Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEȘ

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE CIVILA Nr. 816/2013

Ședința publică de la 27 Martie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE E____ V_____

Judecător G_______ D____ N______

Judecător V_____ T_____

Grefier G_______ G________

S-a luat în examinare pentru soluționare recursul formulat de petenta P______ B___ ROMANIA SA, împotriva sentinței civile nr.8532/19.10.2012 a Judecătoriei Pitești intimați fiind B.E.J. I____ C_______ și M______ F_____, având ca obiect „plângere împotriva refuzului executorului judecătoresc”.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a depus la dosar la data de 19.03.2013 cerere de judecare a cauzei în lipsă în temeiul art.242 (2) Cod procedură civilă formulată de recurenta-petentă și taxa de timbru aferentă recursului în suma de 4,00 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.

Tribunalul retine că prin cererea depusă la dosar la data de 19.03.2013 recurenta-petentă solicită judecarea cauzei în lipsa potrivit art.242 (2) c.proc.civ. și având în vedere actele și lucrările dosarului, constată terminată cercetarea judecătorească și rămâne în pronunțare asupra recursului.

TRIBUNALUL

Prin cererea înregistrată sub nr.XXXXXXXXXXXXX petenta P______ B___ România S.A. în contradictoriu cu intimații B.E.J. I____ C_______ și M______ F_____ a formulat plângere împotriva refuzului executorului judecătoresc de a îndeplini actele de executare în vederea realizării creanței, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună obligarea intimatului B.E.J. I____ C_______ la comunicarea dovezii îndeplinirii tuturor actelor de executare solicitate prin cererea de executare silită cu care a fost învestit; obligarea intimatului B.E.J. I____ C_______ la obținerea de relații actuale cu privire la domiciliul debitorului de la S.E.I.P. local; obligarea intimatului B.E.J. I____ C_______ la înființarea popririi asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare și a altor bunuri mobile incorporale urmăribile datorate intimatului – debitor de terțe persoane fizice și /sau juridice, ce urmează a fi identificate de executorul judecătoresc prin obținerea de relații de la I.T.M., C.J.P, C.J.A.S.; obligarea intimatului B.E.J. I____ C_______ la urmărirea silită imobiliară a intimatului-debitor prin identificarea bunurilor imobile proprietatea acestuia, sens în care executorul judecătoresc să fie obligat să solicite relații de la organul fiscal și cartea funciară cu privire la bunurile imobile taxabile ale debitorului și la notarea somației imobiliare asupra bunului sau a cotei deținute de debitor și al informarea creditoarei cu privire la necesitatea efectuării partajului, cu indicarea elementelor de identificare ale bunului și coproprietarului; obligarea intimatului B.E.J. I____ C_______ la continuarea executării silite iar în situația în care apreciază că debitorul este insolvabil, la întocmirea și comunicarea procesului-verbal de insolvabilitate; obligarea intimatului B.E.J. I____ C_______ la plata unei amenzi, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii a arătat că a înaintat intimatului B.E.J. I____ C_______ la data de 07.06.2011 cererea de executare silită a titlului executoriu împotriva intimatului M______ F_____, formându-se astfel dosarul de executare nr.282/2011. Mai arată că a adresat intimatului B.E.J. I____ C_______ cereri repetate de continuare a executării silite, iar la data de 25.04.2012 a solicitat acestuia dovada îndeplinirii Actelor de executare solicitate sau motivarea refuzului de îndeplinire a acestuia sau întocmirea procesului-verbal de insolvabilitate. Precizează că intimatul B.E.J. I____ C_______ nu a dat curs nici uneia dintre cererile lor.

În drept, și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.53 din Legea nr.188/2000.

Prin sentința civilă nr.8532/19.10.2012 a Judecătoriei Pitești s-a respins plângerea ce neîntemeiată.

