R O M Â N I A

CURTEA DE APEL TÂRGU M____

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

DECIZIA PENALĂ NR. 45/A

Ședința publică din 06 Martie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE F_____ G_____

Judecător A____ O______

Grefier A____ B_____ F_____

Pe rol judecarea apelurilor formulate de către P________ de pe lângă Î.C.C.J. – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Tg.M____, inculpatul C_____ E______ F_____ (fiul lui E______ și Lucreția, născut la data de 20 iulie 1974, domiciliat în comuna M___, ____________________, jud.M____) și partea civilă Agenția de plăți și intervenție pentru agricultură (cu sediul în București, _________________.17, sector 2) împotriva sentinței penale nr.110 din 24 octombrie 2013 pronunțată de Judecătoria Târnăveni în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților, precum și a reprezentantului Ministerului Public, domnul procuror R___ M____ C_______ din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A.- Serviciul Teritorial M____.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Mersul dezbaterilor și susținerilor în fond ale părților au fost consemnate în încheierea din 26 februarie 2014, când s-a amânat pronunțarea pentru 6 martie 2014, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

CURTEA DE APEL

Deliberând asupra prezentelor apeluri:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Tg-M____ la data de 24.12.2013 sub nr. XXXXXXXXXXXX, P________ de pe lângă ÎCCJ – DNA – Serviciul Teritorial Târgu-M____, inculpatul C_____ E______ F_____ și partea civilă AGENȚIA DE ĂPLĂȚI ȘI INTERVENȚII PENTRU AGRICULTURĂ București, au declarat recurs împotriva sentinței penale nr. 110/24.10.2013 pronunțată de Judecătoria Târnăveni.

În motivarea recursurilor, procurorul și partea civilă au solicitat menținerea măsurii asigurătorii instituite prin Ordonanța DNA – Serviciul Teritorial Târgu-M____ asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului.

Recursul inculpatului nu a fost motivat, însă în fața instanței s-a solicitat reducerea cuantumului despăgubirilor civile la care acesta a fost obligat.

La termenul din 05.02.2014 s-a constatat că, potrivit disp. art. 10 alin. 2 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, prezentul recurs aflat în curs de judecată la data intrării în vigoare a Codului de procedură penală, declarat împotriva unei hotărâri pentru care legea veche nu prevede calea de atac a apelului, se soluționează de prezenta instanță, conform dispozițiilor din legea nouă privitoare la apel.

A fost asigurată asistența juridică prin apărător desemnat din oficiu.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de control retine următoarea situație de fapt:

Prin sentința penală nr. 110/24.10.2013 pronunțată de Judecătoria Târnăveni, s-au hotărât următoarele:

A fost admisă acțiunea civilă formulată de către partea civilă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, împotriva inculpatului C_____ E______ F_____.

În baza art. 14 și art. 346 Cod.pr.pen. raportat la art. 998 Cod civil a fost obligat inculpatul să achite părții civile suma de 125.605,89 lei despăgubiri civile.

În baza art. 14 și art. 346 Cod.pr.pen. raportat la art.1349, alin. 1 și 2 Noul Cod civil, a fost obligat inculpatul să achite părții civile suma de 29.183,22 lei despăgubiri civile.

În baza art. 121 alin. 1, din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 125/2006 a fost obligat inculpatul la plata dobânzilor și penalităților de întârziere aferente debitelor principale, calculate de la data 12.11.2013 până la data achitării integrale a debitelor.

În temeiul art.191 alin.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

Între inculpatul C_____ E______ F_____, în calitate de crescător de animale, și ________________________ de proprietar, reprezentată de primar Szekely Ladislau, s-a încheiat contractul de pășunat nr. 1604 din 16.03.2009, având ca obiect dreptul de folosință asupra unei suprafețe de 124,10 ha pășune din loc. Hărănglab, în vederea asigurării desfășurării activității de pășunat pentru 105 capete bovine și cabaline adulte și 500 capete ovine și caprine adulte deși nu deținea nici un animal erbivor.

La data de 10.04.2009, inculpatul C_____ E______ F_____, a completat cererea unică de plată pe suprafață 2009 prin care a solicitat subvenții pentru suprafața de 125,74 ha, din care 124,10 ha pășune anexând cererii și contractul de pășunat 1604/16.03.2009. În urma acestei cereri, înregistrată la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură M____ (A.P.I.A.) cu nr. MS-xxxxx, inculpatul a primit de la agenție suma de 26.366,21 lei, conform deciziei de plată, în avans nr. xxxxxxx/26.11.2009 și suma de 8.971,98 lei, conform deciziei nr. xxxxxxx/25.03.2010.

