Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 679
Ședința publică de la 15 Aprilie 2013
PREȘEDINTE - N_____ C____
JUDECĂTORI - A____ G_______ H_____
- F____ L_____ ȘALAR
GREFIER - M_______ - D______ B_____
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentul pârât T_________ I__ G______ cu domiciliul în ____________________, județul Prahova, împotriva deciziei civile nr. 1226/25.09.2012 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații H_____ G______ cu domiciliul în Ploiești, ______________________, _____________, județul Prahova B_____ E___________ JUDECĂTORESC N________ E______ M_____ cu sediul în Vălenii de M____, ____________________, județul Prahova, T_____ M____ G_______, T_____ M____ A____, ambii cu domiciliul în Ploiești, ______________________.35, ___________, județul Prahova și T_____ M____ T______ cu domiciliul în Ploiești, ______________________.35, ___________, județul Prahova și cu domiciliul ales în Ploiești, _____________________.5, _____________, județul Prahova.
Cererea timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 6,00 lei conform chitanței ________ nr.xxxxxx/25.09.2012 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, anulate și atașate la dosarul cauzei.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul H_____ G______ reprezentat de avocat Ș________ M_____, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătorul intimatului H_____ G______, avocat Ș________ M_____, având cuvântul, arată că a depus la dosar întâmpinare la data de 29 iunie 2012 prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului, fiind declarat de o persoana care nu a avut calitate procesuală la instanța de fond și, din acest motiv contestatorul T_________ I__ G______ nu poate declara recurs, neavând calitatea procesuală la instanța de fond. Cu privire la prezentul recurs declarat de contestatorul T_________ I__ G______, solicită respingerea acestuia, întrucât acesta nu a avut calitatea procesuală, nu s-a formulat o cerere de intervenție din partea acestuia, nu este prevăzut de textele de lege faptul că o persoană care nu a avut calitate procesuală la instanța de fond poate declara recurs, iar părțile s-au opus introducerii în cauză a acestui contestator, instanța de fond apreciind că introducerea acestuia în cauză nu este oportună. Arată, că potrivit disp. art. 129 C. pr. civ. acesta nu poate exercita calea de atac, recursul fiind inadmisibil, întrucât nu poate să se prevaleze de împrejurările pe care nu le poate susține. De asemenea, arată că, Curtea de Apel Ploiești a retrimis dosarul la Judecătoria Vălenii de M____ pentru a se pune în discuție introducerea în cauză a numitului T_________ I__ G______, părțile opunându-se acestei introduceri în cauză, iar instanța de fond nu a avut cum să introducă din oficiu, neexistând un text de lege. Solicită respingerea contestației în anulare, ca inadmisibilă, cu cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, conform cuantumului primei acțiuni.
T R I B U N A L U L
Prin plângerea înregistrată sub nr. 2691/331 din 3 noiembrie 2010 pe rolul Judecătoriei Vălenii de M____ reclamantul H_____ G______ a solicitat, în contradictoriu cu B__ N________ E______, T_____ M____ G_______, T_____ M____ A____, T_____ M____ T______, T_________ I__ G______ și T_____ M____ G_______, continuarea executării silite prin constatarea ca nelegal și netemeinic a refuzului executorului.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că prin încheierea de încuviințare a executării silite, instanța a abilitat ca executorul să pună în executare dispozitivul sentinței nr. 1656/2008 a Judecătoriei Vălenii de M____ împotriva pârâților și intervenientului. Nu se poate lua în considerare susținerea acestora potrivit căreia le este sau nu opozabilă hotărârea irevocabilă în care au fost părți. Mai mult decât atât, executorul nu a motivat refuzul continuării executării, indicând vreun temei de drept care să-i susțină măsura luată. Se susține că titlul executoriu trebuie transpus în practică, având in vedere că este vorba de o grănițuire între două terenuri limitrofe, indiferent de câte persoane s-au schimbat pe parcursul celor 7 ani de judecată, ca titulari ai dreptului de proprietate într-o anumită perioadă.
In drept, au fost invocate dispozițiile art. 53 din Legea 188/2000.
La cerere au fost anexate, în copie, acte de executare si alte înscrisuri.
B__ N________ E______ a formulat întâmpinare, prin care a arătat că la reluarea procedurilor de executare silită, după soluționarea de către instanță a unei contestații la executare, debitorii T_____ M____ T______, T_____ M____ G_______ și T_____ M____ A____ au invocat inopozabilitatea titlului executoriu, imobilul asupra căruia urmează a se realiza executarea aparținând cu titlu de proprietar numitului T_________ I__ G______, persoană ce are calitatea de terț atât față de titlul executoriu cât și în faza de executare silită. În această situație, având în vedere principiul opozabilității față de terți a hotărârilor judecătorești, executorul a considerat necesară intervenția instanței care, printr-o hotărâre judecătorească, să dispună continuarea executării silite.
