R O M Â N I A

TRIBUNALUL C____-S______

R E Ș I Ț A

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR. 25

Ședința publică din data de 29 ianuarie 2014

PREȘEDINTE: S_____ B__ - judecător

JUDECĂTOR : L_______ R______

JUDECĂTOR : C_____ V_______ D_______ C___

GREFIER : C________ S______

S-a luat în examinare recursul formulat de intervenientul T__ –Reșița – SA împotriva sentinței civile nr. 1745 din 19.06.2013, pronunțată de Judecătoria Reșița în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu reclamantul G____ O____ P____ și pârâtul Biroul E_______ Judecătoresc G___________ I_____, având ca obiect plângere împotriva refuzului executorului judecătoresc.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă: reprezentantul

intervenientului T__ –Reșița – SA, avocat T______ C_______, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.

S-au verificat actele și lucrările de la dosar, după care: se constată depuse la dosar din partea intimatului reclamant G____ O____ P____ concluzii scrise.

Reprezentantul intervenientul T__ – Reșița – SA, avocat T______ C_______ depune la dosar copie sentința civilă nr. 1887 din 17.07.2013, în trei exemplare.

Instanța pune în discuția părților cererea de repunere în termenul de recurs formulată de intervenienta T__ Reșița SA și excepția de tardivitate a formulării cererii de recurs.

Reprezentantul intervenientul T__ – Reșița – SA, avocat T______ C_______ solicită admiterea cererii de repunere în termenul de recurs în baza art. 103 Cod procedură civilă și respingerea excepției de tardivitate a formulării cererii de recurs.

Instanța se va pronunța asupra excepției odată cu fondul.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, în baza art. 150 Cod procedură civilă, instanța declară închise dezbaterile și acordă cuvântul, pe fond.

Reprezentantul intervenientul T__ – Reșița – SA, avocat T______ C_______, solicită admiterea recursului în baza art. 304 pct. 7, 8, 9 , art. 304 ind. 1 și 306 al. 3 C__, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii și admiterea cererii de intervenție, cu cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru în recurs.

T R I B U N A L U L,

Deliberând asupra recursului civil de față, constată că:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Reșița sub nr. XXXXXXXXXXXXX petentul G____ O____ P____ în contradictoriu cu intimatul B____ E_______ Judecătoresc G___________ I_____ a solicitat ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate că adresa nr. 727/28.03.2013 privind dosarul execuțional nr.151/2012 a B__ G___________ I_____, referitoare la cererea nr. 725/28.03.2013 prin care se solicită continuarea executării silite împotriva debitorului ________________, nu este motivată, având în vedere dispozitivul Sentinței civile nr.2958/21.09.2011, Deciziei civile nr.145/R/24.04.2012 precum și a PV/20.03.2013, ora 14,30, întocmit de inginer cadastru Cârsta C_______ și a reprezentanților debitoarei, de unde rezultă clar că debitorul nu a eliberat terenul proprietatea sa, așa cum sunt obligați prin titlul executoriu; să dispună obligarea intimatului de a continua executarea silită împotriva debitorului ________________, prin recuperarea sumelor de bani aferente perioadei decembrie 2012 – martie 2013 și prin punere în posesie.

In motivarea acțiunii petentul a susținut că prin Încheierea nr. 974/02.07.2013, pronunțată de Judecătoria Reșița, în dosarul XXXXXXXXXXXXX s-a admis cererea formulată de B__ G___________ I_____ și a fost încuviințată executarea silită împotriva debitorului ________________ la cererea creditorului G____ O____ P____, însă nici până în prezent terenul nu a fost eliberat de către debitor așa cum acesta avea obligația.

In drept, petentul și-a întemeiat acțiunea pe disp. art. 56 Legea 188/2000 privind executorii judecătorești.

Intimatul B____ E_______ Judecătoresc G___________ I_____ nu a formulat întâmpinare în cauză.

