R O M Â N I A

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

-SECȚIA I CIVILĂ -

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXXX

D E C I Z I A NR. 195

Ședința publică din data de 2 februarie 2016

Președinte - V_______ G_______

Judecător - M_______ P_____

Grefier - G_______ C_______

Pe rol fiind soluționarea contestației în anularea deciziei nr. 1723 din 4 noiembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în dosarul nr. XXXXXXXXXXX14, formulată de contestatoarea A__________ NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, cu sediul în București, Calea Floreasca, nr. 202, sector 1, în contradictoriu cu intimata N______ C________, domiciliată în Ploiești, __________________, județul Prahova.

Cerere scutită de taxă de timbru.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata N______ C________ reprezentată de avocat L___ G_______ din Baroul Prahova, conform împuternicirii avocațiale ________ nr. xxxxxxx/01.02.2016, depusă la dosar, lipsă fiind contestatoarea A__________ Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că dosarul este la primul termen de judecată și că prin contestația în anulare s-a solicitat și judecata cauzei în lipsă.

Avocat L___ G_______ depune la dosar note scrise și, având cuvântul, arată că nu mai are alte cereri de formulat, solicitând cuvântul pe fondul cauzei.

Curtea ia act de declarațiile acesteia și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat L___ G_______ având cuvântul, solicită respingerea contestației în anulare ca nefondată.

Arată că motivele invocate de contestatoare privesc trei critici, respectiv, aprecierea momentului când s-a invocat excepția de nelegalitate, aprecierea asupra ordinii firești a demersurilor judiciare pe care ar fi trebuit să le urmeze contestatoarea și aprecierea privind calitatea de creditor de bună credință a intimatei. Arată că motivele invocate nu se circumscriu dispozițiilor art.503 alin. 2 NCPC, respectiv nu pot fi apreciate ca erori materiale.

Acest text de lege vizează greșeli de fapt, involuntare, iar nu greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziții legale sau de rezolvare a unor incidente procedurale.

Sub aspectul aprecierii făcută de instanța de apel asupra ridicării excepției de nelegalitate a deciziei 815/2010, apărătorul intimatei a arătat că aceasta a fost ridicată pentru prima dată în apel. Invocând nelegalitatea acestui act, contestatoarea trebuia să urmeze procedura obligatorie prevăzută de Legea nr.554/2004.

Potrivit disp. art. 1 alin.6 din acest act normativ, autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanței anularea acestuia, în situația în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice. În cazul admiterii acțiunii, instanța se pronunță, dacă a fost sesizată prin cererea de chemare în judecată, și asupra validității actelor juridice încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum și asupra efectelor juridice produse de acestea. Această dispoziție legală se aplică și speței deduse judecății, în sensul că actul contestat este emis de contestatoare, actul a intrat în circuitul civil și obiectul dedus judecății privește validitatea actelor juridice ulterioare emiterii deciziei 815/2010.

În atare situație, consideră apărătorul intimatei că în mod corect instanța de apel a respins excepția de nelegalitate ridicată de contestatoare în apel.

În ceea ce privește calitatea de creditor de bună credință a intimatei, apărătorul acesteia solicită să aibă în vedere argumentele expuse pe larg în notele scrise depuse la dosar la acest termen; fără cheltuieli de judecată.

C U R T E A ,

Deliberând asupra contestației în anulare de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova - Secția I Civilă sub nr.XXXXXXXXXXX14, reclamanta A__________ Națională pentru Restituirea Proprietăților a chemat-o în judecată pe pârâta N______ C________ solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună, în principal, obligarea acesteia la returnarea sumei de 311.900 lei, actualizată cu indicele de inflație de la data de 30.06.2010 și până la data plății efective în contul RO93TREZ23AxxxxxxxxxxxxX, deschis la Direcția Generală a Finanțelor Publice București - Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București, beneficiar A__________ Națională pentru Restituirea Proprietăților, cod de identificare fiscală xxxxxxxx, iar în subsidiar, obligarea la returnarea contravalorii celor 311.900 acțiuni primite în mod nelegal, stabilită potrivit valorii acestor acțiuni la data primei tranzacționări a acestora la Bursă.