La întâmpinare au fost anexate, în copii certificate, actele de executare.
Prin sentința civilă nr. 32 din 6 ianuarie 2011, instanța a admis plângerea și a dispus continuarea executării silite prin identificarea graniței dintre cele două imobile, astfel cum a fost stabilită prin sentința civilă 1656/2008 a Judecătoriei Vălenii de M____, irevocabilă prin decizia 1034/2009 a Curții de Apel Ploiești, obligarea debitorilor de a ridica gardul metalic edificat pe actualul aliniament, în caz de refuz lucrarea putând fi edificată de creditor, pe cheltuiala debitorilor și plata de către debitori a cheltuielilor de judecată și executare.
Hotărârea a fost casată prin decizia civilă 1257 din 13 octombrie 2011 a Tribunalului Prahova – secția civilă, care a constatat nelegala citare, de către prima instanță, a intimatului T_____ M____ T______ și necesitatea ca numitul T_________ I__ G______, cumpărătorul unuia din imobilele învecinate să figureze ca parte în proces, urmând să fie introdus în cauză.
La reînregistrarea dosarului pe rolul acestei instanțe a fost pusă în discuția părților dispoziția instanței de recurs, referitoare la participarea în cauză a numitului T_________ I__ G______ insă reclamantul și intimații nu au înțeles să utilizeze niciuna din modalitățile procedurale pentru completarea cadrului procesual.
Judecătoria Vălenii de M____ prin sentința civilă nr. 569 din 13.03.2012 a admis plângerea formulată de reclamant, a dispus continuarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă 1656/2008 a Judecătoriei Vălenii de M____, irevocabilă prin decizia 1034/2009 a Curții de Apel Ploiești, prin identificarea, de către executor, a graniței dintre cele două imobile și efectuarea celorlalte acte de executare pentru obligarea debitorilor de a ridica gardul metalic edificat pe actualul aliniament, în caz de refuz lucrarea putând fi efectuată de creditor, pe cheltuiala debitorilor, precum si pentru plata cheltuielilor de judecată si de executare.
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, prin sentința civilă nr. 1656 din 18 septembrie 2008 a Judecătoriei Vălenii de M____, irevocabilă prin decizia civilă nr. 1034 din 14 decembrie 2009 a Curții de Apel Ploiești a fost admisă acțiunea reclamantului H_____ G______, împotriva pârâților Coserea G_______, T_____ M____ G_______ si T_____ M____ A____ și în contradictoriu cu intervenientul T_____ M____ T______, s-a dispus grănițuirea imobilelor deținute de aceștia pe aliniamentul 9,18,19,12, conform raportului de expertiză judiciară Simaciu V_____, iar pârâții, în solidar cu intervenientul, au fost obligați să ridice gardul metalic edificat pe vechiul aliniament, in caz de refuz reclamantul putând efectua această lucrare pe cheltuiala pârâților.
În cursul executării silite a hotărârii judecătorești, începută în dosarul nr. 46/2010 de B__ N________ E______ M_____, pârâții și intervenientul au formulat o contestație la executare, in cadrul căreia s-a dispus suspendarea executării. Prin decizia nr. 1141 din 19 octombrie 2010 a Tribunalului Prahova contestația a fost respinsă, irevocabil, astfel încât creditorul a solicitat continuarea executării silite.
La termenul stabilit de executor în acest scop, debitorii au invocat inopozabilitatea titlului executoriu, imobilul fiind transmis în proprietatea numitului T_________ I__ G______.
Prin procesul-verbal din 2 noiembrie 2010 executorul judecătoresc a reținut că există un impediment la executarea silită cu privire la efectuarea grănițuirii proprietăților și obligația de ridicare a gardului, motivat de faptul că împotriva terțului dobânditor nu există o obligație stabilită prin titlul executoriu.
Instanța de fond a reținut că în cazul de față nu există un impediment temeinic pentru punerea în executare a hotărârii judecătorești ce constituie titlu executoriu.
Acțiunea în grănițuire în sistemul codului civil de la 1864 este o acțiune petitorie, imobiliară și imprescriptibilă.
În soluționarea acesteia, instanța stabilește o veritabilă obligație reală (propter rem), reprezentând un accesoriu al dreptului de proprietate, adevărată sarcină reală ce incumbă titularului.
