Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXoperator 2711
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1092/A
Ședința publică din 22 decembrie 2014
PREȘEDINTE : C_________ C_____
JUDECĂTOR : I___ P______
GREFIER : C_____ I____
Ministerul Public – P________ de pe lângă Curtea de Apel Timișoara – este reprezentat de procuror V______ F____.
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de inculpatul F____ V_______ V_____ împotriva sentinței penale nr. 2167/22.05.2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsește inculpatul apelant, reprezentat de avocat ales A____ M_____, cu împuternicire avocațială la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al inculpatului apelant solicită admiterea apelului, desființarea sentinței apelate și în rejudecare, aplicarea unei pedepsei cu suspendarea sub supraveghere a acesteia, având în vedere conduita procesuală a inculpatului care a recunoscut fapta comisă, faptă ce nu are un grad ridicat de pericol social.
Procurorul pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat și menținerea sentinței ca legală și temeinică, cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare, având în vedere perseverența infracțională a inculpatului care a mai fost condamnat pentru același gen de infracțiuni.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr. xxxxx/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului F____ V_______ V_____ pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art.86 alin.1 din OUG 195/2002 modificata cu aplicarea art.37 lit.bC.p.
În fapt, prin actul de sesizare al instanței, s-a reținut că la ata de 9.11.2011 in jurul orelor 0030, inculpatul F____ V_______, în urma unui control de rutină, a fos depistat de către organele de poliție, conducând autoturismul marca Renault Espace cu numar de inmatriculare AV625GT, pe ______________________________, fără a poseda permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.
Deși legal citat, inclusiv cu mandat de aducere, inculpatul nu a înțeles să se prezinte în instanță pentru a fi audiat.
Prin sentința penală nr. 2167/22.05.2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în temeiul art. 335 alin. 1 CP, cu aplicarea art. 5 CP, a fost condamnat inculpatul F____ V_______ V_____, la pedeapsa de:
- 1 (un) an și 3 (trei) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, cu aplicarea art. 60 CP.
În temeiul art. 66 alin. 2 CP a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) și b) CP pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei închisorii conform art. 68 alin. 1 lit. c) CP.
În temeiul art. 65 alin. 1 CP a fost aplicată inculpatul pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) și b) CP de la momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată conform art. 65 alin. 3 CP.
În temeiul art. 274 alin.1 CPP a fost obligat inculpatul la plata sumei de 350 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarea situația de fapt:
La data de 9.11.2011 in jurul orelor 0030, in timp ce efectuau serviciul de supraveghere si control pe ______________________________, lucratorii din cadrul Sectiei 4 Politie au oprit, pentru un control de rutina, autoturismul marca Renault Espace cu numar de inmatriculare AV625GT, constatand ca la volanul autoturismului se afla inculpatul F____ V_______ V_____. Solicitandu-i-se permisul de conducere si documentele de identitate a autoturismului, invinuitul a declarat ca nu poseda permis de conducere, aspect sustinut si de adresa nr.xxxxx/14.12.2011 a Serviciului public comunitar regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor Timis.
Cu ocazia audierii, inculpatul a recunoscut comiterea faptei si a aratat ca, desi nu era posesor de permis de conducere, s-a urcat la volanul autoturismului cu intentia de a se deplasa in localitatea Giulvaz insa ajuns pe raza localitatii Parta a observat ca nu are suficient carburant, motiv pentru care s-a intors in Timisoara.
Declaratiile inculpatului se coroboreaza cu declaratia martorului asistent I____ G______, in prezenta caruia, la sediul sectiei de politie, invinuitul a recunoscut fapta.
La termenul de judecată din data de 27.02.2014, instanța a dispus prin încheiere, schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea prev. de art. 86 alin.1 din OUG 195/2002 modificata cu aplicarea art.37 lit.b CP din 1969, în infracțiunea prev. de art. 335 al. 1 NCP, art. 44 NCP, cu aplicarea art. 5 NCP.
La terenul de judecată din data de 27.03.2014, instanța a dispus prin încheiere schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea prevăzută de art. 335 alin. 1 NCP, art. 44 NCP, cu aplicarea art. 5 NCP în infracțiunea prevăzută de art. 335 alin. 1 NCP, cu aplicarea art. 5 NCP.
Legea penală aplicabilă : În cauză, între data săvârșirii infracțiunii și data judecării cauzei a intrat în vigoare Legea nr. 286/2009 privind Codul penal. Potrivit art. 5 alin. 1 CP, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă. În cauza de față, din compararea pedepselor ce pot fi aplicate și a limitelor de pedeapsă prevăzute de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 cu limitele de pedeapsă prevăzute de art. 335 alin. 1 CP reiese că acestea sunt identice, anume închisoarea de la unu la 5 ani. În aceste condiții legea penală mai favorabilă va fi determinată prin compararea condițiilor privitoare la reținerea stării de recidivă. La data trimiterii în judecată, actul de sesizare al instanței reținea îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 37 lit. b) CP din 1969, fiind întrunite atât condițiile pentru existența primului termen al recidivei, cât și pentru existența celui de al doilea termen al recidivei. În prezent, potrivit art. 41 alin. 1 CP, condiția cerută cu privire la durata condamnării anterioare pentru a fi împlinite condițiile primului termen al recidivei este aceea a existenței unei condamnări la pedeapsa închisorii mai mare de un an, condiție care nu este îndeplinită în cauza de față raportat la condamnarea aplicată prin sentința penală nr. 2275/30.11.2009 a Judecătoriei Timișoara definitivă prin decizia penală nr. 267/R/11.03.2010 a Curții de Apel Timișoara. În aceste condiții, legea penală mai favorabilă apare a fi legea penală nouă în condițiile în care nu se mai reține starea de recidivă.
