Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL D___

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 23/2013

Ședința publică de la 16 Ianuarie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE M_____ E____ N______

Judecător R_____ L____ Z_______

Judecător G_______ C_______ F______

Grefier C______ C________ S________

Pe rol judecarea recursului declarat de petenta I______ I____ în contradictoriu cu intimatul B__ T____ N_____ ȘI TERPOVICI, împotriva sentinței civile nr. xxxxx din 03 octombrie 2012 pronunțată de Judecătoria C______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, având ca obiect plângere împotriva refuzului executorului judecătoresc.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta petentă rep. de av. G______ D____ lipsind intimatul.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este netimbrat, după care;

Av. G______ D____, pentru recurenta petentă depune taxa judiciară de timbru în sumă de TT 4 lei + TJ 0,15 lei și practică judiciară.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, probe de administrat, instanța a acordat cuvântul pe recurs.

Av. G______ D____, pentru recurenta petentă solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței civile în sensul admiterii plângerii .

T R I B U N A L U L

Asupra recursului civil de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe, petenta I______ I____ a chemat în judecată pe intimatul Biroul Executorului Judecătoresc „T____ N_____ ȘI TERPOVICI” pentru a fi obligat să continue executarea silită pornită în Dosarul nr. 1260/E/2008, privind titlurile executorii – Sentința nr. 2298/2006 a Tribunalului D___ și Decizia nr. 1427/2007 pronunțată de către Curtea de Apel C______, prin poprire, conform legii.

În motivarea cererii, a arătat că prin Sentința nr. 2298/2006 a Tribunalului D___ și Decizia nr. 1427/2007 pronunțată de către Curtea de Apel C______, ce constituie titluri executorii, debitorul Spitalul Clinic de Urgență nr. 1 C______ a fost obligat la plata drepturilor salariale menționate în titlu.

Titlurile executorii nu au fost executate de bunăvoie, motiv pentru care s-a solicitat executarea silită, întocmindu-se dosarul de executare nr. 1260/E/2008 al Biroul Executorului Judecătoresc „T____-N_____ și Terpovici”.

Prin adresa executorului judecătoresc din 26.06.2012, acesta a arătat că nu poate continua executarea, având în vedere dispozițiile O.U.G. nr. 71/2009 modificată. Însă aceste dispoziții încalcă prevederile art. 11, alin. 2 si art. 20, alin 2 din Constituția României, precum și art. 1 din Protocolul 1 al CEDO și art.6 din C.E.D.O.

A anexat în copie adresa Biroul Executorului Judecătoresc „T____-N_____ și Terpovici” 26.06.2012.

Nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

Intimatul, legal citat, nu a depus întâmpinare și nu a formulat alte cereri sau excepții.

La solicitarea instanței, acesta a depus în copie, dosarul de executare nr. 1260/E/2008.

Prin sentința civilă nr.xxxxx/02.10.2012, pronunțată de Judecătoria C______, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXXX, a fost respinsă plângerea formulată de petenta I______ I____, în contradictoriu cu intimatul B.E.J. „T____ N_____ ȘI TERPOVICI

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:

Prin Sentința nr. 2298/2006 a Tribunalului D___ și Decizia nr. 1427/2007 pronunțată de către Curtea de Apel C______, ce constituie titluri executorii, debitorul Spitalul Clinic de Urgență nr. 1 C______ a fost obligat la plata drepturilor salariale menționate în titlu.

Titlul nu a fost executat de bunăvoie, potrivit art. 371¹ C.p.c., motiv pentru care petentul a solicitat executarea silită , întocmindu-se Dosarul de executare nr. 1260/E/2008 al Biroul Executorului Judecătoresc „T____-N_____ și Terpovici”, începându-se executarea prin poprire.

Executorul judecătoresc a întocmit adrese de înființare a popririi, la data de 13.05.2009, 16.07.2009 și 09.02.2010, iar la 13.09.2010 a formulat cerere de validare a popririi, cerere ce a fost respinsă prin Decizia nr 398/2012 a Curții de Apel C______, reținându-se că dispozițiile OUG nr. 71/2009 sunt aplicabile, aceste dispoziții legale nefiind în conflict cu prevederile Convenției Europene pentru Drepturile Omului.