Inculpatul a completat cererea unică de plată pe suprafață 2010 la data de 08.03.2010 și a solicitat subvenții pentru suprafața de 125,56 ha, din care 123,92 ha pășune, menționând că deținea 105 bovine și 500 ovine, anexând cererii și contractul de pășunat 1604/16.03.2009. Cererea adresată A.P.I.A. – Centrul Județean M____ era înregistrată cu nr. MS-518. Prin decizia de plată nr. xxxxxxx, din 16.02.2011, A.P.I.A. – Centrul Județean M____ a plătit inculpatului suma de 40.806,45 lei.

La data de 29.03.2011 inculpatul a completat cererea unică de plată pe suprafață 2011, prin care solicita subvenții pentru suprafața de 124,32 ha, din care 123,92 ha pășune, menționând că deținea 2 bovine și 3 ovine, anexând cererii și contractul de pășunat 1604/16.03.2009. Cererea adresată A.P.I.A. – Centrul Județean M____ a fost înregistrată cu nr. MS-7848. Prin decizia de plată, în avans, nr. xxxxxxx din 19.10.2011, A.P.I.A. – Centrul Județean M____ a plătit inculpatului suma de 22.752,47 lei, iar prin decizia de plată, nr. xxxxxxx, din 22.12.2011 a plătit suma de 26.708,77 lei.

La data de 21.05.2012 inculpatul a completat cererea unică de plată pe suprafață 2012, prin care a solicitat subvenții pentru suprafața de 124,32 ha, din care 123,92 ha pășune, menționând că deținea 34 bovine, 381 ovine și 120 caprine.

Cu toate acestea din registrele agricole ale loc. Hărănglab a reieșit că în anii 2008, 2009, 2010 și 2011, inculpatul a avut doar 10 găini, nu și animale ierbivore. În anul 2012, era înregistrat în aceste registre ca având 40 caprine. Conform Bazei naționale de date pe specii pentru proprietarii de animale inculpatul a fost înregistrat cu 40 capete caprine, la data de 09.04.2012. Faptul că în această perioadă inculpatul nu a deținut animale a fost confirmat și de martorii H______ A_____ (ciobanul satului) Aszalos M_____, Czirmoi Acațiu, Szanto I____, I____ I____, Csiki A________ și Iakob Emeric.

Contractul de asociere nu a putut fi luat în considerare, deoarece, conform declarațiilor date în faza de urmărire penală, nu era recunoscut de părți, nu era semnat nici datat.

Astfel, deși scopul declarat de inculpat la încheierea contractului nr. 1604 din 16.03.2009 a fost desfășurarea activității de pășunat pentru 105 capete bovine și cabaline adulte și 500 capete ovine și caprine adulte, din faptul că, inculpatul nu a deținut aceste animale nici la momentul încheierii contractului și nici în anii următori și nici nu a încheiat contracte de asociere cu alți crescători de animale, a rezultat că inculpatul a avut în vedere la momentul încheierii acelui contract posibilitatea de a-l folosi în scopul obținerii unor fonduri de la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură M____, fapt care s-a și întâmplat începând cu anul 2009. De altfel prima cerere unică de plată pe suprafață 2009 a fost făcută la 10.04.2009, la mai puțin de o lună de la data încheierii contractului.

În cuprinsul cererilor unice de plată, la cap. III – 1 – „Angajamente și Declarații” era stipulat printre altele faptul că solicitantul se angaja să declare „date reale complete, corecte și valabile în formularul de cerere de plată directă pe suprafață și în documentele anexate”. Inculpatul și-a însușit aceste declarații și angajamente prin semnătură, deși, știa, la data semnării că, nu toate documentele conțineau date reale, complete, corecte și valabile.

În declarațiile de eligibilitate din anii 2010 și 2011 s-a menționat că „Solicitarea la plată a suprafețelor de pășuni comunale fără ca acestea să fie obținute în baza animalelor deținute determină neeligibilitatea acestora nefiind dovedit dreptul de utilizare în conformitate cu legislația națională” și cu toate acestea, deși, știa, că nu deținea animalele declarate inculpatul și însușit declarația prin semnarea ei.

