La apelul nominal făcut în camera de consiliu de azi, se prezintă pentru recurentul C______ A________ – lipsă, avocat H_____ Ș_____, în baza împuternicirii avocațiale nr.xxxxxx/2013 emisă de Baroul Bihor – Cabinet de Avocat, pentru intimatul reclamant B_____ C_____ V_____ – lipsă, avocat F______ R___ G_______, în baza împuternicirii avocațiale nr.xxxxxx/2013 emisă de Baroul Bihor – Cabinet de Avocat, lipsă fiind intimata pârâtă ____________________.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că, recursul este legal timbrat cu suma de 19,5 lei taxă judiciară de timbru achitată prin chitanța nr.xxxxxxxxxxxx/24.10.2013 plus 0,15 lei timbru judiciar, cauza se află la al doilea termen de judecată în această fază procesuală, după care:

Ambii reprezentanți ai părților învederează instanței că nu mai au alte cereri și solicită cuvântul asupra recursului.

Instanța, nefiind alte cereri, chestiuni prealabile, consideră cauza lămurită și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentantul recurentului pârât susține recursul astfel cum a fost formulat și motivat în scris, în sensul admiterii și casării hotărârii recurate în totalitate și pe cale de consecință, respingerea acțiunii reclamantului, fără cheltuieli de judecată. În esență învederează instanței faptul că, instanța de fond a dispus anularea Hotărârii A__ din 22 februarie 2010 a ___________________ pe baza susținerilor și fără nici o probă concretă, în sensul că pârâtul ar fi utilizat violența pentru a-l obliga pe reclamant să semneze actul despre care se face vorbire, respectiv hotărârea A__. De asemenea, nu s-au avut în vedere înscrisurile depuse în susținerea apărărilor sale, din care rezultă clar intenția de înșelare a pârâtului pentru a nu-i fi restituite împrumuturile acordate, atât reclamantului, cât și societății _________________ și stare de fapt arată și că pârâtul a finanțat forma reclamantului cu aproximativ 42.000 euro, iar reclamantul i-a făcut practic cadou pârâtului, o datorie de 12.100 euro, după ce inițial i-a cesionat 20% din părțile sociale și apoi restul de 80%, însă după aceea a avut grijă să devalizeze firma pe care o conducea, lăsându-l practic cu datorii. D____ urmare, apreciază că se impune admiterea recursului.

Reprezentantul reclamantului solicită instanței respingerea recursului, cu consecința menținerii ca legale și temeinice a sentinței recurate, fără cheltuieli de judecată. În esență arată că, a fost vorba de un împrumut acordat de pârâtul C______, reclamantului în persoana ca persoană fizică și nu în scopul alimentării contului societății, apreciind că acea hotărâre A__ nu este legală astfel cum de altfel a și dispus și instanța de fond cu privire la aceasta.

Instanța rămâne în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Deliberând:

Constată că, prin sentința nr.504/____________________ 2012, Tribunalul Bihor a admis acțiunea formulată de reclamantul B_____ C_____ V_____, domiciliat în Oradea, __________________, ____________ 100, județul Bihor, în contradictoriu cu pârâții C______ A________, domiciliat în Oradea, _________________________, _____________________________________ și _____________, cu sediul în Oradea, __________________, _________________ Bihor, având ca obiect acțiune în anulare a hotărârii A__ , și în consecință a dispus anularea Hotărârii A__ nr.1/22.02.2010 a _____________ și a actului adițional încheiat în baza acestuia cu nr.798/22.02.2010 și restabilirea situației anterioare și efectuarea cuvenitelor mențiuni la ORC Bihor. A fost obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de35,30 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, la data de 22.02.2010 a avut loc o Adunare Generală Extraordinară a Asociaților societății și _____________, cu sediul în Oradea la care a participat reclamantul B_____ C_____ V_____ în calitate de asociat deținând 16 părți sociale la societatea pârâtă reprezentând 80% din capitalul social al acestei societăți și pârâtul C______ A________ în calitate de asociat deținând 4 părți sociale la societatea pârâtă reprezentând 20% din capitalul social al acestei societăți, având ca ordine de zi: Cesionarea de către asociatul B_____ C_____ V_____ a celor 16 părți sociale pe care le deține la societatea pârâtă, cu o valoare nominală de 10 lei fiecare în valoare totală de 160 lei, către pârâtul C______ A________; radierea din funcția de administrator a reclamantului din societatea pârâtă și înscrierea pârâtului în calitate de administrator al acestei societăți.