Pentru a conchide astfel, instanța de recurs a avut în vedere contextul economic național și internațional, de notorietate, în care a fost adoptată OUG nr. 71/2009.

Astfel, în anul 2008, s-a declanșat criza economică în SUA, iar începând cu 2009 efectele acesteia s-au făcut simțite și în Europa, inclusiv în România. Principalul efect al crizei economice, care prezintă interes în cauză, este cel al diminuării veniturilor bugetare. Guvernul a fost în situația de a adopta măsuri aspre pentru a menține echilibrul bugetar (cum ar fi acordarea a 10 zile de concediu fără plată salariaților din sistemul bugetar în lunile noiembrie-decembrie 2009, creșterea TVA, reducerea cu 25% a salariilor din sistemul bugetar începând cu 1 iulie 2010 etc.). Necesitatea menținerii echilibrului bugetar a constituit un aspect de interes general, ce a impus luarea unor măsuri ce pot fi calificate ca ingerințe în drepturile recunoscute prin Convenție (dreptul la un proces echitabil și dreptul la respectarea bunurilor).

OUG nr. 71/2009 este o astfel de măsură, cu efecte în planul celor două drepturi protejate de Convenție. Contextul economic în care această măsură a fost adoptată, finalitatea urmărită, în condițiile în care este, de asemenea, de notorietate, că împotriva statului existau pronunțate un număr relativ mare de hotărâri judecătorești, prin care a fost obligat la plata unor sume de bani (reținându-se aplicarea necorespunzătoare a unor prevederi referitoare la salarizarea unor categorii de salariați din sistemul bugetar), impune calificarea acestei măsuri ca fiind justificată, din considerente de interes general (menținerea deficitului bugetar).

Totodată, faptul că prin actul normativ menționat, amânarea executării obligației a fost dispusă pentru termene precise (fiind înlăturată, astfel, incertitudinea sub aspectul momentului realizării creanței), îndreptățește Curtea să considere că, prin adoptarea OUG nr. 71/2009, nu a fost afectată substanța dreptului reglementat prin art.6 alin.1 din Convenție, pentru persoanele care intră sub incidența acestei ordonanțe de urgență.

Cât privește proporționalitatea măsurii, analizată în raport de speța concretă dedusă judecății, Curtea a apreciat că aceasta a fost respectată, în cauză.

Pentru a concluziona în acest sens, instanța de recurs a avut în vedere mai multe aspecte:

faptul că prin titlul executoriu nu s-a reținut lipsirea în totalitate a creditorului de salariu pentru o perioadă de timp în care munca a fost prestată (ci doar unele diferențe salariale datorate de angajator pentru o perioadă anterioară, diferențe rezultate din aplicarea greșită a unor prevederi legale cu impact în ce privește drepturile salariale ale creditorului în calitatea sa de angajat în sistemul bugetar); obligația efectuării plății din titlul executoriu nu a fost stinsă, prin voința legiuitorului, ci doar amânată; față de amploarea crizei economice, perioada pentru care a fost eșalonată plata, este una rezonabilă; pentru a preîntâmpina prejudiciul ce ar putea fi produs creditorului, prin amânarea și eșalonarea executării obligației de plată, s-a prevăzut actualizarea creanței cu indicele prețurilor de consum.

În concluzie, instanța de recurs a apreciat că OUG nr. 71/2009 nu contravine Convenției Europene pentru Drepturile Omului; astfel fiind și întrucât, prin această ordonanță de urgență, a fost amânată și eșalonată executarea hotărârilor judecătorești care au ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar (categorie în care se încadrează și titlul executoriu al intimatei), Curtea apreciază că soluția care se impunea a fi adoptată în cauză, era cea de respingere a cererii de validare.