În motivarea sentinței s-a reținut că în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de împrumut pentru nevoi personale nr.030002Jxxxxxxxxxx/28.06.2007 s-a formulat de către creditoarea P______ B___ S.A. cerere de executare silită împotriva debitorului M______ F_____, formându-se astfel dosarul de executare silită nr.282/2011.Prin încheierea de ședință din 30.06.2011 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr.xxxxx/280/2011 s-a încuviințat executarea silită. La data de 20.07.2011 s-a încheiat procesul-verbal de cheltuieli de executare , somația, s-au solicitat Primăriei Municipiului Pitești date cu privire la bunurile mobile și imobile cu care figurează debitorul , s-a emis adresa de înființare a popririi , s-au solicitat I.T.M. Argeș date din care să rezulte dacă debitorul figurează înregistrat cu contract individual de muncă . La data de 03.10.2011 Primăria Municipiului Pitești a comunicat B.E.J. I____ C_______ că debitorul M______ F_____ nu figurează cu bunuri mobile, imobile supuse impozitelor și taxelor locale . La data de 23.08.2012 s-a încheiat procesul-verbal , comunicat creditoarei , din care reiese că nu au fost identificate bunuri mobile sau imobile care să aparțină debitorului M______ F_____; nu a fost identificat un terț angajator al debitorului și s-a constatat imposibilitatea executării silite. S-a concluzionat de instanța de fond că în cauză B.E.J. I____ C_______ a făcut dovada demersurilor efectuate, astfel că nu există un refuz nejustificat din partea acestuia de a întocmi un act de executare.

Împotriva acestei sentințe a fost declarat recurs de către petenta P______ B___ Romania SA care a apreciat că sentința este nelegală întrucât:

1. hotărârea pronunțată a fost dată cu încălcarea principiului contradictorialității și al dreptului la apărare în condițiile în care s-a atașat dosarul de executare, care reprezenta probe pentru intimatul B__ I____ C_______ și care ar fi trebuit comunicate către reclamantă;
2. în mod greșit s-a apreciat că plângerea este nefondată întrucât: instanța de fond a omis să se pronunțe pe critica privind lipsa comunicării actelor de executare; actele de executare nu au fost comunicate conform art.56 alin (2) din Legea nr.188/2000; actele de executare la care a făcut trimite instanța de fond au fost îndeplinite după data sesizării instanței de judecată cu plângere; actele de executare îndeplinite nu pot fi considerate ca suficiente prin raportare la art.373 ¹ alin (6) c.proc.civ.

Tribunalul analizând recursul reține următoarele:

În prealabil este de subliniat că plângerea poate avea ca obiect refuzul de a îndeplini orice acte de executare, inclusiv refuzul de a „efectua o executare silită”. Această soluție se întemeiază tocmai pe faptul că și refuzul de a efectua o executare silită trebuie motivat de executorul judecătoresc. Iar motivarea este o cerință generală a oricărei decizii judiciare sau administrative susceptibilă de a fi controlată de o instanță de judecată. Pe de altă parte, și refuzul de a efectua o executare se integrează, în ultimă instanță, în formula largă privitoare la refuzul de a îndeplini un act de executare. Folosirea în art. 53 alin. (2) din Legea nr. 188/2000 a singularului – refuzul „de întocmire a unui act” – nu poate conduce la o interpretare formală. În mod rațional, trebuie admis că legea nu are în vedere numai refuzul de a îndeplini un act de executare și inadmisibilitatea plângerii în ipoteza refuzului de a îndeplini un complex de acte de executare, adică refuzul de a „efectua o executare silită”.

1. În ce privește critica de recurs privind încălcarea principiului dreptului la apărare și al contradictorialității tribunalul reține că este neîntemeiată întrucât în cauză, așa cum se poate observa din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, intimatul executor judecătoresc nu a formulat cereri de probatorii sau apărări scrise. Tocmai de aceea, în exercitarea rolului activ și în îndeplinirea obligațiilor prevăzute de dispozițiile art.129 alin.5 Cod pr.civilă, la termenul de judecată din data de 21.09.2012, din oficiu, prima instanță a dispus înaintarea de către intimat a dosarului de executare nr. 282/2011 - în copie certificată - aceasta fiind înaintat dosarului cauzei la data de 11.10.2012. Prin urmare, fiind vorba de o probă dispusă din oficiu de instanță, în speță, nu exista obligația comunicării către petentă a acestor înscrisuri.

