DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXX

3709/2012

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 5

Ședința publică din data de 14 ianuarie 2013

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: N______ S___

JUDECĂTOR: V_____ B____

GREFIER: L_______ A____ P___

MINISTERUL PUBLIC P________ de pe lângă Curtea de Apel București - este reprezentat de procuror M_____ M_____.

Pe rol, se află judecarea apelurilor declarate de P________ de pe lângă Tribunalul Teleorman și de apelantul-intimat-inculpat P____ V___ M____ și apelanta-parte-civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală a Finanțelor Publice – Teleorman împotriva sentinței penale nr. 128 din data de 18.09.2012 pronunțată de Tribunalul Teleorman – Secția penală în dosarul nr. XXXXXXXX/2012.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 07.01.2013 fiind consemnate în încheierea de ședință de la data respectivă, care face parte integrantă din această decizie penală, când Curtea, în temeiul art. 306 Cod procedură penală, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de, astăzi, 14 ianuarie 2013, când în aceeași compunere,

CURTEA

Prin sentința penală nr.128/18.09.2012 Tribunalului Teleorman, în baza art.9 alin.1 lit.a din Legea 241/2005 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal a fost condamnat inculpatul P____ V___ M____ la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

În baza art.9 alin.1 lit.a din Legea 241/2005 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal a fost condamnat același inculpat la pedeapsa închisorii de 2 (doi) ani.

În baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d Cod procedură penală a fost achitat inculpatul P____ V___ M____ pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.7 alin.1 din Legea nr.241/2005.

În baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.a Cod procedură penală a fost achitat inculpatul pentru infracțiunea prevăzută de art.290 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.

În baza art.33 lit.a-34 lit.b Cod penal s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 (doi) ani închisoare.

S-a dispus interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a, teza a II-a, lit.b și c Cod penal în condițiile art.71 Cod penal.

S-a dispus interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a, teza a II-a, lit.b și c Cod penal pe o perioadă de 1(un) an în condițiile art.65 Cod penal.

În baza art.81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, în baza art.82 Cod penal s-a fixat termen de încercare de 4 ani și s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor ce decurg din aplicarea art.83 Cod penal.

S-a dispus aplicarea față de inculpat dispozițiile art.71 alin.5 Cod penal, privind suspendarea executării pedepsei accesorii.

S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală a Finanțelor Publice Teleorman și, în temeiul art.14, art.346 Cod procedură penală rap.la art.998, art.1003 Cod civil a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente _________________ SRL Roșiorii de Vede la plata sumei de 31.306 lei reprezentând obligații fiscale către stat, din care 16.996 lei reprezintă TVA și 14.310 lei reprezentând impozit pe profit, precum și la plata majorărilor de întârziere calculate de la data scadenței și până la stingerea datoriei.

În baza art.191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 600 lei.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Inculpatul P____ V___ M____, administrator la ___________________ SRL, societate care în perioada 2006-2007 mai avea în componență un membru, în persoana numitei Turlei I____. Potrivit declarației inculpatului, această persoană se ocupa de contabilitatea firmei.

Controalele fiscale efectuate de Garda Financiară asupra activității desfășurate de societate au relevat că facturile, alte documente prin care inculpatul, în calitate de administrator la _________________ SRL a achiziționat cereale au fost înregistrate în contabilitate.

Activitatea infracțională a inculpatului se circumscrie potrivit rechizitorului la punerea în circulație fără drept a unor formulare tipizate în domeniul fiscal cu regim special, completându-le în fals în scopul justificării achizițiilor de produse agricole efectuate de la diferite persoane fizice și deducerii ilegale a TVA-ului.

Din probatoriu (aviz de însoțire marfă, facturi, borderou de achiziții, aflate la filele 38-59) a rezultat că, în perioada septembrie 2005- noiembrie 2007 ____________________ SRL, administrată de inculpat, a achiziționat produse agricole după cum urmează:

- de la _____________________, cu facturile fiscale nr. xxxxxxx/ 09.11.2006, factura fiscală nr. xxxxxxx/02.07.2007, nr. xxxxxxx/ 16.07.2007, nr. xxxxxxx/31.07.2007, nr. xxxxxxx/13.08.2007 în valoare totală de 151.567,51 lei;

- de la ___________________ București, cu facturile fiscale seriile BCSZ nr. xxxxxxx/18.10.2006, nr. xxxxxxx/20.10.2006 și nr. xxxxxxx/ 23.10.2006, în sumă totală de 33.368,40 lei;

- de la _________________ Invest SRL București , cu facturile ________ nr.4551/02.07.2007, nr.4568/22.08.2007, nr.4578/04.10.2007, nr.4580/ 31.07.2007, nr. 4587/03.11.2007, nr. 4588/29.11.2007, în valoare totală de 376.312,32 lei;

- de la persoane fizice cu borderou de achiziții din 27.06.2007 reprezentând c/v grâu în sumă de 71.605 lei (fila 54, dosar urmărire penală).