Referitor la jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului, invocată de instanța de apel, Curtea a apreciat că nu este determinantă în soluționarea cauzei. Circumstanțele concrete care au fost avute în vedere de instanța europeană pentru drepturile omului în cauzele Broniowski contra Poloniei și respectiv Bourdov contra Rusiei, atunci când a reținut că au fost încălcate prevederile Convenției, diferă sub multe aspecte față de elementele concrete ale speței de față. Spre exemplu: în niciunul dintre cazurile menționate ingerința nu îmbrăca forma unui act normativ.

În soluționarea cauzei, în condițiile în care se reține incidența prevederilor OUG nr. 71/2009, nu prezintă relevanță faptul că la data adoptării ordonanței, trecuse o anumită perioadă de la obținerea titlului executoriu.

În speță, prin adresa executorului intimat ( fila 7 din dosar), comunicată la data de 26.06.2012 către petentă, acesta a arătat că nu poate continua executarea, motivând că, potrivit dispozițiilor O.U.G. nr. 71/2009, executare silită este suspendată de drept.

Față de considerentele reținute cu putere de lucru judecat, de către Curtea de Apel C______, precum și pentru faptul că cererea de validare a popririi a fost respinsă, instanța constată impediment la executare, astfel că refuzul executorului judecătoresc de continuare a executării apare ca fiind justificat, motiv pentru care instanța a respins plângerea.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petenta I______ I____,criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

În motivarea recursului, recurenta a arătat că prima instanță a motivat hotărârea copiind întocmai considerentele din decizia nr. 398/18.01.2012 a Curții de Apel C______, cărora le atribuie în mod greșit puterea de lucru judecat.

Partea din hotărâre care interesează lucrul judecat este dispozitivul, pentru că în dispozitiv este cuprinsă soluția, iar dispozitivul este cel care se execută.

Recurenta a menționat că în cadrul dosarului nu a fost ridicată nicio excepție ci prima instanță și-a motivat hotărârea pe considerentele unei decizii a Curții de Apel C______ care a fost dată în cadrul unui dosar ce avea alte părți, alt obiect și altă cauză. Faptul că aceste considerente reprezintă punctul de vedere al unei instanțe superioare cu privire la dispozițiile legale ale unei ordonanțe de urgență aplicate la un anumit proces într-un anumit moment al timpului nu determină celelalte instanțe să adopte același punct de vedere.

În prezenta cauză este faptul că executorul judecătoresc a refuzat continuarea executării, deși decizia Curții de Apel C______ vizează respingerea cererii de validare, ceea ce înseamnă cu executorul nu se poate îndrepta către terțul poprit, Trezoreria C______, pentru că nu are un instrument cu care să-l oblige pe acesta să facă plata în locul debitorului dar executarea ar fi avut bani i-ar fi putut popri direct.

Recurenta a susținut că prima instanță în mod greșit își motivează hotărârea pe decizia mai sus menționată și pentru că nu face distincție între obligațiile debitorului și obligațiile terțului poprit. Faptul că executorul nu îl poate bolgia pe terțul poprit să plătească pentru debitor nu împiedică în niciun fel continuarea executării împotriva debitorului însuși.

Instanța deși consideră că dispozițiile O.U.G. nr.71/2009 nu contravin CECDO, nu a analizat speța din punct de vedere al aplicării O.U.G. nr.71/2009.

Recurenta a arătat că la momentul începerii executării silite și anume 22.10.2008 și 04.11.2008 nu apăruse O.U.G. nr.71/2009, iar debitorul Spitalul Clinic Județean de Urgență C______ nu a furnizat nicio justificare pentru neexecutarea hotărârilor.

Debitorul ar fi trebuit să-și îndeplinească obligațiile de bună voie până la momentul apariției O.U.G. nr.71/2009.

Recurenta a menționat că prima instanță trebuia să aibă în vedere dispozițiile art. 11 alin.2 și art. 20 alin.2 din Constituția României și dispozițiile art.6 din CEDO li jurisprudența constantă a CEDO, deoarece dispozițiile O.U.G. nr.71/2009 conțin prevederi contrare CEDO.