Prin sentința civilă nr. 740/17 martie 2015, Tribunalul Prahova a respins excepțiile prescripției dreptului material la acțiune și a lipsei calității procesuale active a reclamantei A.N.R.P. cu privire la ambele capete de cerere, invocate de pârâtă. A fost admisă excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâtă prin întâmpinare și a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantă ca inadmisibilă, dispunându-se obligarea reclamantei A.N.R.P. la plata către pârâta N______ C________ a sumei de 4.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta A__________ Națională pentru Restituirea Proprietăților, criticând-o ca nelegală și netemeinică.

Prin decizia nr. decizia nr. 1723/ 4 noiembrie 2015 Curtea de Apel Ploiești a respins ca nefondat apelul și a obligat pe apelanta A__________ Națională pentru Restituirea Proprietăților să plătească intimatei-pârâte N______ C________ suma de 1.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Prin cererea formulată la data de 3 decembrie 2015 și înregistrată sub nr. XXXXXXXXXXXXXXXX, contestatoarea A__________ Națională pentru Restituirea Proprietăților a formulat contestație în anularea deciziei civile nr. 1723 pronunțată la 4 noiembrie 2015 de Curtea de Apel Ploiești, invocând dispozițiile art. 503 alin. 2 pct. 2 din Noul Cod de procedură civilă, în sensul că „hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale".

A apreciat contestatoarea că, la pronunțarea deciziei civile nr. 1723/04.11.2015, Curtea de Apel Ploiești, în mod eronat și profund nelegal a concluzionat că din textul art. 4 din Legea nr. 554/2004 „reiese că apelanta ar putea invoca excepția de nelegalitate doar în fața primei instanțe, ori în cazul de față această excepție a fost invocată în calea de atac a apelului."

Față de cele arătate, contestatoarea a învederat că din textul art. 4 din Legea nr. 554/2004 nu se desprinde nicidecum această concluzie, textul legal indicând într-un mod clar, lipsit de echivoc „instanța învestită cu fondul litigiului", instanță care poate fi atât prima instanță cât si instanța de apel.

A precizat în acest sens că, potrivit art. 476 NCPC( efectul devolutiv al apelului) „apelul exercitat în termen provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept".

Prin urmare, contrar celor reținute de instanța de apel, invocând excepția de nelegalitate în fața instanței de apel contestatoarea a arătat că nu a încălcat dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004.

A mai arătat că, în mod eronat, instanța de apel a reținut, de asemenea, că apelanta ar fi menționat că „ordinea firească a demersurilor judiciare care trebuiau inițiate (...) era ca, mai întâi, să se obțină anularea/desființarea, în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, a titlului de conversie - Decizia nr. 815/30.06.2010 care este un act administrativ și, numai în situația în care dispunea revocarea acestuia, iar pârâta nu restituia de bună-voie suma de 311.900 lei ori contravaloarea a 311.900 acțiuni, se putea promova o astfel de acțiune în pretenții." În realitate, a citat în apelul formulat din considerentele sentinței civile pronunțate la fond. Față de cele menționate, instanța de apel a concluzionat că „instanța de fond nu putea invoca excepția de nelegalitate din oficiu, atât timp cât nu s-a inițiat o acțiune în nulitatea titlului de conversie, motiv pentru care instanța va respinge critica apelantei sub acest aspect". În acest sens, această concluzie este contradictorie. Dacă apelanta ar fi inițiat o acțiune în nulitatea titlului de conversie, nu s-ar mai fi pus problema unei invocări din oficiu.

Mai vorbește instanța de apel și despre o plată primită cu bună-credință de creditoare, caz în care „cel care a plătit are drept de regres împotriva adevăratului debitor în temeiul subrogației legale în drepturile creditorului plătit", concluzionând că „apelanta nu a invocat subrogația legală".

Or, încă din momentul formulării cererii de chemare în judecată, contestatoarea a învederat că a arătat instanței că intimata nu a fost de bună-credință, în condițiile în care, deși a optat pentru emiterea unui titlu de conversie pentru suma de 311.900 lei și a unui titlu de plată pentru suma de 125.000 lei, pe numele acesteia s-a emis din eroare la un interval de doar 12 zile, două titluri de conversie în cuantum de 311.900 lei fiecare, doamna N______ C________ având cunoștință de suma stabilită prin Decizia Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor nr. 7908/23.03.2010, în temeiul căreia i-au fost emise aceste titluri.