Ca orice drept accesoriu, se transmite o dată cu transmiterea valabilă a dreptului principal, în cazul de față o dată cu transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilelor ce se învecinează.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 8135 din 22 decembrie 2003 de BNP I___ C_________, T_____ M____ G_______ și T_____ M____ A____ au vândut lui T_____ M____ T______ terenul de 2012 mp., învecinat cu terenul creditorului H_____ G______.
Acest act însă a fost cunoscut de instanțe, atât la judecata fondului cât și a căilor de atac, atunci când s-a dispus grănițuire atât împotriva vânzătorilor cât și a cumpărătorilor, cărora titlul le este opozabil.
Așa cum se poate ușor constata, actul de vânzare cumpărare dintre T_____ M____ T______ și T_________ I__ G______ a fost încheiat la 18 decembrie 2009, deci la patru zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii ce constituie titlu executoriu împotriva debitorului.
Este evident că acesta a urmărit să se sustragă executării silite provocând, în opinia sa, inopozabilitatea titlului prin înstrăinarea imobilului.
Așa cum s-a arătat, însă, o dată cu dreptul de proprietate, debitorul a transmis și obligația de grănițuire, accesorie, astfel încât creditorul poate pretinde, în baza titlului executoriu reprezentat de sentința irevocabilă, stabilirea corespunzătoare a liniei de hotar.
În ceea ce privește introducerea în cauză a cumpărătorului, instanța apreciază că nu se poate supune dispoziției instanței de recurs, înfrângându-se principiul disponibilității.
Atribuțiile instanței, în procesul civil, se limitează la a pune în discuția părților cadrul procesual.
În cazul unui refuz explicit al contestatorului și intimaților în acest sens, instanța trebuie să continue judecata in limitele in care a fost investită.
În temeiul art. 53 alin. 3 din Legea 188/2000, instanța de fond a dispus continuarea executării silite.
Recursul declarat împotriva acestei sentințe a fost anulat ca netimbrat prin decizia civilă nr. 1226 din 25.09. 2012, pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.
A reținuit instanța de recurs că, potrivit art.20 alin.1-3 cu aplicarea art.11 alin.1 din Legea nr.146/1997 taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar daca aceste taxe nu au fost plătite în mod legal în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, se va pune în vedere părții să achite suma datorată pană la primul termen de judecată, neîndeplinirea obligației de plata sancționându-se cu anularea acțiunii ori a cererii.
În cauză, instanța de control judiciar a pus în vedere recurentului obligația de a achita o taxa judiciară de timbru în sumă de 6 lei și un timbru judiciar de 0,15 lei, stabilite potrivit art.11 alin.2 din Legea nr.146/1997, respectiv art.3 din OG nr.32/1995 modificată, potrivit mențiunilor înscrise în cuprinsul citațiilor ce i-au fost comunicate încă din data de 24.05.2012, recurentul având la dispoziție un interval de 4 luni în vederea achitării acestor taxe de timbru.
În condițiile în care nu s-a conformat obligației de a achita sumele indicate până la termenul de judecată stabilit, din data de 25.09.2012, în baza art.137 alin.1 Cod procedură civilă cu aplicarea art.21 alin.3 din Legea nr.146/1997 coroborate cu art.3 din OG nr.32/1995, instanța a admis excepția de netimbrate, invocată din oficiu și, pe cale de consecința, a anulat recursul declarat de recurentul T_________ I__ G______ împotriva sentinței civile nr. 569/13.03.2012 a Judecătoriei Vălenii de M____, ca netimbrat.
Se impune precizarea că dreptul de acces liber la justiție, consacrat prin dispozițiile art.21 alin. 1 din Constituția României și garantat prin prevederile art.6 par.1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, ca o componentă a dreptului la un proces echitabil, trebuie exercitat potrivit procedurii și în condițiile instituite de lege, inclusiv prin plata taxelor aferente demersului judiciar promovat.
În concret, art.6 par.1 din Convenție nu garantează accesul gratuit la justiție, Curtea Europeană a Drepturilor Omului reținând, în jurisprudența sa, că numai în cazul stabilirii unei taxe de timbru exorbitante, fără nici o legătura cu șansele de câștig a cauzei si înainte de orice analiză a fondului acesteia, combinată cu lipsa posibilităților financiare ale intimatei, constituie, în fapt, o descurajare și o limitare lipsită de proporționalitate a accesului liber la justiție (Hotărârea dată în cauza Weismann contra României).
Practic, sumele stabilite în sarcina recurentului cu titlul de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, aferente căii de atac exercitate, nu au un cuantum exorbitant nici măcar pentru o persoană cu venituri modice.
