de instanță circumstanțe atenuante. Acestea sunt judiciare și nu sunt obligatorii.

În formularea dispozițiilor art. 74 C.pen. legiuitorul a folosit expresia „pot fi considerate” ceea ce reprezintă o opțiune și nu o obligație. În consecință, acordarea circumstanțelor nu constituie o obligație pentru instanță decât în măsura în care o astfel de modalitate de diminuare a pedepsei se justifică în raport cu scopul său și cu criteriile de individualizare prevăzute de art. 52 C.pen. și art. 72 C.pen.

Conduita bună anterioară și lipsa antecedentelor penale este o stare de normalitate, acestea nu se justifică a fi avute în vedere dată fiind gravitatea faptelor și mai ales conduite ulterioare comiterii infracțiunii adoptate de inculpat.

Față de cele de mai sus, tribunalul în baza art. 257 C.pen. raportat la art. 1 lit. g din Legea nr. 78/2000 și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și 42 C.pen. va condamna pe inculpatul R______ M_____, fiul lui A____ și E_____, născut la data de 02.08.1982 în București, domiciliat în București, _____________________/A, sector 6, CNP xxxxxxxxxxxxx, pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată, la o pedeapsă principală de 5 ani 6 luni închisoare cu executare în regim de detenție și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b C.pen. pe o durată de 4 ani.

În baza art. 71 C.pen. va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b C.pen. cu titlu de pedeapsă accesorie, apreciind că în raport de fapta comisă acesta este nedemn de exercițiul acestora.

Va constata că față de inculpat a fost luată măsura arestării preventive în cursul judecății în lipsă, măsură dispusă prin încheierea din data de 23.09.2011 a Tribunalului Bihor în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 1/23.09.2011 a Tribunalului Bihor, măsură care nu a fost pusă în executare.

În baza art. 257 alin. 2 C.pen. va confisca în favoarea statului de la inculpatul R______ M_____ suma de 21.000 euro în echivalent în lei.

În baza art. 357 alin. 2 lit. c C.pr.pen. cu referire la art. 163 C.pr.pen. va menține măsura sechestrului asigurător dispus prin ordonanța din 11.08.2011 asupra imobilului situat în București, _____________________ A.

În baza art. 189 C.pr.pen., onorariul în cuantum de 200 lei pentru avocatul din oficiu D____ M______ din cadrul Baroului Bihor se va avansa din fondurile Ministerului Justiției conform delegației nr. 5194/22.09.2011.

În baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen. va obliga pe inculpat la plata sumei de 7.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

În baza art. 257 C.pen. raportat la art. 1 lit. g din Legea nr. 78/2000 și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și 42 C.pen. condamnă pe inculpatul R______ M_____, fiul lui A____ și E_____, născut la data de 02.08.1982 în București, domiciliat în București, _____________________/A, sector 6, CNP xxxxxxxxxxxxx, pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată, la o pedeapsă principală de:

- 5 ani 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b C.pen. pe o durată de 4 ani.

În baza art. 71 C.pen. interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b C.pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Constată că față de inculpat a fost luată măsura arestării preventive în cursul judecății în lipsă, măsură dispusă prin încheierea din data de 23.09.2011 a Tribunalului Bihor în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 1/23.09.2011 a Tribunalului Bihor, măsură care nu a fost pusă în executare.

În baza art. 257 alin. 2 C.pen. confiscă în favoarea statului de la inculpatul R______ M_____ suma de 21.000 euro în echivalent în lei.

În baza art. 357 alin. 2 lit. c C.pr.pen. cu referire la art. 163 C.pr.pen. menține măsura sechestrului asigurător dispus prin ordonanța din 11.08.2011 asupra imobilului situat în București, _____________________ A.

În baza art. 189 C.pr.pen., onorariul în cuantum de 200 lei pentru avocatul din oficiu D____ M______ din cadrul Baroului Bihor se va avansa din fondurile Ministerului Justiției conform delegației nr. 5194/22.09.2011.

În baza art. 191 alin. 1 C.pr.pen. obligă pe inculpat la plata sumei de 7.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Cu drept de apel în 10 zile de la pronunțare și comunicare cu inculpatul.

Pronunțată în ședința publică din 04.05.2012.

Președinte, Grefier,

D_____ D______ V______ I____ P_____

Red. jud. V______ D.D.

2 exp. – 23.05.2012