Pentru termenul de judecată din data de 08.05.2013, ________________ formulează o cerere de intervenție în interesul pârâtului B____ E_______ Judecătoresc G___________ I_____ prin care solicită instanței admiterea acesteia și pe fondul cauzei, respingerea acțiunii ca neîntemeiată, sens în care la termenul de judecată din data de 08.05.2013, instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de intervenient a ________________.

Prin sentința civilă nr. 1745/19.06.2013, Judecătoria Reșița în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, a admis plângerea formulată de petentul G____ O____ P____, în contradictoriu cu intimatul B____ E_______ Judecătoresc G___________ I_____ și intervenientul ________________.

A respins cererea de intervenție în interesul intimatei B__ G___________ I_____ formulată de intervenientul ________________.

A obligat intimata B____ E_______ Judecătoresc G___________ I_____ să continue executarea silită a titlului executoriu constând în Sentința civilă nr. 2958/2011 pronunțată de Judecătoria Reșița și Decizia civilă nr. 145/R/2012 pronunțată de Tribunalul C____-S______, în cadrul dosarului execuțional nr. 151/2012.

Fără cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în fapt următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 2958/21.09.2011 a Judecătoriei Reșița și Decizia civilă nr. 145/R/24.04.2012 pronunțată de Tribunalul C____-S______, ambele în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX s-a dispus obligarea pârâtei ________________ la plata către către reclamant a sumei de 4.000 lei reprezentând despăgubiri aferente lunii noiembrie 2009, pentru încălcarea parțială a dreptului de folosință al reclamantului asupra terenului proprietatea sa, înscris în CF xxxxx Reșița, provenit din conversia pe CF 290 Reșița Română nr. top. 1150/441/2 Arabil în Ocoliște în suprafață de 2240 m.p.

De asemenea, pârâta a fost obligată la eliberarea terenului reclamantului de construcțiile edificate pe suprafața de 837 m.p., din totalul parcelei mai susmenționate, sau în caz contrar la plata unei despăgubiri în valoare de 1,80 lei /m.p./lună( sau 0,42 euro/m.p./lună), începând cu data de 9 decembrie 2009, reprezentând lipsa folosinței reclamantului asupra intravilanului teren afectat de construcțiile pârâtei, până la data eliberării terenului de respectiva construcție, cu menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței recurate.

Totodată intimata a fost obligată la plata către reclamant a sumei de 687,15 lei cheltuieli de judecată în recurs și 1369 lei în fond.

Prin Încheierea nr.974/02.07.2013, pronunțată de Judecătoria Reșița, în dosarul XXXXXXXXXXXXX, s-a admis cererea formulată de B__ G___________ I_____ și a fost încuviințată executarea silită împotriva debitorului ________________, la cererea creditorului G____ O____ P____.

În urma adresei din data de 21.11.2012 emisă de B__ G___________ I_____, în data de 23.11.2012, T__ Artrom SA face plata sumelor datorate în baza hotărârilor judecătorești mai sus menționate, însă nu respectă și obligația de a elibera terenul proprietatea reclamantului.

________________ a formulat contestație la executare împotriva executării silite inițiate de numitul G____ O____, contestație respinsă inițial prin Sentința civilă nr. 3191/30.10.2012 a Judecătoriei Reșița și admisă prin Decizia civilă nr.28/30.01.2013 pronunțată de Tribunalul C____-S______.

Astfel, admițând recursul declarat de ________________, intervenientă în prezenta cauză, Tribunalul C____-S______ a admis în parte contestația la executare formulată de aceasta și a dispus anularea parțială a formelor și actelor de executare pornite de B__ G___________ I_____ în dosarul execuțional nr. 151/2002 în ceea ce privește despăgubirile calculate pe perioada 09.12.2009 – 09.07.2012 în sumă de 10.897,75 euro și a onorariului de executor aferent, debitoarei ________________ revenindu-i obligația de a-i achita creditorului G____ O____ doar suma de 4000 lei reprezentând despăgubiri aferente lunii noiembrie 2009, cheltuieli de judecată din prima instanță și din recurs, taxa de timbru și onorariu de executor aferente acestor sume.