În urma verificărilor efectuate de Garda Financiară a rezultat că ____________________ SRL București era radiată din data de 13.09.2006, conform adresei xxxxxx/14.03.2008 emisă de ORC București. iar _____________________ SRL și _____________________ SRL București au ca obiect de activitate declarat coafura și alte activități de înfrumusețare, respectiv comerțul cu ridicata al îmbrăcămintei și încălțămintei. Din data de 22.11.2007 _____________________ SRL București se afla în stare de dizolvare( filele 24-30,37 dosar urmărire penală).

Prin urmare, a rezultat că la momentul în care ________________ facturile nr. xxxxxxx/20.10.2006 și nr. xxxxxxx/23.10.2006 această societate era radiată, și, pe cale de consecință, nu mai avea calitatea de persoană impozabilă iar operațiunile efectuate de aceasta ulterior radierii nu mai intrau în sfera TVA, potrivit art.126,127 și 145 alin.3 litera a din Codul Fiscal.

Tribunalul a constatat că la dosarul cauzei nu există nicio dovadă din care să rezulte că inculpatul, în calitate de administrator al ___________________ SRL a cunoscut faptul că _____________________ la momentul emiterii facturilor sau că obiectul de activitate a celorlalte două societăți nu se circumscria comerțului cu cereale.

Contravaloarea cerealelor livrate, recepționate și facturate în temeiul documentelor evidențiate mai sus a fost încasată efectiv de către _________________ SRL, prin viramente bancare. Potrivit expertizelor contabile aflate la dosar toate încasările erau evidențiate în extrasele de cont emise de bancă.

Cerealele achiziționate, pentru care s-au întocmit note de recepție/confirmare, necontestate de organele de control, au fost achitate de _________________ SRL în contul unor persoane fizice și nu al celor juridice indicate în facturile fiscale de cumpărare. Toate plățile fiind evidențiate în extrasele de cont emise de bancă.

Totodată, a rezultat că întreaga cantitate de cereale menționată în facturile și borderoul de achiziție a fost vândută de ___________________ Nic Agro Trans SRL, pentru care s-au întocmit facturi fiscale, fiind achitată în totalitate de cea din urmă cu ordine de plată, prin bancă.

Prin urmare, a rezultat că toate cantitățile de cereale înscrise în facturile fiscale de mai sus au fost recepționate și înregistrate în contabilitatea ___________________ SRL.

De asemenea, s-a constatat că bunurile achiziționate de societatea administrată de inculpat au existat în materialitatea lor, aspect ce rezultă din înscrisurile aflate la dosar - facturi, note de recepție, borderouri de achiziții dar și din depozițiile martorilor C_____ I____, P_____ F_____, R_______ M_____ I___, aceștia declarând că cerealele achiziționate de inculpat erau încărcate în autovehicule speciale (auto cu nr. înmatriculare XXXXXXXX), în vederea revânzării către ____________________. Administratorul acestei societăți, martorul M________ N______ a declarat la fila 352, dosar urmărire penală că a achiziționat de la ___________________ SRL, în perioada oct. 2006-ian. 2008 produse agricole în valoare de 677.174,94 lei, plata fiind efectuată prin ordin bancar iar transportul fiind efectuat cu auto propriu cu nr. înmatriculare XXXXXXXX.

Potrivit art.7 alin.1 din Legea nr.241/2005 constituie infracțiune deținerea sau punerea în circulație, fără drept, a timbrelor, banderolelor sau formulare tipizate utilizate în domeniul fiscal, cu regim special.

Modalitatea alternativă constând în punerea în circulație (forma reținută de actul de inculpare) este operațiunea prin care formularele tipizate cu regim special sunt introduse în circuitul financiar și fiscal.

Sub aspectul vinovăției, fapta este comisă cu intenție, directă ori indirectă.