În declarația de eligibilitate, pentru anul 2012 inculpatul C_____ E______ F_____, a declarat pe propria răspundere că, pentru suprafețele de pajiști contractate de la Consiliul Local M___ a obținut dreptul de utilizare în baza contractului 1604/16.03.2009.

Inculpatul a declarat în cererea unică de plată pe suprafață 2012, în mod nereal că, deținea un nr. de 34 bovine, 381 ovine și 120 caprine chiar dacă înainte de semnătura solicitantului și data semnării era scris textul „Declar pe propria răspundere că toate informațiile de mai sus sunt conforme cu realitatea”.

La această cerere a fost anexat un tabel cu titlul „Tabel nominal cu persoanele din satul Hărănglab care dețineau animale (oi, vaci, capre) și au fost de acord cu C_____ F_____ să pășuneze animalele pe ________________________________ fost înregistrat la Primăria Comunei M___, cu nr. 3106, din data de 21.05.2012, a fost depus la APIA în aceeași zi și conținea numele a 32 persoane din loc. Hărănglab, CNP – urile și adresele acestora, numărul de animale pe care le dețineau precum și semnătura fiecăreia, iar la sfârșit, mențiunea „Întocmit C_____ E______ F_____” și semnătura acestuia.

La data de 22.08.2012 inculpatul a depus alt tabel, cu același titlu, înregistrat la Primăria ________________. 4824, din 22.08.2012 și care conținea numele a 24 persoane din loc. Hărănglab, CNP – urile și adresele acestora, cardul exploatațiilor, numărul de animale pe care le deținea, precum și semnătura fiecăreia. Actul era semnat și ștampilat de medicul veterinar C_______ A________ și semnat de Szekely Ladislau, primarul __________________________> Ambele tabele conțineau date nereale, iar semnăturile nu erau toate ale persoanelor în dreptul cărora apar. Astfel, din declarațiile date în cursul urmăriri penale de unele persoane, dintre cele al căror nume figurau pe tabele, a reieșit că atât unele CNP – uri (al martorului Iakob Emeric) erau trecute eronat, cât și numărul animalelor deținute de aceste persoane. În acest sens au fost audiați martorii Aszalos M_____, Czirmoi Acațiu, Azanto I____ și Iakob Emeric care au afirmat că nu au semnat niciodată un asemenea tabel și nici nu dețineau numărul de animale care figurau în acele tabel.

În susținerea cererii din 2012, inculpatul a depus în copie 19 carduri de exploatație ale unor locuitori, din satul Hărănglab și, 16 adeverințe emise de cabinetul medical veterinar individual C_______ T. A________, pe numele unor locuitor fără ca aceștia să fi solicitat eliberarea unor astfel de adeverințe și fără acordul lor. Conform declarației martorului B____ Ș_____, tehnician veterinar, el a întocmit adeverințele, conform datelor existente în calculatorul medicului veterinar C_______ A________, după o listă prezentată de inculpat.

În cursul urmăririi penale, în prezența apărătorului ales, inculpatul C_____ E______ F_____ a recunoscut că nu a deținut niciodată animalele declarate în cererile adresate Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură M____ și că a semnat în fals cele două tabele depuse.

Situația de fapt reținută de instanță și vinovăția inculpatului au fost dovedite pe deplin prin mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală.

Întrucât înainte de citirea actului de sesizare inculpatul a arătat că recunoaște săvârșirea faptei reținute prin rechizitoriu și că nu solicită administrarea de probe, solicitând ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoștea și le însușea, instanța a făcut aplicarea prevederilor art. 320¹ Cod.pr.pen, astfel încât a procedat la judecarea cauzei doar în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Fiind audiat în cursul urmăririi penale inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor.

Pe latura penală inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 22/28.02.2013 a Judecătorie Târnăveni, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, sentință casată parțial prin Decizia nr. 396/R/21.06.2013 a Curții de Apel M____, pronunțată în recursul declarat de P________ de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Tg-M____ împotriva sentinței menționate.

Conform Deciziei nr. 396/R/21.06.2013, a Curții de Apel M____, inculpatul C_____ Emonoil F_____ a fost condamnat, în baza art. 181 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41, alin. 2 Cod penal, la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, în formă continuată, iar în baza art. 861 a fost dispusă suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei stabilindu-se termenul de încercare de 5 ani.

Prin aceeași decizia a fost menținută dispoziție primei instanțe în ceea ce privea disjungerea laturii civile și formarea unui nou dosar.