De asemenea a mai avut ca punct pe ordinea de zi și actualizarea Actului constitutiv al societății _____________ –fila 5 dosar.

Urmare a ședinței AGEA a fost adoptată Hotărârea nr.1 din 22.02.2010 și Actul adițional nr. 798/22.02.2010 prin care s-a hotărât cesionarea de către asociatul B_____ C_____ V_____ a celor 16 părți sociale pe care le deține la societatea pârâtă, cu o valoare nominală de 10 lei fiecare în valoare totală de 160 lei, către pârâtul C______ A________; radierea din funcția de administrator a reclamantului din societatea pârâtă și înscrierea pârâtului în calitate de administrator al acestei societăți.

Cele două acte, respectiv Hotărârea AGEA și Actul adițional încheiat au fost înscrise în registrul comerțului în baza rezoluției nr.xxxxxxx.02.2010 –filele5-8 dosar.

Potrivit art. 132 din L 31/1990 ,,(2) Hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acționarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței.

(3) Când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acțiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată și de orice persoană interesată”.

În speță, reclamantul a invocat nulitatea hotărârii AGEA și a actului adițional întrucât acestea au fost adoptate prin constrângere respectiv prin amenințare și nu printr-o manifestare de voință liber exprimată, aspect față de care instanța a reținut următoarele:

Prin Rezoluția din data de 27.09.2012, P________ de pe lângă Judecătoria Oradea a dispus neînceperea urmăririi penale față de pârâtul C______ A________ sub aspectul săvârșirii infracțiunii de șantaj prevăzută de art 194 C.pen. în motivarea rezoluției s-a reținut că în baza relației de prietenie reclamantul B_____ C_____ V_____ a împrumutat de la pârâtul C______ A________ diferite sume de bani, cu privire la care nu au încheiat nici un înscris care să constate cuantumul sumelor împrumutate. din actele premergătoare efectuate de parchet rezultă că suma totală împrumutată este de xxxxx euro, iar ulterior, în cursul anului anul 2010, au întocmit două contracte de împrumut pentru suma de 7000 euro, respectiv 12.000 euro.

De asemenea, s-a mai reținut în rezoluția menționată că pârâtul C______ A________ a declarat că a împrumutat diferite sume de bani reclamantului,cu care a avut o înțelegere de a împărți profitul societății _____________ în mod egal, iar ulterior, la începutul anului 2010 reclamantul i-a propus pârâtului să devină asociat al societății întrucât reclamantul avea probleme financiare și creditorii ar putea executa bunurile societății, ca atare s-au înțeles să devină asociați ai societății, iar la data de 23.02.2010 pârâtul a devenit asociat unic al societății _____________.

Prezent în instanță pârâtul C______ A________, la întrebarea instanței, dacă la preluarea părților sociale s-a plătit vreo sumă de bani sau nu, arată că atunci când a preluat părțile sociale de la reclamant nu a plătit nici o sumă de bani, având în vedere că reclamantul îi era dator lui, și consideră că s-a făcut o compensare .

La întrebarea instanței dacă pârâtul C______ A________ a solicitat executarea acelui contract de împrumut, acesta arată că nu a solicitat niciodată executarea vreunui contract de împrumut, iar ceea ce se susține de reclamant este o minciună și pentru asta va formula o plângere penală împotriva reclamantului.