În baza disp. art. 274 C. pr. Civ. a obligat recurentul la 2800 lei cheltuieli de judecată către intimatul-reclamant reprezentând onorariu avocat.
Împotriva acestei decizii, recurentul a formulat contestație în anulare criticând-o ca nelegală și netemeinică.
A criticat contestatorul decizia, arătând că, este rezultatul unei greșeli materiale, întrucât așa cum a făcut dovada cu înscrisurile anexate contestației, la data termenului de judecată a adresat Tribunalului Prahova, prin reprezentantul său avocat, o cerere de a amânare a termenului de judecată din cauza imposibilității dovedite de a se prezenta, și căreia i-a anexat copie a chitanței prin care a achitat taxa de timbru necesară judecării recursului.
Arată contestatorul că, chiar în conținutul cererii a făcut mențiune expres că atașează dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, fiind comunicată copie a chitanței ________ nr. xxxxxx/25.09.2012.
Se menționează în cuprinsul contestației în anulare că, cererea și dovada achitării taxei de timbru au fost comunicate prin fax la registratura instanței, așa cum rezultă din înscrisurile atașate cererii .
Având în vedere că a făcut dovada achitării taxei de timbru menționată în procedura de citare, și că această dovadă a fost comunicată instanței, contestatorul consideră că anularea recursului ca efect al admiterii excepției netimbrării este rezultatul unei erori materiale, în sensul prev. de art. 318 alin. 1 C. pr. civ.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației în anulare ca neîntemeiate.
Prin decizia civilă nr. 267 din 11.02.2013, Tribunalul Prahova, a admis contestația în anulare, formulată de contestatorul T_________ I__ G______ împotriva deciziei civile nr. 1226 din 25.09.2012 pronunțată de Tribunalul Prahova, a anulat decizia și a fixat termen pentru continuarea judecății recursului la data de 15.04.2013, dispunând citarea părților.
A reținut Tribunalul că, prin decizia civilă nr. 1226 din 25.09.2012, Tribunalul Prahova a admis excepția netimbrării și a anulat recursul declarat de contestatorul T_________ I__ G______, ca netimbrat, reținând că, acesta nu s-a conformat obligației de a achita taxa judiciară de timbru în sumă de 6 lei și un timbru judiciar de 0,15 lei, potrivit mențiunilor din citațiile ce i-au fost comunicate încă din data de 24.05.2912, având la dispoziție un interval de 4 luni în vederea achitării acestor taxe.
Din verificarea înscrisurilor depuse de contestator la dosar în susținerea contestației sale, tribunalul constată că acesta a achita la data de 25.09.2012, taxa judiciară de timbru de 6 lei și timbrul judiciar de 0,15 lei, chitanța fiind depusă atât în copie cât și în original.
Astfel, la data de 25 septembrie 2012, când a fost pronunțată decizia contestată, taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar au fost achitate, faxul cu care a fost trimisă copia chitanței datând din 25.09.2012, ora de transmitere -09.39 după cum rezultă din înscrisul aflată la fila 8 din prezentul dosar.
În conformitate cu disp. art. 318 alin. 1 C. pr. civ., contestația în anulare poate fi introdusă când dezlegarea dată prin hotărârea instanței de recurs este rezultatul unei greșeli materiale .
Al doilea motiv al contestației în anulare speciale, este acela că aceasta poate fi introdusă în situația în care, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
Textul de lege are în vedere greșeli materiale cu caracter procedural, ca de exemplu, anularea recursului ce netimbrat deși, taxa fusese depus la dosar
Aprecierea greșelii materiale se face în raport cu situația existentă la dosar la data pronunțării hotărârii care se atacă, deoarece numai față de acest moment se poate determina dacă soluția este rezultatul unei greșeli materiale.
Tribunalul a constat că în cauza de față sunt incidente disp. art. 318 alin. 1 C. pr. civ. fiind vorba de o greșeală materială a instanței de recurs, care a soluționat cauza prin admiterea excepției netimbrării, în condițiile în care taxa judiciară de timbru a fost achitată chiar în ziua pronunțării deciziei, 25 septembrie 2012, sens în care, tribunalul va admite contestația în anulare, va anula decizia civilă nr. 1226 din 25.09.2012, pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX*, și va fixa termen la data de 15.04.2013, pentru continuarea judecății recursului.
Prin recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 569 din 13.03.2012, recurentul T_________ I__ G______, a criticat sentința instanței de fond arătând ă nu a fost citat atât la momentul administrării probelor cât și la momentul dezbaterii fondului, fiind citat pentru primul termen de judecată cu mențiunea de a depune întâmpinare, deși împreună cu citația nu i-a fost comunicată și cererea de chemare în judecată și nici un alt înscris, din care să poată afla cauza pentru care este parte în litigiu.