În drept, invocă art. 304¹ C.pr.civ.

Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii plângerii

Recursul a fost legal timbrat.

Analizind recursul din prisma motivelor invocate si a dispozitiilor art 304 si 304 indice 1 C__, Tribunalul il retine ca neintemeiat pentru urmatoarele:

Pentru a solutiona plingerea impotriva refuzului executorului judecatoresc, instanta a verificat daca refuzul este sau nu justificat.

Tribunalul constată că procedura de executare demarată la cererea intimatei-creditoare nu vizează o creanță exigibilă, față de incidența prevederilor OUG nr.71/2009, care instituie o eșalonare a plății acestor drepturi bănești.

Dispozițiile O.U.G. nr.71/2009 nu sunt incompatibile cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului ori cu Protocoalele adiționale la aceasta, perspectiva de abordare a speței impunându-se a fi reconsiderată în faza recursului.

Astfel, obiectivul avut în vedere la adoptarea acestui act normativ de legiuitorul intern constă în menținerea stabilității economice a țării, iar acest obiectiv nu poate fi nici ignorat, nici cenzurat de instanța de judecată. C____ economică este un fenomen global și, totodată, un fapt notoriu, ce nu mai trebuie probat, astfel încât dreptul de creanță având ca obiect o sumă de bani pe care îl are un subiect împotriva statului trebuie raportat la interesul general al societății, privită în ansamblul său, societate ce traversează o criză economică însemnată.

Statul, privit în sens larg, ca entitate juridică, are calitatea de debitor într-un număr cvasiinfinit de raporturi juridice obligaționale; de asemenea, este un fapt devenit notoriu că statul, ca entitate juridică, poate intra în stare de insolvență; or, o asemenea situație de fapt și de drept ar fi dezavantajoasă pentru fiecare membru al unei societăți organizate într-o entitate statală, interesul general al societății fiind reprezentat de menținerea echilibrului bugetar și a stabilității economice a țării.

Prin urmare, există o ingerință în dreptul creditorului la un bun în accepțiunea art.1 din Protocolul Adițional nr.1 la CEDO, ingerință ce este justificată de menținerea unui echilibru între interesul particular și cel general.

La dezlegarea în drept a prezentei cauze se impune a se avea în vedere jurisprudența recentă a CEDO, mai exact decizia dată în cauza "D______ și alții împotriva României", prin care s-a statuat că echilibrul între interesele reclamanților și interesul general al societății a fost menținut și că eșalonarea plăților de către guvern, în calitatea sa de debitor, printr-o ________ acte normative, în contextul dezechilibrului bugetar cu care s-a confruntat România începând cu anul 2008, nu aduce atingere dreptului lor la un proces echitabil ori dreptului de proprietate al reclamanților.

In conditiile retinerii compatibilitatii dispozitiilor OUG 71/2009 cu Conventia, executorul judecatoresc are obligatia de a respecta reglementarea ce îi interzice prin lege să efectueze acte de executare cu privire la sumele de bani ce reprezentau drepturi de natură salarială stabilite prin hotărâri judecătorești în favoarea personalului bugetar.

In consecinta nu poate reține reaua-credință a executorului judecătoresc și încălcarea disp. art. 56 al. 2 Legea 188/2000, având în vedere incidența prevederilor OUG nr. 71/2009.

In temeiul art 312 al. 1 C__, Tribunalul urmeaza sa respinga recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petenta I______ I____ în contradictoriu cu intimatul B__ T____ N_____ ȘI TERPOVICI, împotriva sentinței civile nr. xxxxx din 03 octombrie 2012 pronunțată de Judecătoria C______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 16 Ianuarie 2013.

Președinte, M_____ E____ N______	Judecător, R_____ L____ Z_______	Judecător, G_______ C_______ F______
	Grefier, C______ C________ S________

Red.jud.R.L.Z_______

Tehn.F.M./2 ex.

Jud.fond.Cl.M.R___