În ceea ce privea latura civilă a cauzei, care a făcut obiectul prezentului dosar, inculpatul a recunoscut existența unui prejudiciu în urma comiterii infracțiunii prev. art. 181 din Legea nr. 78/2000, dar a contestat întinderea acestuia considerând că din totalul sumei solicitate de partea civilă trebuia scăzută valoarea lucrărilor efectuate pentru întreținerea pășunii, deoarece prin aceste lucrări, el a respectat clauzele contractelor încheiate.

În speță, izvorul răspunderii civile a inculpatului era delictul, rezultat din infracțiunea comisă de inculpat, și nu contractual, cum s-a încercat a se acredita ideea, de către inculpat.

Temeiul răspunderii inculpatului pentru prejudiciul cauzat bugetului general al Comunității Europene sau bugetelor administrate de acestea ori în numele lor, respectiv Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură, l-a constituit răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, reglementată în art. 998, art. 999 C. civ. sau art. 1349. alin. 1 și 2 și art. 1357 alin 1 și 2 din Noul Cod civil, în funcție de data comiterii faptei ilicite.

Examinând apelurile promovate, din prisma dispozițiilor art. 417 și urm. C. pr. pen, instanța de control judiciar le găsește fondate pe cele declarate de procuror și partea civilă și nefondat pe cel declarat de inculpat, pentru următoarele considerente:

Sub aspectul stării de fapt, care a fost corect reținută – pornind de la conținutul materialului probator administrat pe parcursul desfășurării procesului penal – hotărârea primei instanțe nu comportă nici un fel de critică, fiind justă soluția la care s-a oprit judecătorul fondului, respectiv la admiterea acțiunii civile așa cum a fost formulată și la obligarea inculpatului la plata despăgubirilor, a dobânzilor și a penalităților în cuantumurile arătate.

Pentru a face o asemenea apreciere, instanța de control judiciar constată că soluția pe latura penală este una definitivă în privința existenței faptei și a vinovăției inculpatului, iar din conținutul materialului probator administrat, rezultă fără putință de tăgadă faptul că inculpatul se face vinovat și de producerea prejudiciului, între fapta inculpatului și prejudiciu existând legătură de cauzalitate.

De altfel, materialul probator administrat se coroborează cu declarația inculpatului, care recunoaște producerea prejudiciului, contestând doar întinderea acestuia.

Așa cum în mod corect a reținut prima instanță, prin ordonanța din data de 19.11.2012 Direcția Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Târgu M____ s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobili și imobile ale inculpatului până la concurența sumei de 125.605, 88 lei, iar prin procesul verbal, din data de 27.11.2012 a fost instituit sechestru asigurător asupra terenului arabil în suprafață de 4.000 mp aflat în proprietatea inculpatului.

Cu toate acestea, judecătorul fondului a omis să mențină prin sentință măsurile asigurătorii instituite în cursul urmăririi penale.

Faptul că este vorba despre o omisiune, rezultă din aceea că s-a pronunțat o soluție de admitere a acțiunii civile, iar în considerentele hotărârii nu se face nicio referire la o eventuală ridicare a măsurilor asigurătorii.

Această omisiune urmează a fi complinită în calea de atac, fiind motivul pentru care vom admite apelurile declarate de procuror și de partea civilă.

Analizând criticile formulate de inculpat, în acord cu prima instanță reținem că temeiul răspunderii civile a inculpatului este răspunderea delictuală și nu cea contractuală, fiind lipsit de relevanță dacă o parte din sumele obținute au fost folosite pentru amenajarea pășunilor, așa cum susține inculpatul. Chiar dacă am accepta susținerea inculpatului, aceasta nu ar constitui o reparare parțială a prejudiciului cauzat părții civile.

Prin săvârșirea faptei penale, inculpatul a obținut fără drept sumele, astfel încât, indiferent de modalitatea utilizării acestora, este obligat la restituirea lor către partea civilă.

S-a dovedit mai presus de orice dubiu că inculpatul a formulat patru cereri de plată pe suprafață, deși, știa că, nu îndeplinea condițiile de eligibilitate, anexând cererii documente care nu conțin date reale, complete, corecte și valabile, cereri care au stat la baza decontării sumelor specificate pentru fiecare an. Pentru cererile formulate la datele 10.04.2009, 08.03.2010 și 29.03.2011 erau aplicabile prevederile art. 998, art. 999 din vechiul C. civ., iar pentru cererea formulată la data de 21.05.2012, erau aplicabile prevederile art. 1349. alin. 1 și 2 și art. 1357 alin 1 și 2 din Noul Cod civil (în vigoare de la 01.10.2011).