Ulterior a aflat că în această cauză a fost pronunțată sentința civilă nr. 569 din 13.03.2012, fără a fi îndeplinită procedura de citare cu acesta.
Hotărârea a fost dată cu încălcarea legi, respectiv nu au fost observate dispozițiile deciziei de casare 1257 din 13.10.2011, dispoziții obligatorii pentru instanța de fond, potrivit prevederilor art. 315 alin. 1 C. pr. civ., motiv de modificare prev. de art. 304 pct. 9 C. pr. civ.
Intimatul H_____ G______ a formulat întâmpinare potrivit disp. art. 308 alin. 2 C. pr. civ., prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și din oficiu conform disp.art.3041 C.pr.civ., tribunalul constată următoarele:
Tribunalul Prahova a dispus prin decizia civilă nr. 1257 din 13.10.2011, introducerea în cauză a recurentului din prezenta cauză.
Instanța de fond la termenul de judecată din data de 6 martie 2012, a pus în discuție necesitatea introducerii în cauză a lui T_________ I__ G______ considerând că față de lipsa unei manifestări de voință a uneia din părți, astfel că procesul a continuat în același cadru procedural, procedura fiind legal îndeplinită.
Așa fiind, instanța de fond având în vedere refuzul manifestat în mod expres de părți nu a dispus introducerea în cauză a acestuia.
Tribunalul constată că, recurentul nu a dobândit calitatea de parte prin faptul că nu s-a dispus introducerea acestuia în cauză de instanța de fond în baza refuzului părților.
În acest context, neavând calitatea de parte nu poate exercita recursul împotriva sentinței instanței de fond.
Conform principiului disponibilității, consacrat de art. 129 alin. 6 Cod procedură civilă, instanțele sunt obligate să se pronunțe în limitele în care au fost învestite prin cererea de chemare în judecată și prin eventualele cereri reconvenționale sau de intervenție.
C_____ procesual, atât sub aspectul obiectului cât și al părților între care se derulează litigiul, este cel fixat de părți, nefiind permis instanței ca, din oficiu, să se pronunțe în afara limitelor în care a fost învestită, prin introducerea în cauză a altor persoane decât cele între care se poartă procesul.
Ca atare, soluția chemării în judecată, din oficiu, de către instanță a unei persoane fizice sau juridice care ar putea pretinde aceleași drepturi ca și reclamantul, nu-și găsește corespondent în nici una din prevederile Codului de procedură civilă.
Instanța de fond în baza principiului disponibilității care guvernează procesul civil a procedat în mod corect prin neintroducerea în cauză a recurentului.
Recursul declarat de o persoană ce nu a avut calitatea de parte în procesul soluționat în prima instanță este inadmisibil raportat la prevederile art. 299 coroborate cu art. 261 din Codul de procedura civilă, din care rezultă că doar părțile participante la procesul soluționat prin hotărârea atacată pot formula recurs.
Pentru considerentele arătate, tribunalul va respinge recursul ca inadmisibil, potrivit disp. art. 312 alin. 1 C. pr. civ.
În baza disp. art. 274 C. pr. civ., va obliga recurentul la plata către intimatul H_____ G______ a sumei de 3 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul pârât T_________ I__ G______ cu domiciliul în ____________________, județul Prahova, împotriva sentinței civile nr. 569/13.03.2012 pronunțată de Judecătoria Vălenii de M____, în contradictoriu cu intimații H_____ G______ cu domiciliul în Ploiești, ______________________, _____________, județul Prahova B_____ E___________ JUDECĂTORESC N________ E______ M_____ cu sediul în Vălenii de M____, ____________________, județul Prahova, T_____ M____ G_______, T_____ M____ A____, ambii cu domiciliul în Ploiești, ______________________.35, ___________, județul Prahova și T_____ M____ T______ cu domiciliul în Ploiești, ______________________.35, ___________, județul Prahova și cu domiciliul ales în Ploiești, _____________________.5, _____________, județul Prahova, ca inadmisibil.
Obligă recurentul la plata către intimatul H_____ G______ a sumei de 3 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ
Pronunțată în ședință publică, azi, 15 aprilie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
N_____ C____ A____ G_______ H_____ F____ L_____ Șalar
GREFIER
M_______ - D______ B_____
Operator de date cu caracter personal 5595
Red./ Tehnored.CN
2 ex/25.05.2013
Df. XXXXXXXXXXXXX Jud. Vălenii de M____.
Jf. B____ D____-C_______