Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. xxxxx/2013

Ședința publică de la 19 Decembrie 2013

Completul constituit din:

PREȘEDINTE M______ B______

Grefier F_____ C____

Pe rol se află judecarea cauzei privind pe reclamant ____________________ și pe pârât ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI IAȘI, având ca obiect plata lucrului nedatorat.

Dezbaterile din prezenta cauza au avut loc in ședința publica din data de 10.12.2013, fiind consemnate in încheierea de ședința din acea data, când, instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de azi când,

INSTANȚA,

Asupra cauzei civile de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. XXXXXXXXXXXXXX reclamanta S.C. H______ G____ S.R.L. a chemat în judecată pârâta Administrația Finanțelor Publice Iași solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată să-i restituie sumei de 1390 lei, reprezentând plată nedatorată, cu cheltuieli de judecată.

Cererea a fost legal timbrată.

În motivarea cererii reclamanta a susținut că la data de 25.04.2007 a depus la pârâtă declarația de plată privind obligațiile de plată la bugetul consolidat de stat, în care a fost menționată din eroare și suma de 1390 lei, reprezentând impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în condițiile în care ea era plătitoare de impozit pe profit. Ulterior, în anul 2012 a depus declarație rectificativă și a solicitat pârâtei restituirea sumei, însă acesta i-a răspuns abia la data de 05.06.2013 și la întâlnirea avută cu reprezentanții pârâtei a refuzat nejustificat.

În drept reclamanta și-a întemeiat cererea pe disp. art. 1339-1345 C. civ.

Alăturat cererii reclamanta a depus copia declarației rectificative din 17.09.2012, copia cererii adresate pârâtei, copia declarației din data de 25.04.2007.

Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiate.

În cuprinsul întâmpinării pârâta a susținut că reclamanta a depus declarația pentru trimestrul I 2007 în care a înscris suma de 1390 lei impozit de venit pentru microîntreprinderi, însă pentru acel trimestru figura cu obligația depunerii declarației cu impozitul pe profit. În anul 2012 depus declarația rectificativă, prin care a corectat-o pe cea din 2007. A susținut că reclamanta a formulat cerere de restituire în 08.10.2012 dată la care nu existau creanțe neachitate, astfel că nu s-a putut opera compensarea, iar ulterior la data de 09.11.2012 contabila reclamantei a renunțat la cerere de restituire, precizând că va reveni cu altă solicitare.

Ori până la data de 01.01.2013 reclamanta nu a formulat o altă cerere de restituirea motiv pentru care a intervenit prescripția dreptului de a cere restituirea sumei, condiții în care s-a întocmit procesul-verbal nr. xxxxx/13.08.2013, mai mult nu există cadrul legal de restituire a sumei.

Alăturat întâmpinării pârâta a depus înscrisuri.

Reclamanta a depus răspuns la întâmpinare prin care a menționat că la data când a formulat cererea de restituire existau datorii fiscale față de pârâtă ce puteau fi compensate, așa cum rezultă din fișa sintetică totală; de asemenea nu a renunțat la cererea de compensare și apreciază că nu a intervenit prescripția dreptului de a solicitat restituirea sumei.

În dovedirea acțiunii reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei și proba testimonială, probe pe care instanța de judecată le-a apreciat, în temeiul disp. art. 255 alin. 1 C. proc. civ., ca admisibile , le-a încuviințat în baza art. 258 alin. 1 C. proc. civ. și a procedat la administrarea acestora.

În contradovadă pârâta a solicitat proba cu înscrisurile pe care le-a depus alăturat întâmpinării.

A fost depus răspunsul la interogatoriu al pârâtei.

Martorul audiat a declarat că , în calitate de contabil, a prestat activitate pentru reclamantă și că a cunoscut faptul că reclamanta a plătit suma de 1390 lei cu titlu de impozit pe venit, însă în mod eronat a fost depusă declarația fiind plătită suma cu altă destinație (declarația fiind completată greșit), aspect pe care l-a aflat când a dorit să scoată un certificat fiscal. A mai declarat că s-au făcut demersuri pentru compensarea sumei însă fără nici un rezultat.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța de judecată reține următoarele:

Prin cererea formulată reclamanta a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta să-i restituie sumei de 1390 lei, reprezentând plată nedatorată, motivat de faptul că plata a fost făcută din eroare și a depus declarație rectificativă în acest sens.

Față de data la care s-a efectuat plata, pretins nedatorată sunt aplicabile dispozițiile art. 992 din vechiul C. civil.

Acțiunea în restituire întemeiată pe plata nedatorată privește o sumă de bani, acțiunea în restituire se prescrie în termen de 3 ani calculați de la data la care solvens a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască faptul că plata era nedatorată precum și persoana accipiens-ului

În speță, dreptul reclamantei de a solicita restituirea sumei s-a născut la data efectuării plății nedatorate, respectiv în anul 2007, când a depus și declarația care susține că a completat-o eronat și că nu datora acea sumă cu acel titlu.

În conformitate cu art.7 din Decretul nr.167/1958 „prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune sau dreptul de a cere executarea silită, iar în obligațiile care urmează să se execute la cererea creditorului, precum și în acelea al căror termen de executare nu este stabilit, prescripția începe să curgă de la data nașterii raportului de drept”.

În speță, dreptul reclamantei de a solicita restituirea sumei s-a născut la data efectuării plății nedatorate, respectiv în anul 2007 (de altfel, nu există în concret dovada datei efectuării acestei plăți) și prin urmare, acțiunea introdusă la 03.07.2007 s-a formulat cu depășirea termenului de prescripție de 3 ani.

Împrejurarea că a existat o dispută privind legalitatea plății, solicitarea de compensare a acestei sume cu altele nu este de natură să modifice data când începe să curgă termenul de prescripție, motive pentru care instanța de judecată constată că este prescris dreptul la acțiunea al reclamantei și pe cale de consecință va respinge cererea acesteia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanta S.C. H______ G____ S.R.L., cu sediul în Iași, _________________ în contradictoriu cu intimata D.G.R.P – A.F. P. Iași.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 19.12.2013.

Președinte, Grefier,

Red./Tehnored.: M.B./F.C

4 ex/16.04.2014