Conform documentelor depuse la dosar, note avans SAAPS- Decizii de plată SAPAS, extrase de cont (filele 141-151) inculpatul a primit de la partea civilă – APIA – ca urmare a cererilor depuse, următoarele sume: pentru anul 2009 suma de 35.338,19 lei; pentru anul 2010 suma de 40.806,45 lei; pentru anul 2011 suma de 49.461,25 lei iar pentru anul 2012 suma de 29.183 lei.

Așadar, prin prisma considerentelor mai sus expuse, urmează ca în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C. pr. pen, să admitem apelurile declarate de P________ de pe lângă ÎCCJ – DNA – Serviciul Teritorial Târgu-M____ și de partea civilă AGENȚIA DE ĂPLĂȚI ȘI INTERVENȚII PENTRU AGRICULTURĂ București împotriva sentinței penale nr. 110/24.10.2013 pronunțată de Judecătoria Târnăveni.

În temeiul art. 423 C. pr. pen vom desființa parțial sentința atacată și rejudecând cauza:

În baza art. 422 alin. 1 rap. la art. 404 alin. 4 lit. c C. pr. pen, vom menține sechestrul asigurător instituit prin Ordonanța DNA – Serviciul Teritorial Târgu-M____ din data de 19.11.2012, asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpatului C_____ E______ F_____, până la concurența sumei de 125.605,88 lei (fila 164 vol. I dos. urm. pen.) și cel instituit prin procesul-verbal din 27.11.2012 asupra unui teren în suprafață de 4.000 mp (filele 166-167 vol. I dos. urm. pen.).

Vom menține celelalte dispoziții din hotărârea atacată, care nu contravin prezentei decizii.

În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C. pr. pen, vom respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul C_____ E______ F_____ împotriva aceleiași sentințe.

În baza art. 275 alin. 2 C. pr. pen, vom obliga inculpatul-apelant la 300 lei cheltuieli judiciare parțiale în apel, din care suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu va fi avansată Baroului M____ din fondurile Ministerului Justiției.

În baza art. 275 alin. 3 C. pr. pen, restul cheltuielilor judiciare în apel rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C. pr. pen, admite apelurile declarate de P________ de pe lângă ÎCCJ – DNA – Serviciul Teritorial Târgu-M____ și de partea civilă AGENȚIA DE ĂPLĂȚI ȘI INTERVENȚII PENTRU AGRICULTURĂ București (cu sediul în București, _________________.17, sector 2) împotriva sentinței penale nr. 110/24.10.2013 pronunțată de Judecătoria Târnăveni.

În temeiul art. 423 alin. 1 C. pr. pen desființează parțial sentința atacată și rejudecând cauza:

În baza art. 422 alin. 1 rap. la art. 404 alin. 4 lit. c C. pr. pen, menține sechestrul asigurător instituit prin Ordonanța DNA – Serviciul Teritorial Târgu-M____ din data de 19.11.2012, asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpatului C_____ E______ F_____, până la concurența sumei de 125.605,88 lei (fila 164 vol. I dos. urm. pen.) și cel instituit prin procesul-verbal din 27.11.2012 asupra unui teren în suprafață de 4.000 mp (filele 166-167 vol. I dos. urm. pen.).

Menține cecelate dispoziții din hotărârea atacată, care nu contravin prezentei decizii.

În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C. pr. pen, respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul C_____ E______ F_____ (fiul lui E______ și Lucreția, născut la data de 20 iulie 1974, domiciliat în comuna M___, ____________________, jud. M____) împotriva aceleiași sentințe.

În baza art. 275 alin. 2 C. pr. pen, obligă inculpatul-apelant la 300 lei cheltuieli judiciare parțiale în apel, din care suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu va fi avansată Baroului M____ din fondurile Ministerului Justiției.

În baza art. 275 alin. 3 C. pr. pen, restul cheltuielilor judiciare în apel rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 06 martie 2014.

Președinte Judecător

F_____ G_____ A____ O______

Grefier

A____ B_____ F_____

Red.AO/07.03.2014

Thnred./CC/2 exp./11.03.2014

Jd.fd. V.T_____