Or, așa cum a relevat probatoriul, facturile fiscale de achiziționare a cerealelor de către ___________________ SRL, administrată de inculpat au fost emise de furnizorii nominalizați mai sus iar așa cum a rezultat din raportul de expertiză grafică, acestea erau doar semnate de inculpat la rubrica „primire”. Nicio probă administrată în cauză nu a evidențiat că inculpatul ar fi pus în circulație cu intenție formularele tipizate (facturi fiscale, borderou de achiziție), cunoscând că acestea sunt false. De altfel, în rechizitoriu nu se motivează în ce a constat activitatea inculpatului de punere în circulație a facturilor și borderourilor. Singura afirmație că inculpatul a pus în circulație facturi fiscale false, (falsul rezultând din faptul că acestea conțin date neconforme celor aflate la ORC în cazul ___________________ radiată, ori mențiunile înscrise în acestea sunt nereale, în cazul _____________________ SRL, _________________ Invest SRL București, care nu aveau în obiectul de activitate comerț cu cereale) nesusținută de probe, a determinat instanța să constate că fapta comisă de inculpat nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.7 alin.1 din Legea nr.241/2005 modif. și compl., sub aspectul laturii subiective .

Martorii ascultați în cauză - C_____ I____, P_____ F_____, R_______ M_____ I___ - au declarat că inculpatul nu le-a înmânat vreun document (factură, borderou) cu privire la achiziționarea de cereale. Astfel, martorii C_____ și P_____ au declarat că inculpatul nu le-a înmânat vreun document și nu știu să fi completat acte referitoare la achiziționarea de cereale, ei mergând în locurile indicate de inculpat pentru a efectua plata, în timp ce martorul R_______ a declarat că „a scris (completat) o factură înmânată de o persoană de la care s-a achiziționat cereale pentru inculpat și a întocmit un aviz de expediție.

Din raportul de expertiză grafică întocmit în cursul urmăririi penale (fila 118) a rezultat că inculpatul nu a completat facturile în cauză cu alte date decât cele legate de semnătură.

Faptul că facturile emise de ______________________ informații incorecte referitoare la CUI și adresa furnizorului (acestea nu corespund cu cele de la ORC) ori că această societate era radiată sau faptul că _____________________ SR și _________________ Invest SRL București nu aveau în obiectul de activitate comerțul cu cereale nu creează vreo culpă în sarcina inculpatului de natură a reține în cazul acestuia comiterea infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea 241/2005, atâta vreme cât nu s-a dovedit cu certitudine că inculpatul este persoana care a pus în circulație astfel de facturi fiscale ci, dimpotrivă a rezultat că facturile fiscale erau înmânate și completate de alte persoane (furnizori, persoane trimise de inculpat, cum este cazul martorului R_______, pentru a efectua plata mărfurilor).

Pentru aceleași motive, respectiv inexistența unei acțiuni de falsificare a facturilor și borderourilor de către inculpat prin una din modalitățile prevăzute la art. 288 C. pen., respectiv prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lor în orice mod, instanța a constatat că fapta de fals material în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., reținută în sarcina inculpatului, nu există. Facturile fiscale în discuție nu constituie înscrisuri oficiale în sensul art. 150 alin. 2 C. pen., iar modalitatea în care se susține că s-a procedat la falsificarea acestora nu a constituit-o contrafacerea scrierii sau a subscrierii sau alterarea conținutului, ci s-a realizat cu prilejul întocmirii actului, situație în care s-a apreciat că nu se poate vorbi de existența infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 C. pen.

Așa cum a rezultat din raportul de expertiză grafică facturile și borderourile în cauză nu au fost completate de inculpat, singurele mențiuni înscrise pe acestea și care aparțin inculpatului sunt cele legate de semnătura primitorului. Or, societatea administrată de inculpat era beneficiara achiziției de cereale, așa încât în mod firesc semnătura acestuia apare la rubrica „semnătura de primire”.

Cât privește infracțiunile de evaziune fiscală prevăzute de art.9 alin.1 litera a și art. 9 alin.1 litera c din Legea nr.241/2005 pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, tribunalul, în raport de probatoriul administrat, a constatat că aceste infracțiuni au fost probate, fiind săvârșite de inculpat.

Infracțiunea de evaziune fiscală este o infracțiune complexă, latura obiectivă presupunând înregistrări contabile inexacte, cu consecința denaturării veniturilor și cheltuielilor.

Potrivit art.9 alin 1 litera din Legea nr.241/2005 constituie infracțiune fapta constând în ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile iar conform art. 9 alin. 11 litera c din lege constituie infracțiune fapta constând în evidențierea, în acte contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive, în cazul ambelor fapte scopul fiind sustragerea de la îndeplinirea obligațiilor fiscale.

