R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXXX (XXXXXXXXX)

DECIZIA PENALĂ NR. 1596/A

Ședința publică din data de 24.11.2015

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: V_____ - I____ V____

JUDECĂTOR: O___ B_____

GREFIER: I_____ D___

Ministerul Public - P________ de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror L____ I___.

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de inculpatul R_______ B_____ M____ împotriva sentinței penale nr. 1705/02.09.2015 a Judecătoriei Sectorului 5 București.

Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din data de 23.11.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, în baza art. 391 alin. 1 Cpr.pen., a stabilit termen de pronunțare astăzi, 24.11.2015.

C U R T E A,

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.1705/02.09.2015 Judecătoria Sectorului 5 București a dispus condamnarea inculpatului R_______ B_____ M____ la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de art.335 C.pen cu aplic. art.41 alin.1 C.pen și art.43 alin.5 C.pen și art.396 alin.10 Cod procedură penală.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) C. pen. a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege, pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și d) C. pen. a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a alege, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

A constatat că inculpatul este arestat preventiv în altă cauză.

În baza art.274 alin.1 Cod procedură penală a obligat pe inculpat la plata sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că la data de 20.10.2014 în jurul orelor 19:40, lucrători din cadrul D.G.P.M.B: - Poliția Sectorului 5 – Secția 18 Poliția aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe _________________________ sectorul 5 al municipiului București au blocat în trafic, în urma unei urmăriri, autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare BP 6007 BB condus de inculpatul R_______ B_____ M____, care refuzase să oprească la semnalul regulamentar al organelor de poliție. Cu această ocazie lucrătorii de poliție rutieră au constatat faptul că inculpatul R_______ B_____ M____ nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule și nici nu a posedat vreodată

Situația de fapt mai sus menționată a fost dovedită cu procesul verbal de depistare încheiat de lucrătorii din cadrul DGPMB corelat declarația inculpatului care a recunoscut săvârșirea faptei si a solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate, procesul verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare, depoziția martorului G_______ N___ .

In drept, s-a apreciat că fapta a inculpatului R_______ B_____ M____, care la data de2 0.10.2014, în jurul orelor 19,40 a condus autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare BP6007 BB pe _________________________ sectorul 5 al municipiului București, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice de către o persoană care nu deține permis de conducere, prev. și ped. de art. 335 alin C.pen cu aplicarea art.41 C.pen .

Cu privire la incidența dispozițiilor care reglementează starea de recidivă postexecutorie, Instanța reține ca prin sentința penală nr.2379/11.10.2011 pronunțată de Judecătoria C______ definitivă prin nerecurare s-a admis cererea de contopire și i s-a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare. Din executarea pedepsei a fost liberat condiționat la data de 02.07.2013 rămânând un rest de pedeapsa neexecutat de 326 de zile.

Instanța a constatat că în sentința penală nr.2379/11.10.2011 pronunțată de Judecătoria C______ definitivă prin nerecurare a fost contopita si pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.439/08..06.2011 a Judecătoriei Sector 2 București și săvârșită de inculpat in majorat

Cu privire la latura obiectivă, s-a apreciat că elementul material al infracțiunii constă în conducerea autoturismului de către inculpat pe drumurile publice în condițiile în care acesta nu poseda permis de conducere. Instanța a reținut că fapta inculpatului a avut drept urmare imediată crearea unei stări potențiale de pericol cu privire la circulația pe drumurile publice. Legătura de cauzalitate dintre fapta concretă și starea de pericol astfel creată a rezultat chiar din materialitatea faptei

Referitor la latura subiectivă, instanța a constatat că fapta a fost comisă cu intenție indirectă: inculpatul, cunoscând că nu are dreptul de a conduce, a prevăzut că urcându-se la volanul autoturismului creează premisele unui pericol pentru circulație, a acceptat această posibilitate, deși nu o urmărea.

Prin urmare, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 396 alin. 2 C. proc. pen., în sensul că fapta dedusă judecății există, dincolo de orice îndoială, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat cu forma de vinovăție prevăzută de lege, în cauză urmează a opera răspunderea penală a acestuia pentru infracțiunea comisa.

Având în vedere cele expuse și luând în considerare faptul că pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul pedepsei îl constituie prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, instanța a procedat la stabilirea și aplicarea unei pedepse pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, cu observarea criteriilor de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv :

a) împrejurările si modul de comitere a infracțiunii, precum si mijloacele folosite;

b) starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita;

c) natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii;

d) motivul săvârșirii infracțiunii si scopul urmărit;

e) natura si frecventa infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;

f) conduita după săvârșirea infracțiunii si in cursul procesului penal;

g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familiala si sociala.

La stabilirea cuantumului pedepsei instanța a avut în vedere faptul că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, având o atitudine de regret pe tot parcursul procesului penal, Instanța constată ca inculpatul a fost condamnat in repetate rânduri, a fost și liberat condiționat si cu toate astea a perseverat în activitatea infracțională, a comis o fapta de pericol prin conducere unui autoturism pe drumurile publice la o ora la care circulația este aglomerată și fără să posede permis de conducere, are doua clase, nu are nicio ocupație.

Punând în balanță toate aceste aspecte, instanța a apreciat că o pedeapsă cu închisoarea își va atinge scopul preventiv educativ.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul R_______ B_____ M____ care a criticat exclusiv cuantumul pedepsei, solicitând reducerea acestuia.