Pârâtul C______ A________ precizează că preluarea părților sociale a fost făcută și în considerarea sumelor date soției reclamantului pentru că erau prieteni de familie și la fel arată că nu a început executarea nici pentru acele sume, iar problemele dintre ei au apărut când el a cerut reclamantului actele societății și ale camioanelor, mai arată că a reclamantul a vândut societatea cu o grămadă de datorii de care nu a avut cunoștință.

Prin concluziile scrise, pârâtul a arătat că în cauză sumele de bani prevăzute în contractele de împrumut depuse la filele 37 38 dosar, din care rezultă că împrumuturile au fost acordate în 9 respectiv 16 martie 2010 , după efectuarea cesiunii, nu pot fi incluse în suma pe care părțile au avut-o în vedere spre a fi stinsă cu ocazia cesiunii.

Raportat la cele susținute de pârât atât în fața instanței cât și prin concluziile depuse la dosar, s-a apreciat că se poate reține că de fapt adoptarea Hotărârii AGEA și a Actului adițional s-a făcut fără să existe vreo contraprestație din parte pârâtului, respectiv plata contravalorii părților sociale dobândite prin actul de cesiune sau compensarea cu alte datorii ale asociatului reclamant.

Instanța a reținut că, adoptarea celor două acte s-a efectuat prin constrângerea reclamantului, așa cum a cesta a susținut în petitul acțiunii, respectiv, prin insuflarea unei temeri că „va pierde și el,” acțiune ce rezultă chiar din afirmațiile pârâtului care arată că ,, a fost de acord cu cesiunea decât cu nimic” precum și din manifestarea ulterioară a părților de întocmire a celor două contracte de împrumut prin care de fapt s-a recunoscut împrumuturile anteriore cesiunii. Totodată, s-a mai reținut că, violența în acest caz este mai mult decât un viciu de consimțământ, având efecte distructive de voință, iar adoptarea actelor în aceste condiții nu poate fi decât sancționate cu nulitatea lor.

Motivele invocate de pârât că ulterior cesiunii a constatat că societatea avea datorii și că reclamantul este răspunzător de ele, nu au relevanță în cauză, relevant fiind doar condițiile în care au fost adoptate actele a căror anulare se solicită, existente la momentul adoptării lor.

Față de considerentele ce preced,instanța a reținut că adoptare hotărârii AGEA și a Actului Adițional s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 948,955 – 957 C.civ în vigoare la data adoptării celor două acte, și în consecință a admis acțiunea formulată de reclamantul B_____ C_____ V_____ așa cum a fost formulată.

Fiind în culpă procesuală,în temeiul art274 C.pr.civ, instanța a obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 35,30 lei cheltuieli de judecată, reprezentând taxe de timbru și timbru judiciar.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs pârâtul C______ A________, solicitând instanței admiterea recursului, casarea în totalitate a sentinței recurate și pe fond, respingerea acțiunii.

În dezvoltarea motivelor de recurs recurentul arată că, instanța de fond a admis acțiunea intimatului, dispunând anularea Hotărârii A__ nr.1 din 22.02.2010 a ____________________ în vedere simple susțineri ale acestuia, fără nici o probă concertă în sensul că pârâtul ar fi utilizat violența în obligarea acestuia să semneze acest act. În schimb nu au fost avute în vedere actele de care s-a servit pârâtul în susținerea apărărilor sale și din care rezultă clar intenția de înșelare a sa, pentru a nu îi fi restituite împrumuturile acordate,atât intimatului, cât și societății și pe această cale să nu poată avea o vedere clară asupra șmecheriilor utilizate pentru cosmetizarea contabilității pentru ca bunurile de valoare să dispară în interesul acestuia.

De fapt, instanța nu a explicat ce interes ar avea să preia o societate care moare datorită gravelor disfuncționalități, în ceea ce privește cash – flow-ul acestuia ca urmare a „grijii” intimatului, având în vedere creanțele bugetare în sumă de 12.651 lei pe care le-a preluat ca și asociat unic precum și ratele de leasing neachitate astfel că a trebuit să predea mijloacele auto în cauză.