Din înscrisurile aflate la dosar, raport de control, acte contabile, rapoarte de expertiză a rezultat că inculpatul a achiziționat cereale de la persoane fizice într-o cantitate de xxxxxx kg, conform borderoului de achiziții din 27.06.2007 și în valoare de 71.605 lei. Marfa a fost ulterior livrată către _________________ SRL București cu facturile fiscale ________ VEX nr. xxxxxxxx și xxxxxxxx, ambele din 27.06.2007.

Potrivit art.6 din Legea contabilității nr.82/1991, republicată cu modificările și completările ulterioare, „orice operațiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor contabile, dobândind calitatea de document justificativ”.

Cele două facturi fiscale întocmite către ______________ au fost însă înregistrate în evidența contabilă, deși ___________________ a colectat taxa pe valoarea adăugată pe baza acestora în valoare de 11.669 lei.

Prin urmare, s-a constatat, contrar celor susținute de apărarea inculpatului că, prin neînregistrarea în contabilitate a veniturilor obținute din vânzarea produselor menționate în borderoul de achiziție, inculpatul a urmărit sustragerea de la plata obligațiilor fiscale, prejudiciind statul cu suma de 11.669 lei TVA colectată, sumă menționată atât în raportul de inspecție al Gărzii cât și în raportul de expertiză contabilă întocmit de expert Ronciș, și asupra căruia inculpatul nu a avut obiecțiuni. Totodată, neînregistrarea conduce la obligația plății unui impozit suplimentar în sumă de 9824 lei .

Așa cum s-a arătat mai sus, documentele în baza cărora ___________________ a procedat la deducerea TVA-ului, și anume facturile fiscale emise de ____________________ SRL București după data radierii, nu îndeplineau cerințele legale pentru a fi considerate documente justificative.

Evidențierea în contabilitate a acestor facturi de către inculpat, ce nu au calitatea de document justificativ în sensul legii, pentru deducerea ilegală de TVA, a condus la crearea unui prejudiciu la bugetul consolidat al statului în cuantum de 5327 lei.

De asemenea, evidențierea în contabilitatea _______________________ emise de ____________________ informații incorecte, a condus la diminuarea bazei impozabile cu c/v mărfii înscrise în acestea, prejudiciul fiind în acest caz de 4486 lei.

Prin urmare, constatând că inculpatul a săvârșit infracțiunile prevăzute de art.9 alin.1 litera a precum și cea înscrisă la art.9 alin.1 litera c din Legea nr.241/2005 modif. și compl., în modalitățile arătate mai sus, s-a apreciat că acesta trebuie să răspundă penal pentru fiecare faptă reținută.

La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța, având în vedere dispozițiile art.72 C. pen., și anume gradul de pericol social concret al faptelor comise, împrejurările în care acestea au fost săvârșite, caracterul repetat al acțiunilor ilicite desfășurate de inculpat, limitele speciale de pedeapsă, circumstanțele personale ale inculpatului, necunoscut cu antecedente penale, datele care caracterizează persoana acestuia, și anume s-a prezentat la organele judiciare însă a negat faptele infracționale, valoarea prejudiciului, a dispus condamnarea acestuia pentru fiecare infracțiune reținută la pedeapsa închisorii orientată spre minimul prevăzut de lege.

Așa fiind, în temeiul art.9 alin.1 litera a din Legea nr.241/2005 modif. și compl. cu aplicarea art.41 alin.2 C. pen. a fost condamnat inculpatul P____ V___ M____ la pedeapsa închisorii de 2 ani.

În temeiul art. 9 alin.1 litera c din Legea nr.241/2005 modif. și compl. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa închisorii de 2 ani.

În baza art. 33 litera a -34 litera b C. pen., constatând că faptele au fost comise în condițiile concursului real de infracțiuni s-a dispus contopirea pedepselor aplicate, iar inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.

S-a apreciat de instanță că această pedeapsă este pe măsura tulburării pe care inculpatul, prin faptele sale, a produs-o în mediul social și poate asigura scopul pedepsei prevăzut în art. 52 Cod penal.

S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 litera a, teza II-a, litera b și c C. pen. în condițiile art. 71 C. pen.

Pentru interzicerea drepturilor civile, instanța a avut în vedere natura faptei săvârșite, gradul de pericol social al acesteia, circumstanțele personale ale inculpatului, precum și pedeapsa principală aplicată, acestea conducând la concluzia unei nedemnități în exercitarea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a și b și c Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat dar și la pierderea dreptului de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit inculpatul pentru săvârșirea infracțiunilor.