A obligat intimatul G____ O____ P____ să-i plătească contestatoarei ________________ suma de 331,50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În consecință, instanța a reținut că decizia mai sus menționată a anulat doar parțial formele de executare, în sensul celor mai sus expuse, nu și obligația ________________ de a elibera terenul petentului de construcțiile edificate pe suprafața de 837 mp din totalul parcelei de 2240 mp.

Într-adevăr în considerentele deciziei mai sus menționate s-a reținut faptul că între timp, societatea contestatoare demarase procedura de demolare a construcției aflată pe terenul creditorului. Astfel, a obținut la data de 30.07.2012, certificatul de urbanism, iar la data de 13.09.2012, autorizația de desființare nr.172. Potrivit procesului verbal de constatare nr.XXXXXXXXXX aflat la fila 118 dosar fond, s-a constatat demolarea construcției „Stație Reșița Nouă”, aflată pe terenul creditorului, la data de 11.10.2012.

Însă, la data de 20.03.2013, la cererea petentului, la fața locului, în prezența de această dată a tuturor părților implicate și a executorului judecătoresc, se întocmește un nou proces verbal prin care se constată că terenul nu a fost eliberat de către intervenienta ________________, pe acesta aflându-se încă la momentul respectiv două linii de cale ferată în lungime de aproximativ 20 m, un tablou electric, o baracă metalică, un stâlp de beton având înălțimea de aproximativ 7-8 m, peron beton în jur de aproximativ 20 m² etc.

Jurisprudența CEDO în mod constant a statuat faptul că executarea unei hotărâri judecătorești trebuie să fie considerată ca făcând parte integrantă din proces, în sensul art.6 din Convenție. Astfel Curtea în hotărârea dată în cauza Hornsdy c. Greciei a stabilit faptul că, dreptul la un proces echitabil nu acoperă procedura numai până la pronunțarea hotărârii, ci până la executarea acesteia. Dacă i s-ar refuza creditorului intimat executarea hotărârii sale sau orice întârziere în executarea acesteia, garanțiile art.6 din CEDO, de care beneficiază justițiabilul în fața instanței judecătorești își pierd orice rațiune. Astfel în practică, inclusiv în cauzele în care parte a fost Statul Român, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a stabilit că dreptul la justiție garantat de art.6 protejează în egală măsură și punerea în executare a hotărârilor judecătorești definitive și obligatorii, care într-un stat care respectă preemțiunea dreptului, nu pot rămâne fără efect în defavoarea uneia dintre părți, situație în are ar avea loc o încălcare și art. 1 din Protocolul I, privind garantarea dreptului de proprietate.

În consecință, instanța a constatat că intervenienta nu a eliberat întru totul terenul reclamantului, astfel cum a fost obligată prin cele două hotărâri judecătorești puse în executare silită (Sentința civilă nr. 2958/2011 a Judecătoriei Reșița și Decizia civilă nr. 145/R/24.04.2012 a Tribunalului C____-S______), context în care, constatând întemeiată plângerea petentului, în baza disp. art. 56 din Legea 188/2000 republic, a admis-o și a dispus continuarea executării titlului executoriu de către executorul judecătoresc, obligație instituită de instanță prin hotărâre judecătorească privind eliberarea de către intervenient a terenului petentului, nefiind dusă la îndeplinire de bunăvoie de către ________________, intervenientă în prezenta cauză, pentru ca aceasta să fie în măsură să se prevaleze de disp.art. 371 cpc.

Față de aceleași considerente expuse mai sus, instanța în baza disp.art. 49 alin. 3 și urm cpc a respins cererea de intervenție în interesul intimatei B__ G___________ I_____ formulată de intervenientul ________________.

În temeiul art. 274 Cod proc. civ. instanța nu a acordat cheltuieli de judecată, având în vedere faptul că acestea nu au fost solicitate.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel intervenienta T__ Reșița SA, criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală, solicitând schimbarea în tot a acesteia, în sensul respingerii plângerii petentului, cu cheltuieli de judecată.

În motivele de apel, apelanta intervenientă arată că, instanța de fond, în mod netemeinic și nelegal, a admis plângerea petentului împotriva refuzului executorului judecătoresc, nepronunțându-se asupra probatoriului cu înscrisuri administrat de T__.

Astfel, prima instanță a obligat executorul judecătoresc să execute silit o societatea care nu numai să și-a executat obligațiile rezultate din sentința instanței (demolarea este mai mult decât evidentă din toate probele depuse la dosar inclusiv poze) dar a și procedat la plata cheltuielilor de executare (practic nedatorate).

De asemenea, în mod greșit a fost respinsă cererea de intervenție formulată de T__.

Instanța de fond, în mod netemeinic și nelegal, a pronunțat o hotărâre care cuprinde dispoziții potrivnice; totodată este contrară dispozițiilor unei alte hotărâri judecătorești, definitivă și irevocabilă, respectiv decizia nr. 165/R din 24 aprilie 2012 a Tribunalului C____-S______, care reprezintă titlu executoriu.

În drept, invocă disp. art. 282 și urm. din Vechiul Cod de procedură civilă.

La primul termen de judecată, instanța a recalificat calea de atac din apel în recurs, în baza art. 282 ind. 1 Cod procedură civilă, având în vedere că valoarea obiectului litigiului (contestația la executare) este sub 100.000 lei.

Intervenienta depune și o cerere de repunere în termenul de recurs, solicitând în temeiul art. 103 VCcp repunerea în termenul de declarare a acestei căi de atac.

În motivarea acestei cereri, intervenienta arată că sentința civilă nr. 1745/19.06.2013, pronunțată de Judecătoria Reșița în soluționarea dosarului înregistrat cu nr. XXXXXXXXXXXXX pe rolul acestei instanțe, a fost comunicată către T__ prin poștă, în data de 25.10.2013, procedura fiind îndeplinită, conform aparentei date de cele înscrise în dovada de comunicare, prin afișare.

În realitate, deși mențiunea din dovada de comunicare aflată la dosarul cauzei – mențiune neadevărată, indică faptul că „nicio persoană de la pct. 1 nu a fost găsită”, în realitate, agentul poștal, în ziua de vineri, 25.10.2013, a lăsat înscrisul în cauză în cutia poștală aflată lângă poarta de acces în T__, în exterior, alături de alte trimiteri poștale care nu necesită comunicarea directă către un reprezentant al firmei. Toate acestea, în condițiile în care nu a cerut agentului de pază, aflat în imediata apropriere (2-3 m), în cabina cu destinație de control acces, să primească înscrisul în cauză sau să-i permită accesul spre Pavilionul Administrativ.

Corespondența din această cutie poștală a fost ridicată în data de 30.10.2013 și comunicată către avocatul T__ în data de 31.10.2013.

În drept, invocă disp. art. 92, art. 92 ind. 1, art. 103 pct. 7, 8 și 9 și a art. 304 ind. 1 din Vechiul Cod de procedură civilă.

Intimatul contestator G____ O____ P____ a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului. Intimatul susține că decizia civilă nr. 28/2013 nu poate fi luată în seamă deoarece decizia civilă nr. 145/R/2012 a Tribunalului C____-S______ este autoritate de lucru judecat, iar executarea acesteia impune plata unei chirii până la eliberarea terenului de construcțiile existente, ori la data emiterii deciziei civile nr. 28/2013 nu s-a constatat că terenul a fost eliberat de construcții și că a fost predat proprietarului pentru folosința agricolă așa cum era înainte de a fi preluat abuziv de uzină.

În drept, întâmpinarea nu a fost motivată.

Examinând hotărârea atacată în raport de motivele de recurs invocate cât și din oficiu, pentru orice motiv de casare prevăzut de art. 304 Cod procedură civilă și sub aspectul temeiniciei și legalității, se constată că recursul este nefondat.

Verificând actele și lucrările dosarului constatăm că hotărârea primei instanțe a fost comunicată intervenientei T__ SA, prin afișare, la data de 25.10.2013, conform dovezii de comunicare.

Intervenienta a formulat cale de atac împotriva hotărârii primei instanțe de abia la data de 14.11.2013, depășind astfel termenul legal de 15 zile, în care avea posibilitatea de a formula calea de atac.

Decăderea înseamnă posibilitatea juridică de a exercita un drept procesual deoarece exercitarea dreptului nu s-a făcut în termenul prevăzut de lege.

Prin analogie, termenelor sancționate cu decăderea materială, li se aplică dispozițiile prevăzute de art. 103 alin. 1 Cod procedură civilă.

Astfel, dacă partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei, actul se va împlini în termenul de 15 zile de la încetarea împiedicării, dar pentru ca partea să beneficieze de prevederile art. 103 Cod procedură civilă trebuie ca împrejurarea care a împiedicat-o să acționeze să se fi produs înlăuntrul termenului legal, acea împrejurare neputându-se raporta nici la perioada anterioară momentului când termenul a început să curgă nici la perioada ulterioară expirării lui.

Raportând considerentele teoretice expuse mai sus speței de față, reținem faptul că în cererea de repunere în termenul de recurs inrtervenienta susține că hotărârea a fost lăsată la data de 25.10.2013 în cutia poștală amplasată lângă poarta de acces păzită în T__, cutie poștală amplasată tocmai pentru corespondență.

În aceste condiții, apreciem că intervenienta este în culpă deoarece avea obligația să-și verifice cutia poștală, la intervale scurte de timp, ceea ce s-a și întâmplat, fiindcă așa cum recunoaște inrtervenienta în cererea de repunere în termen la data de 30.10.2013, corespondența a fost ridicată, iar sentința i-a fost

înmânată reprezentantului intervenientei la data de 31.10.2013, dată de la care avea timp suficient a verifica dovada de comunicare și a formula cerere de recurs în termen.

Dealtfel, recurenta intervenientă nu a dovedit că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința sa să ia act de această comunicare a hotărârii și să formuleze calea de atac în termenul de 15 zile de la comunicare.

Față de aceste considerente, Tribunalul ținând cont de disp. art. 103 Cod procedură civilă va respinge cererea de repunere în termenul de recurs formulată de intervenienta T__ SA, ca nedovedită.

În consecință, având în vedere că termenul legal de formulare a cererii de recurs de 15 zile prev. de art. 301 Cod procedură civilă nu a fost respectat, constatăm că cererea de recurs a fost tardiv formulată, astfel încât Tribunalul va admite excepția de tardivitate și în baza art. 312 Cod procedură civilă va respinge recursul formulat de intervenientul T__ –Reșița – SA împotriva sentinței civile nr. 1745 din 19.06.2013, pronunțată de Judecătoria Reșița în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, ca tardiv.

În baza art. 274 Cod procedură civilă nu va acorda cheltuieli de judecată, întrucât partea adversă nu a căzut în pretențiuni.

PENTUR ACESTE MOTIVE

ÎN NUJMLELE LEGII

DECIDE:

Respinge cererea de repunere în termenul de recurs formulată de intervenienta T__ - Reșița SA.

Admite excepția de tardivitate.

Respinge recursul formulat de intervenienta T__ SA împotriva sentinței civile nr. 1745 pronunțată de Judecătoria Reșița la data de 19.06.2013 în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 29 ianuarie 2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

S_____ B__ L_______ R______ C_____ V_______ D_______ C___

GREFIER,

C________ S______

Red.:SB/17.02.2014

Dact.:CS/18.02.2014

Ex. 2

Jud. fond. - B____ M______