Examinând actele dosarului și sentința penală apelată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu disp. art.417 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea apreciază nefondat apelul formulat de inculpat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Astfel, Curtea reține că prin rechizitoriul nr. xxxxx/P/2014, întocmit la data de 08.06.2015 de P________ de pe lângă Judecătoria sector 5 București, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului R_______ B_____ M____ pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere prev. și ped. de art. 335 alin. 1 C.p. cu aplicarea art. 41 C.p, constând în aceea că la data de 20.10.2014 în jurul orelor 19:40, lucrători din cadrul D.G.P.M.B: - Poliția Sectorului 5 – Secția 18 Poliția aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe _________________________ sectorul 5 al municipiului București au blocat în trafic, în urma unei urmăriri, autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare BP 6007 BB condus de inculpatul R_______ B_____ M____, care refuzase să oprească la semnalul regulamentar al organelor de poliție. Cu această ocazie lucrătorii de poliție rutieră au constatat faptul că inculpatul R_______ B_____ M____ nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule și nici nu a posedat vreodată.

Judecata a avut loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în condițiile art. 374 al. 4, art. 375 și art. 377 Cod procedură penală, inculpatul declarând personal că recunoaște în totalitate săvârșirea faptei reținute în actul de sesizare a instanței și că solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește.

În mod temeinic, instanța de fond a constatat că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că fapta a fost săvârșită de inculpat și întrunește elementele constitutive ale infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, declarațiile inculpatului de recunoaștere coroborându-se întrutotul cu procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante, declarația martorului G_______ N___ și procesele verbale de verificare.

În ceea ce privește pedeapsa aplicată apelantului, Curtea constată că prima instanță a aplicat inculpatului o pedeapsă orientată spre minimul special redus potrivit art. 396 al. 10 Cod procedură penală, pedeapsă sub care nu este justificată nicio altă reducere date fiind numeroasele antecedente penale ale inculpatului, antecedente ce relevă un potențial criminogen considerabil, inculpatul nu a interiorizat valorile ocrotite de legea penală nici chiar după executarea unor pedepse privative de libertate. Astfel, Curtea consideră că pedeapsa aplicată de prima instanță a fost corect individualizată, iar reducerea acesteia nu ar asigura reeducarea inculpatului în condițiile în care acesta nu dispune de resurse interne și necesită un aport specializat pentru reintegrarea sa socială.

Se impune însă, reformarea sentinței în ceea ce privește conținutul pedepsei complementare, respectiv interzicerea dreptului de a alege. Astfel, în aplicarea directă și prioritară a dispozițiilor art. 3 din Protocolul adițional 1 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, așa cum au fost interpretate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Hirst c. Regatului Unit, văzând și decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. LXXIV(74)/05.11.2007 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 545 din XXXXXXXXXX, interzicerea dreptului de vot este o măsură inadecvată în raport cu natura faptelor reținute în sarcina acestuia. Curtea remarcă de altfel că prima instanță nici nu a motivat de o manieră specifică, această sancțiune.

Astfel, în cauza amintită CEDO a admis faptul că statele dispun de o marjă de apreciere cu privire la restricționarea dreptului de a vota. Totuși, a considerat că această marjă de apreciere nu poate să justifice excluderea totală a oricărei persoane condamnate, indiferent de durata pedepsei și de natura infracțiunii care a atras-o, din câmpul persoanelor cu drept de vot. Curtea a considerat că nu există vreo legătură între interdicția votului și prevenirea infracțiunilor, după cum nu se poate concilia interdicția votului cu scopul reinserției sociale a infractorilor. De aceea, Curtea a considerat că o interdicție absolută de a vota impusă tuturor deținuților nu intră în limitele marjei de apreciere a statului, iar art. 3 din Protocolul nr. 1 a fost violat.

Considerațiile deciziei nr. 74/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție date în recurs în interesul legii, aplicabile față de dispozițiile art. 474 indice 1 Cod procedură penală și a principiului ubi eadem est ratio, ibi edem solutio esse debet, în sensul că astfel de limitări trebuie sa urmărească un scop legitim, întemeiază aprecierea instanței de apel asupra caracterului neîntemeiat al pedepsei complementare prev. de art. 66 lit. d Cod penal aplicată inculpatului. Astfel, nu există o legătura evidentă și suficientă între sancțiune și comportamentul sau/și situația persoanei vizate. De altfel, în materia restrângerii exercițiului drepturilor și libertăților, principiul proporționalității consecințelor juridice cu situația care le-a generat este consacrat și în Constituția României -art. 53 alin. 2.

Pentru aceste considerente, Curtea va admite apelul declarat de apelantul inculpat R_______ B_____ M____, va desființa, în parte, sentința penală apelată și rejudecând în fond:

Va înlătura din conținutul pedepsei complementare, cât și al pedepsei accesorii aplicate inculpatului, interzicerea exercitării dreptului prevăzut de art. 66 lit. d Cod penal.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de apelantul inculpat R_______ B_____ M____ împotriva sentinței penale nr.1705/02.09.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București.

Desființează, în parte, sentința penală apelată și rejudecând în fond:

Înlătură din conținutul pedepsei complementare, cât și al pedepsei accesorii aplicate inculpatului, interzicerea exercitării dreptului prevăzut de art. 66 lit. d Cod penal.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel, rămân în sarcina statului.

Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 260 lei se avansează din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 24.11.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

V_____ I____ V____ O___ B_____

GREFIER,

I_____ D___

Red. B.O./ 05.01.2016

Tehnored.V.D./4 ex./29.12.2015

Jud.Sect.5 – jud.G.D.I.