În drept: Fapta inculpatului F____ V_______ V_____ care, în data de 9.11.2011 in jurul orelor 0030, a condus autoturismul marca Renault Espace cu numar de inmatriculare AV625GT pe ______________________________ fără a poseda permis de condu-cere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere prevăzut de art. 335 alin. 1 CP.
La individualizarea pedepsei, instanța a ținut seama, în baza art. 74 CP , de faptul că inculpatul are antecedente penale, precum și atitudinea sinceră a acesteia care în faza de urmărire penală a recunoscut săvârșirea infracțiunii.
Chiar dacă nu a reținut starea de recidivă, instanța a constatat că inculpatul a mai fost condamnat pentru săvârșirea unor infracțiuni de aceeași natură prin sentința penală nr. 2275/30.11.2009 a Judecătorie Timișoara la pedeapsa rezultantă de un an închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 86 alin. 1 și art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002. Acest aspect a făcut ca instanța să considere că singura modalitate prin care scopul pedepsei poate fi atins este aceea de condamnare a inculpatului la o pedeapsă cu executare în regim de detenție.
Împotriva sentinței Judecătoriei Timișoara a declarat apel inculpatul F____ V_______ V_____ care nu a fost motivat în scris, fiind susținut oral de apărătorul ales care a solicitat aplicarea unei pedepse cu suspendarea sub supraveghere a acesteia.
Analizând apelul formulat prin prisma motivelor de apel invocate precum și din oficiu, curtea găsește apelul declarat ca fiind nefondat urmând a-l respinge pentru următoarele considerente:
Pentru a se putea dispune aplicarea dispozițiilor art. 91 C.p., prima instanță trebuia să constate îndeplinite cumulativ cerințele prevăzute în alineatele 1 și 2 ale articolului mai sus citat.
Cu toate acestea, se constată faptul că în speță nu sunt regăsite întrunite cumulativ aceste condiții, având în vedere faptul că inculpatul s-a sustras de la judecarea cauzei și nu și-a manifestat acordul în prestarea unei munci neremunerate în folosul societății.
Aceste condiții ar fi putut fi înlăturate dacă prima instanță aprecia că legea penală mai favorabilă aplicabilă în speță este legea veche, care deși are ca și limite de pedeapsă închisoarea de la 1 la 5 ani nu prevede ca și legea nouă posibilitatea aplicării pedepsei cu amenda.
Trecând peste acest inconvenient și apreciind că legea veche este mai favorabilă inculpatului, curtea constată că nici în acest caz prima instanță nu putea aplica o pedeapsă cu suspendarea sub supraveghere inculpatului.
Atât vechea legislație cât și actualul cod penal prevăd faptul că, pentru a se putea aplica o pedeapsă cu suspendarea sub supraveghere, este necesar ca instanța „ să aprecieze, ținând seama de persoana inculpatului, de comportamentul său atât anterior cât și ulterior comiterii faptei, de posibilitățile sale de îndreptare, că pronunțarea condamnării este suficientă și, chiar fără executarea acesteia condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni.
Procedând la analizarea acestor criterii, curtea constată că prima instanță în mod corect a reținut faptul că în speță deși nu se poate vorbi despre reținerea stării de recidivă, nu se poate trece cu vederea conduita anterioară infracțională a inculpatului care a suferi mai multe condamnării dintre care ultima tot pentru același gen de infracțiuni.
În acest sens o iertare chiar condiționată de executare a pedepsei și simplă supraveghere, chiar prin restrângere de drepturi, nu ar fi în măsură să asigure scopul pedepsei.
Date fiind cele mai sus reținute și nefiind identificate alte motive de netemeinicie sau motive de nelegalitate a hotărârii, curtea urmează a respinge apelul și va obliga pe inculpatul apelant la lata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 alin. 1 pct.1 lit. b C.p.p. respinge apelul declarat de inculpatul F____ V_______ V_____ împotriva sentinței penale nr. 2167/22.05.2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX.
În baza art. 275 alin.2 C.p.p obligă apelantul inculpat la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.12.2014.
Președinte, Judecător,
C_________ C_____ I___ P______
Grefier,
C_____ I____
Red. I.P./10.02.15
Tehnored. C.I./29.12.14
PI. –N______ C_______ – Jud. Timișoara