Prin urmare, în prezenta speță sunt întrunite toate condițiile instituției plății nedatorate, iar prin efectuarea unei plăți nedatorate se naște un raport juridic în temeiul căruia solvensul devine creditorul unei obligații de restituire a ceea ce el a plătit, iar accipiensul este debitorul aceleiași obligații.

Art. 1341 N. C. civil instituie obligația de restituire a accipiensului, statuând că "cel ce, din eroare sau cu știință, primește ceea ce nu-i debit, este obligat a-l restitui aceluia de la care l-a primit", astfel încât intimata, la momentul constatării primirii sumei de bani necuvenită, trebuia, cu bună - credință să restituie suma primită cât și fructele percepute.

Nu în ultimul rând, contestatoarea a învederat faptul că menținerea hotărârii judecătorești are drept consecință prejudicierea bugetului Statului Român cu suma de 311.900 lei, sumă ce a fost încasată în mod necuvenit de pârâtă.

În reprezentarea intereselor Statului Român și pentru gestionarea eficientă, corectă și responsabilă a banului public, A__________ Națională pentru Restituirea Proprietăților are obligația de a preveni producerea eventualelor prejudicii, care ar putea fi aduse bugetului său și implicit al Statului Român.

Prin urmare, în speța dedusă judecății, Statul Român se află în imposibilitatea recuperării acestui prejudiciu.

Astfel, invocând drept aplicabile dispozițiile art. 503 alin. 2 punctul 2 din Noul Cod de procedură civilă, contestatoarea A__________ Națională pentru Restituirea Proprietăților a solicitat admiterea prezentei contestații în anulare, desființarea deciziei nr.1723/04.11.2015 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești și rejudecarea apelului formulat împotriva sentinței civile nr.740/17.03.2015.

Intimata N______ C________, deși legal citată cu această mențiune nu a formulat întâmpinare la contestația în anulare.

Examinând contestația în anulare de față, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată următoarele:

Contestatoarea a invocat în susținerea prezentei căi extraordinare de atac motivul de contestație în anulare prev. de art. 503(2) pct. 2 c.proc.civ. potrivit căruia hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale.

În opinia sa, erorile materiale ar privi considerentele instanței de apel referitor la momentul procedural la care a fost invocată excepția de nelegalitate, aprecierile acesteia asupra ordinii firești a demersurilor judiciare pe care ar fi trebuit să el urmeze contestatoarea, precum și acelea referitoare la calitatea de creditor de bună-credință al intimatei N______ C________.

Astfel cum s-a arătat și în doctrină, eroarea materială la care face referire dispoziția legală invocată ca temei al contestației în anulare vizează exclusiv greșeli de fapt, involuntare, iar nu greșeli de judecată ce-ar consta în aprecierea eronată a probelor, interpretarea unor dispoziții legale ori rezolvarea unor incidente procedurale.

Din acest considerent, nefiind incident cazul de contestație în anulare prev. de art. 503(2) pct. 2 c.proc.civ. , Curtea urmează a reține ca nefondată contestația în anularea deciziei nr. 1723 din 4 noiembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, formulată de contestatoarea A__________ Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Va lua act că intimata nu solicită cheltuielile de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge ca nefondată contestația în anularea deciziei nr. 1723 din 4 noiembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în dosarul nr. XXXXXXXXXXX14, formulată de contestatoarea A__________ NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR, cu sediul în București, Calea Floreasca, nr. 202, sector 1, în contradictoriu cu intimata N______ C________, domiciliată în Ploiești, __________________, județul Prahova.

Ia act că intimata nu solicită cheltuielile de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 2 februarie 2016.

Președinte, Judecător,

V_______ G_______ M_______ P_____

Grefier,

G_______ C_______

Red.M.P.

Tehnored. G.C.

4 ex./24.02.2016

operator de date cu caracter personal,

nr. notificare 3120