Luând în considerare și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului( Hotărârea din 30.03.2004 privind Cauza HIRST contra Marii Britanii) precum și Decizia LXXIV/2007 a ÎCCJ, s-a apreciat că interzicerea exercițiului acestor drepturi este necesară pentru asigurarea unui scop legitim, respectiv desfășurarea instrucției penale, măsură care este necesară într-o societate democratică. De asemenea, luând în considerare natura și durata pedepsei principale aplicate, instanța a apreciat că interzicerea acestor drepturi este proporțională cu situația care a determinat-o.

Având în vedere cuantumul pedepsei aplicate, de 2 ani închisoare precum și dispozițiile înscrise la art.9 alin.1 litera și c din Legea nr.241/2005 privind interzicerea unor drepturi ca pedeapsă complementară alături de aplicarea pedepsei principale, în temeiul art.65 C. pen. s-a dispus interzicerea față de inculpat a drepturilor prev. de art.64 alin.1 litera , teza a II-a, litera b și c C. pen. pe o perioadă de 1 an, în condițiile art. 66 C. pen.

Luând în considerare persoana inculpatului, care nu a mai suferit alte condamnări și faptul că pedeapsa aplicată acestuia nu depășește doi ani, după aplicarea dispozițiilor art. 34 litera b C. pen., instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi realizat față de inculpat și fără executarea pedepsei, așa încât, constatând îndeplinite condițiile cumulative cerute de art. 81 C. pen. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate.

În temeiul art. 82 C. pen. s-a fixat termen de încercare de 4 ani și s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor ce decurg din aplicarea prevederilor art. 83 C. pen.

Având în vedere că față de inculpat s-a dispus ca modalitate de executare a pedepsei, suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate s-a făcut aplicarea prevederilor art. 71 alin. 5 C. pen., potrivit căreia, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 11 pct. 2 litera b rap. la art. 10 litera d C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului P____ V___ M____ pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. 1 din Legea 241/2005, constatând lipsa elementului subiectiv, respectiv lipsa intenției .

În baza art. 11 pct. 2 litera a C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 290 C. pen cu aplicarea art.41 alin. 2 C. pen., constatând că fapta de fals reținută în sarcina inculpatului nu există.

Cu referire la latura civilă, s-a constatat, că partea civilă a reclamat în faza de urmărire penală crearea de către inculpat a unui prejudiciu în cuantum de 194.688,89 lei, din care impozit pe profit de 103.169,18 lei și TVA de plată în cuantum de 91.519,71 lei.

În cursul urmăririi penale s-au efectuat, așa cum s-a arătat anterior, 3 expertize judiciare, după cum urmează:

1. expertiză întocmită de expert judiciar I____ P____, care a prezentat, la concluzii două variante:

a. în ipoteza în care organele judiciare ar constata că _________________ SRL nu a pus în circulație documente fiscale în scopul deducerii ilegale de TVA, cuantumul prejudiciului produs de inculpat, prin înregistrarea în contabilitate a facturilor emise de ___________________ București , ___________________, _________________ Invest SRL și a borderoului de achiziții de la persoane fizice, din data de 27.06.2007, impozitul pe profit, total pentru anii 2006 și 2007, ar fi de 67.000 lei, iar TVA, pentru aceeași perioadă, de 10.784 lei;

b. în ipoteza în care aceleași organe ar concluziona că _________________ SRL a pus în circulație documente fiscale în scopul deducerii ilegale de TVA, cuantumul prejudiciului produs de administratorul _______________ impozit pe profit total anii 2006-2007 de 0 lei iar taxa pe valoarea adăugată de 102.337 lei.

Lucrarea depusă de acest expert este nesemnată și neștampilată, expertul precizând că a procedat în acest mod întrucât nu i-a fost achitat onorariul de expert.

2. expertiza întocmită de expert S______ P___ a concluzionat că, prejudiciul produs de inculpat, prin înregistrarea în contabilitate a unor facturi neconforme din punct de vedere fiscal și al ORC a fost stabilit la suma de 95.391 lei, reprezentând TVA dedus necuvenit;

3. raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit de expert Ronciș N___, la data de 28.01.2010 reiese că _________________ SRL are obligații față de bugetul statului în sumă totală de 31.306 lei reprezentând TVA, în cuantum de 16.996 lei și impozit pe profit de 14.310 lei.

Prejudiciul stabilit în actul de sesizare a instanței este de 194.688,89 lei.