Instanța de recurs analizând recursul declarat, atât prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, reține următoarele:

În fapt, reclamantul B_____ C_____ V_____ i-a chemat în judecată pe pârâții C______ A________ și ________________________ instanței anularea Hotărârii A__ nr.1/22.02.2010 a _____________ și a actului adițional încheiat în baza acestuia cu nr.798/22.02.2010, restabilirea situației anterioare și efectuarea cuvenitelor mențiuni la ORC Bihor, pe considerentul că adoptarea acestor acte s-a datorat amenințărilor la care el a fost supus.

Prin Hotărârea nr.1 din 22.02.2010 s-a convenit cesionarea de către asociatul B_____ C_____ V_____ a celor 16 părți sociale pe care le deține la societatea pârâtă, cu o valoare nominală de 10 lei fiecare în valoare totală de 160 lei, către pârâtul C______ A________; radierea din funcția de administrator a reclamantului din societatea pârâtă și înscrierea pârâtului în calitate de administrator al acestei societăți.

În urma adoptării acestei hotărâri a fost încheiat și actul adițional la actul constitutiv al _____________ având dată certă nr.798/22.02.2010.

Hotărârea AGEA și Actul adițional încheiat au fost înscrise în registrul comerțului în baza rezoluției nr.xxxxx/23.02.2010.

Tribunalul, prin hotărârea ce formează obiectul recursului, a admis acțiunea reclamantului.

Curtea reține, în raport cu probele de la dosar și dispozițiile legale incidente, că hotărârea este netemeinică.

Astfel, instanța de fond a apreciat greșit că asupra reclamantului la momentul adoptării actelor în discuție s-a exercitat violență, astfel că ele sunt anulabile raportat la art. 948, 955 – 957 C. civil în vigoare la acel moment.

Consimțământul este acea condiție esențială, de fond și generală a actului juridic civil, care constă în hotărârea de a încheia un act juridic, manifestată în exterior.

Pentru a fi valabil consimțământul trebuie să îndeplinească mai multe condiții, printre care și pe aceea de a nu fi alterat de vreun viciu de consimțământ.

Violența este acel viciu de consimțământ care constă în amenințarea unei persoane cu un rău de natură să-i insufle o temere care o determină să încheie actul juridic, pe care nu l-ar fi încheiat.

Pentru a se putea reține violența ca viciu de consimțământ trebuie îndeplinite cumulativ două condiții: să fie determinantă pentru încheierea actului juridic și să fie injustă ( nelegitimă, ilicită).

Curtea reține că în cauză reclamantul nu a dovedit în nici un fel starea de teamă provocată de amenințarea pârâtului care să dea naștere motivului ( evitarea răului) ce l-ar fi determinat să încheie actul.

Mai mult, prin rezoluția din 27.09.2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de Csordaș A________, pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj prevăzută de art.194 Cod penal, pe considerentul că nu s-au probat amenințările exercitate de aceasta asupra reclamantului în vederea încheierii actului de cesiune a părților sociale deținute la ______________________>

Prin urmare, așa cum a afirmat și recurentul, în speță nu s-a dovedit că, consimțământul reclamantului la momentul încheierii actelor în discuție, a fost afectat de viciul violenței.

În concluzie, curtea reținând că hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii, văzând dispozițiile art.304 pct.9 raportat la art.312 Cod procedură civilă, va admite recursul și va modifica în totalitate sentința și în consecință va respinge acțiunea.

Constată că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

ADMITE recursul declarat de recurentul C______ A________ domiciliat în Oradea, _________________________, ____________.340 în contradictoriu cu intimatul reclamant B_____ C_____ V_____ cu domiciliul ales la Cabinet Avocațial în Oradea, _________________________.22, jud. Bihor și din Oradea, ___________________, _______________, jud. Bihor și intimata pârâtă ________________> cu sediul în Oradea, ___________________, _______________, jud. Bihor, împotriva sentinței nr.504/LC din 13 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în totalitate, în sensul că: