Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
TRIBUNALUL O__
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 171/2013
Ședința de la 19 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE S_____ O_____
Judecător I____ M_______
Judecător I__ B_____
Grefier M______ T______
Pe rol amânarea pronunțării privind judecarea recursului civil declarat de recurenta contestatoare C_____ I_____, domiciliată în Slatina, _______________________, _____________; ________________________, împotriva sentinței civile nr. 7144/04.09.2012, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații B__ Ț_____ R_______, cu sediul în Slatina, ____________________, județul O__, B.C.R. SA prin împuternicit COFACE ROMÂNIA CREDIT MANAGEMENT SERVICES, cu sediul în București, sector 1, Calea Floreasca, nr.39, __________________, domiciliat în Caracal, _____________________.31, județul O__ și D___ I____ C______, domiciliată în Slatina, ____________________, _____________, ___________, județul O__, având ca obiect - contestație la executare.
Constatându-se că dezbaterile ce au avut loc în ședința publică din data de 12.02.2013, au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, instanța, deliberând în secret, a pronunțat următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
P___ sentința civilă nr. 7144/04.09.2012, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, Judecătoria Slatina a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de contestatoarea C____ I_____ în contradictoriu cu intimații B__ Ț_____ R_______, D___ M_____ și D___ I____ C______.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că în cadrul B__ Tapusi R_______ se realizează executarea silită a debitorilor D___ M_____ și D___ I____ C______, fiind constituit în acest sens dosarul 159/XXXXXXXXXXXXX.
Modalitatea de realizare a executării este și urmărirea silită imobiliară, creditor fiind intimata B__ SA, bunul urmărit silit fiind un apartament cu 2 camere situat în Slatina, ____________________, _______________________, jud. O__.
S-a reținut că la data de 28.05.2011 a fost întocmit procesul verbal de licitație privind apartamentul de mai sus în care se menționează că la procedura de vânzare au participat licitatorii R_____ I____ I_____ și Ciuica I_____, iar cea mai mare ofertă a fost a contestatoarei, care, în urma unor strigări succesive, și-a manifestat intenția de a achiziționa bunul la prețul de 25.000 lei.
Constatând că prețul obținut, de 25.000 lei, reprezintă 26 % din prețul de evaluare a imobilului, ținând cont de rolul activ al executorului în tot cursul executării care stăruie prin toate mijloacele admise de lege pentru realizarea integrală și cu celeritate a creanței, executorul a refuzat să îl declare adjudecatar pe cel care a oferit cea mai mare suma, motivând că se are în vedere cererea de executare silită a creditorului B__ SA potrivit căreia nu este de acord ca adjudecarea să aibă loc sub 75 % din valoarea imobilului, principiul disponibilității, faptul că ipoteca este o garanție reală, servind la garantarea obligațiilor unui debitor față de creditorul său, iar în speță nu se urmărește vânzarea bunului ci recuperarea creanței printr-un drept conferit de lege creditorului.
S-a reținut că în speță, nici contestatorul nici intimatul nu au obiecțiuni față de situația de fapt expusă în procesul verbal de licitație, însă se apreciază de către C_____ E____ că în mod greșit executorul nu a declarat-o adjudecatar, întrucât era al doilea termen al licitației, prețul de pornire a fost de 75 % din valoarea bunului, iar dacă nu se obține prețul de începere, bunul va fi vândut la cel mai mare preț oferit, potrivit art. 509 alin. 5 cpc. Faptul că prețul obținut este net inferior valorii stabilite prin raportul de expertiză, susține contestatoarea, nu constituie un motiv de anulare a licitației deoarece dispozițiile codului de procedura civilă prevăd că adjudecarea se face la cel mai mare preț oferit și nu la cel stabilit prin evaluare, iar în materia vânzării silite nu operează principiul potrivit căruia prețul trebuie să fie serios și textul legii permite vânzarea la un preț net inferior valorii evaluate, astfel că nu poate fi primit nici motivul ce vizează prejudicierea creditorului.
În întâmpinarea depusă la dosar, intimatul creditor a menționat că a adus la cunoștința executorului că nu este de acord ca adjudecarea să se realizeze la o valoare mai mica de 75 %.
Instanța de fond a apreciat că argumentele contestatorului nu sunt întemeiate, reținând că, potrivit art. 509 cpc, licitația începe prin citirea de către executor a publicației de vânzare și a ofertelor primite până la acea dată.
Executorul va oferi spre vânzare imobilul, prin trei strigări succesive, la intervale de timp care să permită opțiuni și supralicitări, pornind de la prețul oferit care este mai mare decât cel la care s-a făcut evaluarea potrivit art. 500 alin. 2 sau, în lipsa unei asemenea oferte, chiar de la acest preț.
Dacă imobilul este grevat de vreun drept de uzufruct, uz, abitație sau servitute intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci, la primul termen de vânzare strigările vor începe de la prețul cel mai mare oferit sau, în lipsă, de la cel fixat în publicație, scăzut cu valoarea acestor drepturi socotită potrivit art. 500 alin. 4.
Dacă din cauza existenței drepturilor arătate la alin. 3 nu s-a putut obține un preț suficient pentru acoperirea creanțelor ipotecare înscrise anterior, socotite după datele din cartea funciară, executorul judecătoresc va relua în aceeași zi licitația pentru vânzarea imobilului liber de acele drepturi; în acest caz, strigările vor începe de la prețul menționat în publicația de vânzare, fără scăderea arătată în alin. 3.
În cazul în care nu este oferit nici prețul la care imobilul a fost evaluat, vânzarea se va amâna la un alt termen, de cel mult 60 de zile, pentru care se va face o nouă publicație în condițiile art. 504 alin. 3. La acest termen licitația va începe de la prețul de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat. Dacă nu se obține prețul de începere a licitației, la același termen bunul va fi vândut la cel mai mare preț oferit. Vânzarea se va putea face chiar dacă se prezintă o singură persoană care oferă prețul de la care începe licitația.
A reținut instanța de fond că normele de procedură civilă prevăd vânzarea la prețul cel mai mare oferit, însă totodată, procesul civil în ansamblu, inclusiv în faza executării silite este guvernat de principiul disponibilității, adică de posibilitatea de a dispune de obiectul litigiului și de mijloacele de apărare, creditorul având posibilitatea de a renunța la executarea începută ( art. 371 ind. 5 cpc ) și de a suspenda executarea silită.
În acest context, din moment ce creditorul poate solicita suspendarea sau renunțarea la executare, instanța de fond a apreciat că el are și dreptul de a se opune la vânzarea sub un anumit preț, cu atât mai mult cu cât imobilul în cauză făcea obiectul unui drept de ipotecă în favoarea creditorului, în vederea asigurării realizării unui drept de creanță al său, astfel că și în această calitate, creditorul avea posibilitatea de a stabili ca vânzarea să nu se realizeze sub un anumit preț, în caz contrar dreptul său de garanție fiind lipsit de eficiență.
În plus, executorul a acționat în baza unui contract încheiat cu creditorul, în interesul acestuia din urmă și în mod corect a dat eficiență principiului disponibilității, care impune obligația acestuia de a opri executarea când constată din poziția creditorului faptul că acesta nu dorește continuarea ei, organul de executare neputând depăși limitele voinței părții în interesul căreia acționează.
Un alt argument reținut de instanța de fond a fost și acela că deși vânzarea la licitație este o sancțiune împotriva debitorului, prin aceasta este imposibil să se creeze un prejudiciu mai mare, scopul executării silite fiind recuperarea creanței debitorului. Astfel, instanța a reținut că prin adjudecarea bunului la un preț mult inferior valorii sale (apartamentul a fost evaluat la 125.003 lei iar suma acordata de contestator a fost 25 000 lei), debitorul s-ar vedea lipsit de bun iar creditorul în imposibilitatea executării creanței, ambele părți fiind astfel prejudiciate.
Concluzionând că executorul judecătoresc a procedat în limitele legii și ale voinței creditorului, nedeclarându-l adjudecatar pe contestator, instanța de fond a respins ca neîntemeiată cererea creditoarei.
Împotriva sentinței a declarat recurs recurenta contestatoare, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate și solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii.
Susține că în mod nelegal instanța de fond a respins cererea de chemare în judecată motivând că, în temeiul art. 371/5 C.pr.civ., creditorul având posibilitatea renunțării la executare are și dreptul să se opună vânzării sub un anumit preț.
Potrivit art. 371/5 C.p.civ., executarea silită încetează din cu totul alte motive, nici unul din punctele a-e nu prevăd posibilitatea creditorului, ca printr-o cerere scrisă, depusă înainte de începerea licitației, să condiționeze vânzarea bunului peste un anumit procent.
Mai arată că instanța de fond prin aprecierea făcută, în sensul posibilității opunerii creditorului la vânzarea bunului sub un anumit preț, a adăugat la textul de lege, ceea ce nu este permis, mai cu seamă în materia executării silite, prin textul de lege art. 510 alin. 1 teza finală C.p.civ., legiuitorul prevede că va fi declarat adjudecatar persoana care, la al doilea termen de licitație, va oferi prețul de vânzare cel mai mare, în conformitate cu dispoz. art. 509 alin. 5 teza finală C.p.civ.
Pe de altă parte, creditorul avea posibilitatea să participe la licitație și să adjudece imobilul la un procent de 75% din valoarea la care imobilul a fost evaluat, potrivit art. 510/2 însă creditorul nu și-a manifestat această dorință, nici înainte de începerea licitației , și nici în timpul acesteia, în schimb a înaintat la dosar o cerere, pe care o consideră nelegală, prin care a interzis executorului să vândă imobilul sub un procent de 75%.
Cu privire la posibilitatea creditorului de a renunța la executare sau a cere suspendarea executării, în mod corect instanța de fond a arătat posibilitatea creditorului de a face această solicitare, însă acesta nu a uzat de acest drept, astfel că, la dosarul de executare nu există nici o cerere din care să rezulte renunțarea creditorului la executare sau solicitarea suspendării acesteia.
Susține că prezența unei astfel de cereri de suspendare sau renunțare ar fi condus la anularea licitației, și implicit a dreptului de a participa la licitație.
În drept, s-au invocat dispoz. art. 304 alin. 9 c.p.civ.
Intimații, legal citați, nu au formulat întâmpinare:
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs, în considerarea dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul constată că recursul este fondat, având în vedere următoarele considerente:
Astfel cum corect s-a constatat de instanța de fond, din actele de executare întocmite de executorul judecătoresc în dosarul de executare silită nr. 159/XXXXXXXXXXXXX rezultă că la cererea creditorului B__ SA, prin împuternicit COFACE ROMÂNIA CREDIT MANAGEMENT SERVICES, s-a început executarea silită împotriva debitorilor D___ M_____ și D___ I____ C______, modalitatea de realizare a executării fiind urmărirea silită imobiliară asupra apartamentului cu 2 camere situat în Slatina, ____________________, _______________________, jud. O__.
În faza de executare silită s-a întocmit raportul de evaluare, expertul tehnic și evaluator stabilind valoarea de circulație a bunului în discuție la suma de 125.003 lei, fixându-se în consecință de către executor termen de vânzare la data de 16.03.2012, când, astfel cum rezultă din procesul-verbal întocmit cu acea ocazie, nu s-a prezentat niciun licitator și nu a fost depusă nicio ofertă.
S-a fixat în consecință un nou termen de vânzare imobiliară, pentru data de 27.04.2012, făcându-se de către executor aplicarea art. 509 alin.5 C.proc.civ., conform cu care „În cazul în care nu este oferit nici prețul la care imobilul a fost evaluat, vânzarea se va amâna la un alt termen, de cel mult 60 de zile, pentru care se va face o nouă publicație în condițiile art. 504 alin. 3. La acest termen licitația va începe de la prețul de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat.”
Cum nici la data de 27.04.2012 nu s-a prezentat niciun licitator și nu a fost depusă nicio ofertă, astfel cum s-a constatat prin procesul-verbal întocmit în acest sens, s-a stabilit termen de vânzare la data de 28.05.2012.
De această dată, potrivit procesului-verbal de licitație contestat în speță, la procedura de vânzare au participat licitatorii R_____ I____ I_____ și C_____ I_____, iar cea mai mare ofertă a fost a contestatoarei, care, în urma unor strigări succesive, și-a manifestat intenția de a achiziționa bunul la prețul de 25.000 lei.
Executorul judecătoresc a refuzat să o declare adjudecatară pe licitatoarea C_____ I_____, motivat de faptul că, prin cererea formulată de creditoarea B__ SA și înregistrată sub nr.159/E/18.03.2011, aceasta a menționat că nu este de acord cu adjudecarea imobil urmărit să aibă loc sub 75% din valoarea imobilului, dar și de faptul că prețul oferit reprezintă 26% din prețul de pornire a licitației, stabilit prin raportul de evaluare.
Tribunalul reține că în speță își găsește aplicarea regula prevăzută de art. 509 alin. 5 C.proc.civ., și anume, astfel cum s-a menționat anterior, pentru imobilul, neadjudecat la prima licitație fie pentru că nu s-a prezentat nici un cumpărător, fie pentru că nu s-a oferit prețul la care a fost evaluat, se organizează o a doua licitație, care începe de la un preț de 75% din prețul de evaluare.
Dacă la această licitație participă mai mulți terți, în calitate de ofertanți, adjudecarea se poate face la cel mai mare preț obținut, care, teoretic, poate fi chiar inferior prețului de pornire a licitației; dacă însă la respectiva licitație participă un singur ofertant, în persoana unui terț, acesta nu își poate adjudeca imobilul la un preț inferior celui de începere a licitației.
Faptul că prețul este net inferior valorii stabilite prin raportul de evaluare nu constituie un motiv de anulare a licitației deoarece dispozițiile codului de procedură civilă prevăd că adjudecarea se poate face la cel mai mare preț oferit (nu stabilit prin evaluare) chiar la a doua licitație.
În materia vânzării executării silite nu operează principul potrivit căruia prețul trebuie să fie serios, această cerință pentru valabilitatea contractului de vânzarea cumpărare fiind prevăzută numai în cazul contractelor voluntare, încheiate prin acordul de voință a părților. În materia vânzării prin executarea silită adjudecarea imobilului se poate face la orice preț oferit în condițiile prescrie de textele de lege aplicabile.
Argumentat critică recurenta aprecierea instanței de fond în sensul că, în raport de dispozițiile art. 3715 C.proc.civ., intimata creditoare are dreptul de a se opune la vânzarea sub un anumit preț.
Și aceasta pentru simplul motiv că, potrivit normei legale invocate de instanța de fond, „Executarea silită încetează dacă:
a) s-a realizat integral obligația prevăzută în titlul executoriu, s-au achitat cheltuielile de executare, precum și alte sume datorate potrivit legii; în acest caz, executorul va preda debitorului titlul executoriu, menționând pe acesta stingerea totală a obligațiilor;
b) nu mai poate fi efectuată ori continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile ori a imposibilității de valorificare a unor astfel de bunuri; în aceste cazuri, executorul va restitui creditorului titlul executoriu, menționând pe acesta cauza restituirii și partea de obligație ce a fost executată;
c) creditorul a renunțat la executare;
d) a fost desființat titlul executoriu.”
Din această perspectivă, tribunalul constată că în speță, intimata creditoare nu și-a manifestat intenția de a suspenda executarea, ori de a renunța la executare, drepturi de care dispune în mod evident, ci a impus executorului judecătoresc să vândă imobilul cel puțin la prețul de 75% din cel la care imobilul a fost evaluat.
Este drept că între creditor și executorul judecătoresc s-a încheiat un contract, cel din urmă acționând în interesul celui dintâi, însă, în executarea contractului astfel convenit, trebuie respectate dispozițiile legale privitoare la executarea silită.
Nu se poate susține că intimata creditoare ar fi prejudiciată prin vânzarea la un preț net inferior valorii evaluate, aceasta putându-se îndestula prin urmărirea și a altor bunuri ale debitorilor. De altfel, valoarea reală a bunului este valoarea de piață, stabilită de ofertă și nu cea de evaluare, neputând fi ignorat nici faptul că licitația a avut loc în condițiile în care piața imobiliară a scăzut în mod semnificativ.
În plus, potrivit art. 510 alin. 2 C.proc.civ., creditoarea urmăritoare putea să adjudece bunul oferit spre vânzare la prețul de cel puțin 75% din cel la care imobilul a fost evaluat, posibilitate de care intimata nu a uzitat nici înainte, nici în timpul licitației din data de 28.05.2012.
P___ prisma celor mai sus expuse se constată că nu este întemeiată reținerea instanței de fond în sensul că se poate refuza vânzarea la licitație atunci când nu se obține prețul dorit de creditor, având în vedere materia specifică a executării silite și dispozițiile art. 510 C.proc.civ, neputându-se considera că prețul oferit la licitație și care reprezintă 26 % din valoarea imobilului stabilită prin expertiză este derizoriu, neobținerea acoperii integrale a creanței de către creditoare neputând constitui temelia unei disproporții vădite între valoarea bunului și prețul oferit pentru adjudecare.
Pentru considerentele expuse în precedent, se constată incidența motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ., , astfel că în temeiul art. 312 alin. 1 teza I C.proc.civ., tribunalul va admite recursul, va modifica sentința în sensul că va admite cererea, urmând să modifice procesul verbal din data de 28.05.2012, întocmit de B__ Tăpuși R_______, în sensul de a o declara adjudecatară a imobilului pe licitatoarea C_____ I_____.
Potrivit principiului disponibilității, principiu fundamental al procesului civil, tribunalul va lua act că recurenta nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta contestatoare C_____ I_____, domiciliată în Slatina, _______________________, _____________; ________________________, împotriva sentinței civile nr. 7144/04.09.2012, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații B__ Ț_____ R_______, cu sediul în Slatina, ____________________, județul O__, B.C.R. SA prin împuternicit COFACE ROMÂNIA CREDIT MANAGEMENT SERVICES, cu sediul în București, sector 1, Calea Floreasca, nr.39, __________________, domiciliat în Caracal, _____________________.31, județul O__ și D___ I____ C______, domiciliată în Slatina, ____________________, _____________, ___________, județul O__.
Modifică sentința civilă nr. 7144/04.09.2012,pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în sensul că admite cererea și modifică procesul verbal din data de 28.05.2012, întocmit de B__ Tăpuși R_______ în dosarul de executare silită nr. 159/XXXXXXXXXXXXX, în sensul de a o declara adjudecatară a imobilului pe licitatoarea C_____ I_____.
Ia act că recurenta nu solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Februarie 2013.
Președinte, S_____ O_____ |
Judecător, I____ M_______ |
Judecător, I__ B_____ |
|
Grefier, M______ T______ |
|
Red./tehnored.S.O.
Ex.2/19.03.2013
Judecător fond R______ D__ C______