Tribunalul a constatat că, potrivit art. 998 C. civ., în vigoare la momentul comiterii infracțiunilor, orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a cauzat a-l repara, iar conform art. 14 C. P.P. repararea pagubei prin infracțiune se face potrivit dispozițiilor legii civile, prin plata unei despăgubiri bănești care trebuie să acopere inclusiv folosul de care partea civilă a fost lipsită. În cazul infracțiunii de evaziune fiscală, dacă s-a cauzat un prejudiciu bugetului de stat, autorul infracțiunii este obligat să acopere atât prejudiciul efectiv cât și dobânda legală aferentă pe durata de timp de la data săvârșirii infracțiunii și până la achitarea sumei datorate.

Potrivit probatoriului, ___________________ SRL Roșiorii de Vede a achiziționat de la ___________________ cereale, cu facturile nr.xxxxxxx/18.10.2006, nr.xxxxxxx/20.10.2006 și nr.xxxxxxx/ 23.10.2006, în sumă totală de 33.368,40 lei. La data emiterii facturilor ________________ avea personalitate juridică, fiind radiată din data de 13.09.2006 și în consecință nu mai avea nici calitatea de persoană impozabilă iar operațiunile efectuate de aceasta nu mai intrau în sfera TVA-ului.

Dată fiind această situație, _________________ SRL a dedus nelegal TVA-ul în sumă de 5327 lei, prejudiciind bugetul de stat cu această sumă, așa încât a fost obligată la repararea acestuia.

Livrările de cereale efectuate de _____________________ și _________________ Invest SRL în afara obiectului lor de activitate nu determină pierderea de către ____________________ de deducere a TVA atâta vreme cât nu s-a dovedit că aceasta a acționat cu rea credință.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel P________ de pe lângă Tribunalul Teleorman, inculpatul P____ V___ M____ și partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală a Finanțelor Publice Teleorman.

Prin motivele de apel se critică soluția pentru nelegalitate și netemeinicie, considerând că instanța de fond a aplicat în mod greșit pedeapsa complementară alături de pedeapsa rezultantă și nu pe lângă fiecare dintre pedepsele aplicate, în raport de dispozițiile art.9 din legea nr.241/2005.

De asemenea, inculpatul trebuie obligat în solidar, conform art.191 alin.3 Cod procedură penală, la cheltuieli judiciare statului, așa cum a fost obligat și la despăgubiri.

Mai critică hotărârea și pentru reținerea infracțiunii de evaziune fiscală doar în raport de relațiile contractuale ale inculpatului cu ___________________, impunându-se reținerea acestei infracțiuni și în raport de relațiile cu _____________________ și _________________ Invest SRL, așa cum reiese din probatoriul administrat.

Pe latură civilă, inculpatul trebuie să răspundă pentru întreaga sumă cu care Agenția Națională de Administrare Fiscală s-a constituit parte civilă, respectiv 194.688,89 lei.

O altă critică se referă la faptul că, în mod greșit, nu au fost desființate înscrisurile falsificate, respectiv facturile emise fictiv și borderourile de achiziții.

Mai arată că instanța a reținut vinovăția inculpatului pentru infracțiunea prev. de art.9 lit.a și art.9 lit.c din legea nr.241/2005 și, din eroare, s-a menționat tot litera a și nu litera c, eroare care poate fi îndreptată de instanța de apel.

La termenul de azi, 07.01.2013, reprezentanta Ministerului Public a ridicat excepția tardivității apelului declarat de inculpat.

Inculpatul a apreciat că apelul său este declarat în termen și invocă nulitatea sentinței, conform art.197 alin.2 Cod procedură penală, în ceea ce privește sesizarea instanței.

Prin motivele de apel, mai solicită achitarea în baza art.10 lit.a Cod procedură penală, în ceea ce privește infracțiunea prev. de art.9 lit.a din Legea nr.241/2005, deoarece din probatoriu nu rezultă ascunderea surselor, iar neînregistrarea a două facturi fiscale nu reprezintă ascunderea surselor.

Mai solicită achitarea, în baza art.10 lit.d Cod procedură penală pentru infracțiunea prev. de art.9 lit.c din Legea nr.241/2005, întrucât lipsește intenția, care nu reiese din nicio probă aflată la dosar.

De asemenea, din expertiza efectuată nu s-a reținut că există vreun fals săvârșit de inculpat.

Partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală a Finanțelor Publice Teleorman a criticat soluția pentru greșita admitere a acțiunii civile numai pentru suma de 31.306 lei și nu pentru întreaga sumă solicitată.

De asemenea, mai critică soluția și pentru instituirea măsurilor asiguratorii asupra bunurilor inculpatului, necesară în vederea recuperării cu certitudine a întregului prejudiciu.