Pe de altă parte, chiar trecând peste acest aspect, prin motivele de recurs nu s-a precizat ce dispoziții legale au fost încălcate de prima instanță prin necomunicarea înscrisurilor în discuție, referirile petentei, la încălcarea principiului contradictorialității și dreptului la apărare, nefiind suficiente pentru a se considera că, în speță, acest drept a fost încălcat. Aceasta, deoarece, nesocotirea dispozițiilor procedurale atrage nulitate, numai dacă prin necomunicarea actului procedural părții i s-a cauzat o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului de procedură îndeplinit cu neobservarea formelor legale, în acest sens fiind dispozițiile art. 105 alin. (2) c.proc.civ. Numai că, în conformitate cu prevederile art. 108 alin.(3) c.proc.civ. neregularitatea actelor de procedură se acoperă dacă partea nu a invocat-o la prima zi de înfățișare ce a urmat după această neregularitate și înainte de a pune concluzii în fond și, deși a fost legal citată, petenta nu a invocat această neregularitate la termenul de judecată din data de 19.10.2012.

În aceste circumstanțe, neregularitatea pusă în discuție în motivarea recursului s-a acoperit prin incidența dispozițiilor art. 108 alin.(3) c.proc.civ., astfel că invocarea ei în fața tribunalului nu poate determina admiterea recursului pentru acest motiv.

2. În ce privește critica de recurs privind greșita soluționare a plângerii, Tribunalul reține că este asemenea nefondată pentru următoarele argumente:

a) Motivul de recurs constând în nemotivarea hotărârii de fond pe critica privind necomunicarea actelor de executare nu poate fi reținut, întrucât sentința pronunțată cuprinde succint considerentele de fapt și de drept pe care se sprijină soluția pronunțată. Instanța nu este ținută să răspundă în mod special fiecărui argument al părților, fiind esențial să răspundă principalelor motive invocate în susținerea apărării fiecăruia, iar din cuprinsul hotărârii să rezulte că a răspuns argumentelor, chiar dacă nu detaliat. Tribunalul constată că instanța de fond a arătat considerentele de fapt și cele de drept care justifică soluția, astfel încât dispozițiile art. 261 pct. 5 C.proc.civ au fost respectate. În ceea ce privește argumentele aduse de reclamantă, reprezentând critici ale manierei în care a colaborat cu executorul judecătoresc în vederea realizării creanței sale, acestea nu se impunea a fi analizate în mod distinct, analiza instanței fiind făcută global, concis, cu luarea în considerare a situației de fapt constatate de către instanță în urma administrării probelor. Se observă totodată că motivarea a fost făcută în concret, fiind arătat actele de executare avute în vedere de instanța de fond pe baza înscrisurilor depuse la dosar care au determinat formarea convingerii instanței că executorul și-a îndeplinit obligația legală.

b) În mod eronat consideră recurenta că singurele obligații privind desfășurarea în bune condiții a executării silite ar incumba executorului judecătoresc, inclusiv prin înaintarea unui raport privind executarea sau comunicarea tuturor actelor de executare către creditor. Conform art. 53 alin. 3 din Legea 188/2000 privind executorii judecătorești (în forma în vigoare la data sesizării instanței de judecată-n.ns) „la cerere, în termen de cel mult 5 zile, executorul va elibera copii de pe actele întocmite în îndeplinirea atribuțiilor sale oricărei persoane care justifică un interes”.Tribunalul reține că o astfel de obligație nu este prevăzută de lege în sarcina executorului decât la solicitarea expresă, iar dacă este adevărat că executarea silită s-ar putea realiza chiar și fără prezența creditoarei la efectuarea actelor de executare, totuși nu poate fi extrasă o regulă în acest sens, în funcție de particularitățile executării fiind necesar ca deopotrivă creditoarea cât și executorului să întreprindă toate demersurile necesare realizării creanței. Creditoarea asistată de avocat ar fi putut manifesta mai mare diligență în urmărirea executării silite, indicând din timp, în măsura în care aprecia că este necesar acest lucru față de nefinalizarea favorabilă a executării, executorului ce alte mijloace legale apreciază că ar fi putut fi utilizate pentru o mai bună desfășurare a executării silite, după cum ar fi putut colabora cu executorul în permanență, pentru realizarea creanței sale. Cu toate acestea, o perioadă îndelungată de timp creditoarea a rămas în pasivitate. În plus, în mod corect a apreciat instanța de fond că au fost îndeplinite actele de executare rezonabile de către executor, anterior plângerii formulate. Astfel cum rezultă din extrasul de pe portal (f.62-dosar fond) B__ I____ C_______ a obținut încuviințarea executării silite la data de 30.06.2011. De asemenea ulterior a fost emisă somația de executare din data de 20.07.2011 (f.66-dosar fond), s-a emis adresă către Primăria Pitești în data de 20.07.2011 (f.67-dosar fond) pentru a se comunica cu ce bunuri figurează debitoarea M______ F______, s-a dispus înființarea popririi la terțul ____________________ SRL în data de 20.07.2011 (f.68-dosar fond), s-a emis adresă către ITM la data de 20.07.2011 (f.70-dosar fond) pentru a se comunica dacă debitoarea M______ F______ figurează înscrisă cu carte de muncă, iar actele de executare mai sus menționate au fost comunicate la data de 19.09.2011 , astfel cum rezultă din procesele verbale de îndeplinire a procedurii de comunicare (f.71-74, dosar fond). Prin urmare în condițiile în care plângerea a fost formulată la data de 7.05.2012 este neîntemeiată susținerea că aceste acte de executare ar fi fost realizate după formularea plângerii.

Prin urmare, în mod corect a considerat instanța de fond că au fost îndeplinite obligațiile legale de a întreprinde demersurile necesare în vederea realizării creanței. Pentru a lua cunoștință de stadiul executării, a se informa cu privire la actele efectuate, creditoarea avea la îndemână posibilitatea de a se prezenta la sediul executorului sau să solicite expres acest lucru executorului. Din înscrisurile aflate în dosarul de executare (comunicat integral de executorul judecătoresc la solicitarea instanței de fond) nu rezultă că acesta ar fi primit vreo solicitare privind eliberarea de copii de pe actele de executare anterior formulării plângerii, ci o primă solicitare s-a făcut la data de 30.04.2012, după sesizarea primei instanțe cu plângerea ce formează obiectul prezentului litigiu. Având în vedere aceste argumente, tribunalul constată că nu se poate reține în sarcina executorului neexecutarea obligației de a comunica copii de pe actele de executare la solicitarea creditoarei, după cum nu se poate aprecia că demersurile efectuate de executor ar fi insuficiente pentru realizarea creanței, luând în considerare și dezinteresul arătat de creditoare pentru executarea silită o importantă perioadă de timp.

Pentru aceste considerente Tribunalul în baza art.312 c.proc.civ. va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat împotriva sentinței civile nr.8532/19.10.2012 a Judecătoriei Pitești formulat de recurenta-petentă P______ B___ ROMANIA SA, cu sediul în București, _________________________. 29-31, sector 1, și cu sediul ales la cab. Av. F______ Ovanesian, cu sediul în mun. Constanta, ______________________-84, , jud. C________ în contradictoriu cu intimații B__ I____ C_______, cu sediul în mun. Pitești, ____________________-6, ____________, jud. Argeș și M______ F_____, domiciliată în mun. Pitești, _____________________, _____________ , jud. Argeș.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 27.03.2013.

Red.VT/Tehnored.VT

2ex/27.04.2013

Jud.fond: F______ M_______