Verificând sentința atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, Curtea constată următoarele:

Apelul declarat de parchet este fondat.

Primul motiv referitor la aplicarea pedepsei complementare urmează a fi admis, întrucât instanța, stabilind pedeapsa rezultantă în caz de concurs de infracțiuni, trebuia să facă aplicarea art.3 Cod penal, în ceea ce privește pedeapsa complementară, după ce, pentru fiecare infracțiune, trebuia să dispună și această pedeapsă prevăzută de legea specială.

Articolul 35 Cod penal reglementează tocmai această situație, când pentru una sau mai multe infracțiuni s-au stabilit și pedepse complementare.

De asemenea, al doilea motiv de apel este fondat, instanța de fond neavând în vedere că inculpatul a fost obligat la despăgubiri în solidar, fiind aplicabile dispozițiile art.191 alin.3 Cod procedură penală.

Referitor la cel de-al treilea motiv de apel, atât pe latură penală, cât și pe latură civilă, se rețin următoarele:

Atât la urmărirea penală, cât și în faza de cercetare judecătorească, s-a stabilit că toate achizițiile de cereale au fost efectuate, în realitate, de la persoane fizice, deci, de la niciuna dintre cele 3 societăți comerciale, ___________________, _____________________ sau _________________ Invest SRL.

facturile emise în numele acestor societăți sunt fictive, fiind completate de inculpat sau de alte persoane, conform declarațiilor martorilor R_______ M_____ I___, P_____ F_____ și C_____ I____ și a expertizei grafice.

În motivarea pe latură civilă a cauzei, instanța de fond a reținut că _________________________ cereale de la cele 3 societăți comerciale, concluzionând că livrările de cereale de către _____________________ și _________________ Invest SRL nu determină pierderea dreptului de deducere a TVA, chiar dacă se situează în afara obiectului de activitate.

În concluzie, după ce s-a stabilit fără dubiu că toate livrările de cereale de către cele 3 societăți au fost fictive, fiind achiziționate de la persoană fizice, instanța de fond a considerat că aceste livrări fictive reprezintă documente justificative în accepțiunea Legii nr.82/1991 cu modificările ulterioare.

În realitate, facturile fictive care nu corespund realității, nu pot constitui documente justificative, iar taxa pe valoarea adăugată nu se poate deduce și nu pot folosi la stabilirea impozitului pe profit.

Prin urmare, concluziile expertizei efectuată de expert Ronciș N___, care a stat la baza soluționării cauzei pe acest aspect, nu sunt complete și nu au în vedere că documentele înregistrate în contabilitate sunt fictive, astfel că și concluzia este greșită.

Pe baza acestor considerente, se constată că instanța de fond a interpretat greșit probele administrate cu privire la situația de fapt, cu consecințe pe ambele laturi ale procesului penale, astfel că primind acest motiv de apel, va reține, așa cum s-a stabilit și la urmărirea penală, că activitatea infracțională cuprinde și livrările fictive de cereale față de _____________________ și _________________ Invest SRL, iar pe latură civile va obliga pe inculpat, în aceeași modalitate, la întreaga sumă solicitată prin constituirea de parte civilă.

Al patrulea motiv de apel este întemeiat, urmând să se procedeze conform art.348 Cod procedură penală, privind desființarea facturilor fiscale și a borderourilor de achiziții, în legătură cu cele trei societăți comerciale.

Urmează a se admite și ultimul motiv de apel, considerând că eroarea materială cu privire la încadrarea juridică nu intră sub incidența cazurilor de nulitate absolută, putând fi îndreptată în apel.

Apelul declarat de partea civilă urmează a fi admis, cu motivarea arătată deja în analiza motivului de apel al parchetului dar, în ceea ce privește solicitarea de instituire a măsurilor asiguratorii, se constată că partea civilă formulează pentru prima dată această cerere în apel, motiv pentru care nu au fost identificate până în prezent bunuri aparținând inculpatului, astfel că nici cererea nu poate fi primită.

În legătură cu apelul declarat de inculpat, se constată că sentința apelată a fost pronunțată la 18.09.2012, inculpatul fiind prezent și asistat de avocat ales la dezbateri, iar apelul a fost declarat la 02.10.2012, după expirarea termenului de apel, motiv pentru care inculpatul a solicitat repunerea în termenul de apel, cu motivarea să a așteptat ca hotărârea să-i fie comunicată, deși a verificat și a luat cunoștință de pronunțarea acesteia.

Se constată că motivul invocat nu face parte dintre cele menționate la art.364 Cod procedură penală, astfel că cererea de repunere în termen este nefondată, iar apelul este tardiv.

Va menține celelalte dispoziții ale instanței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite apelurile declarate de către P________ de pe lângă Tribunalul Teleorman și de către partea civilă - Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală a Finanțelor Publice Teleorman, împotriva sentinței penale nr.128/18 septembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Teleorman, Secția penală.

Desființează în parte sentința penală apelată și, rejudecând în fond:

Descontopește pedeapsa principală rezultantă, de 2 ani închisoare și pedeapsa complementară de 1 an, aplicate inculpatului P____ V___ M____ în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.

În temeiul art.9 alin.1 lit. a din Legea nr.241/2005, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, condamnă pe inculpatul P____ V___ M____, la o pedeapsă principală de 2 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit. a, teza a II a, lit. b și c, Cod penal, ca pedeapsă complementară.

În baza art.9 alin.1 lit. c din Legea nr.241/2005, cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal, condamnă pe același inculpat, la o pedeapsă principală de 2 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit. a, teza a II a, lit. b și c, Cod penal, ca pedeapsă complementară.

În temeiul art.33 lit. a – art. 34 alin.1 lit. b, art.35 și art.65 Cod penal, dispune ca inculpatul P____ V___ M____ să execute pedeapsa principală cea mai grea, respectiv 2 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit. a teza a II-a, lit. b și c Cod penal, ca pedeapsă complementară.

În temeiul art.14 și art.346 Cod procedură penală, rap. la art.998 și art.1003 Cod civil, obligă pe inculpatul P____ V___ M____, în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. V____ VM I____ SRL Roșiorii de Vede, la plata sumei de 194.688,89 lei, cu titlu de despăgubiri civile, din care, suma de 103.169,18 lei reprezintă impozit pe profit, iar suma de 91.519,71 lei reprezintă TVA dedus necuvenit, precum și la plata majorărilor de întârziere, calculate de la data scadenței și până la stingerea datoriei.

În temeiul art.191 alin.3 Cod procedură penală, obligă pe inculpat, în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. V____ VM I____ SRL Roșiorii de Vede, la plata sumei de 600 lei, cheltuieli judiciare către stat, la instanța de fond.

În temeiul art.348 Cod procedură penală, dispune desființarea înscrisurilor falsificate, aflate în dosarul de urmărire penală, după cum urmează: fila 39 (factura fiscală nr.xxxxxxx/18.10.2006); fila 40 (factura fiscală nr.xxxxxxx/20.10.2006); fila 41 (factura fiscală nr.xxxxxxx/ 23.10.2006); fila 43 (factura fiscală nr.xxxxxxx/09.11.2006), fila 45 (factura fiscală nr.xxxxxxx/02.07.2007); fila 46 (factura fiscală nr.xxxxxxx/16.07.2007); fila 47 (factura fiscală nr.xxxxxxx/31.07.2007); fila 49 (factura fiscală nr.xxxxxxx/13.08.2007), fila 50 (factura fiscală nr.xxxxxxx/02.07.2007), fila 51 (factura fiscală nr.xxxxxxx/22.08.2007), fila 52 (facturile fiscale nr.xxxxxxx/04.10.2007 și nr.xxxxxxx/ 31.10.2007), fila 53 (facturile fiscale nr.xxxxxxx/03.11.2007 și nr.xxxxxxx/29.11.2007), fila 54 (borderoul de achiziții din data de 27.06.2007).

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

În temeiul art.364 Cod procedură penală, respinge ca neîntemeiată, cererea apelantului inculpat, de repunere în termenul de apel.

În temeiul art.379 pct.1 lit. a Cod procedură penală, respinge ca tardiv formulat, apelul declarat de inculpatul P____ V___ M____, împotriva aceleiași sentințe penale.

În temeiul art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare, în apelurile parchetului și al părții civile, rămân în sarcina statului.

În temeiul art. 189, art.192 alin.2 Cod procedură penală și art.69 din Legea nr.51/1995, obligă pe apelantul inculpat, în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. V____ VM I____ SRL Roșiorii de Vede, la plata sumei de 500 lei, cheltuieli judiciare către stat, în apel, din care, onorariul parțial al avocatului din oficiu, în sumă de 50 lei, se avansează din fondurile Ministerului Justiției.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 ianuarie 2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

N______ S___ V_____ B____

GREFIER

L_______ A____ P___

Red.V.B./Tehnored.M.A.

2 ex./01.03.2013

Tribunalul Teleorman- jud. G.R_____