Dosar nr. XXXXXXXXXXXX anulare hotărâre A__

radiere mențiuni registrul comerțului

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B_______ - SECȚIA I CIVILĂ

Ședința Camerei de consiliu din data de 25 martie 2013

Completul compus din:

Președinte - N____ T______

Grefier - C_____ B________

Sentința civilă nr. 522

La ordine judecarea acțiunii civile formulată de către reclamantul G____ R_____ N___, cu domiciliul procesual ales la Cabinet av. L______ S_____ din B_______, ______________________, _______________ __________________,în contradictoriu cu pârâta ___________________ B_______, cu sediul în B_______,______________________ jud. B_______.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă reclamantul asistat de avocat L______ S_____, iar pentru pârâtă, se prezintă reprezentantul acesteia, C_____________ C_______, asistat de avocat L____ R_____ C______.

Procedura de citare legal îndeplinită .

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile și obiectul pricini.

Avocat L______ S_____ depune pentru reclamant înscrisuri: act constitutiv anterior adoptării Hotărârii A__ 731/2011, act constitutiv după modificare prin Hotărârea A__ 731/2011, procese verbale 903/2012, practică judiciară, întrebările pentru interogatoriul reprezentatului pârâtei, chitanța nr. 39/2013 în cuantum de 1500 lei reprezentând onorariu avocat.

Avocat L____ R_____ C______, pentru pârâtă, depune înscrisuri și întrebările pentru interogatoriul reclamantului.

Se procedează la luarea de specimene de semnături reclamantului. Se restituie dovada de confirmare de primire .

Instanța constată că semnăturile de pe cele două confirmări de primire nu sunt similare cu semnăturile efectuate astăzi de reclamant.

Părțile prezente răspund la întrebările din interogatorii, acestea fiind consemnate pe file separat atașate la dosarul cauzei.

Avocat L____ R_____, având în vedere răspunsurile contradictorii din interogatoriul reclamantului, apreciază că este necesară completarea probatoriului pentru a arăta dacă era sau nu locuința reclamantului unde s-a realizat procedura de comunicare și solicită admiterea probei cu martori pentru a arăta care a fost rațiunea pentru care s-a purces la înlăturarea reclamantului din calitatea de administrator. Comunicările pentru societate erau efectuate la sediul social,respectiv la domiciliul reclamantului, și trebuia schimbat din cauza pasivității d-lui G____ și în același timp susține că dl. G____ nu era așa de ușor de găsit cum menționează în interogatoriu pentru a se putea obține semnăturile de la el.

Cu privire la administrarea probei cu martori, avocat L______ S_____ arată că reclamantul este dezavantajat față de pârât care este asociatul majoritar, pentru că nu ar putea fi audiați salariați ai pârâtei întrucât susținerile acestora nu ar putea fi reale. Nu se poate contesta calitatea de asociat a reclamantului care a pus bazele acestei societăți. Clientul său nu are martori pe care să-i propună pentru egalitate de probe . Față de situația financiară se poate rezolva cu statistici de pe MFP care arată că societatea nu a fost niciodată în pierdere. La registrul comerțului și la toate instituțiile apare ca o societate cu profit.

Avocat L____ R_____ face vorbire despre afirmațiile din partea introductivă a cererii de chemare în judecată în care reclamantul aduce la cunoștința instanței că dl. C_____________ C_______ a încercat îndepărtarea reclamantului în mod abuziv .

Avocat L______ S_____ arată că aportul reclamantului chiar și prin muncă îi dădea dreptul de a i se aduce la cunoștință ceea ce i se pregătea. În art. 192 din Legea 31/1990 se prevede clar că trebuiau să fie prezenți toți asociații.

Profitând de o stare conflictuală și o situație în care se știa că sunt chestiuni ce pot fi speculate s-au făcut convocări, s-au făcut specificări la Registrul comerțului și asociatul majoritar a devenit administrator cu drepturi depline, iar acționarul minoritar a fost înlăturat, toată munca acestuia fiind dată pe apa sâmbetei.

Avocat L____ R_____ arată că i se pare că se invocă reaua credință, dar nu exista interes să vicieze cu bună știință procedura de comunicare atâta timp cât era acționar majoritar.

Societatea a fost înființată pe criterii de transparență, este vorba despre o societate de persoane și nu una de capital, și era vorba despre colaborare profesională și respect, chiar dacă mai târziu se va ajunge la cesiune .

Față de teza probatorie arătată,instanța respinge proba cu martori solicitată de pârâtă, apreciind că nu este utilă cauzei.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă părților prezente cuvântul la dezbateri asupra fondului pricinii.

Avocat L______ S_____, pentru reclamant, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată ,anularea hotărârii A__ nr. 731/2011, să se constate nulitatea absolută a acestei hotărâri față de dispozițiile art. 191 din Legea 31/1990, care prevede că hotărârile asociațiilor se iau în adunarea asociațiilor care trebuie convocată în condițiile legii, conform procedurii prevăzute de art. 195 alin.1 a Legii 31/1990 ce instituie regula ținerii adunării generale la sediul social deci la sediul din B_______, __________________________ în loc. Sulița. Dacă se va trece peste viciile de procedură, apreciază că hotărârea atacată este nelegală și în raport cu dispozițiile imperative ale art. 192 alin.2 din Legea 30/1991 care reglementează majoritatea necesară pentru adoptarea hotărârilor A__ și faptul că „ pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului administrativ este necesar votul tuturor asociaților” cu singura excepție prevăzute de lege, dar nu este aplicabilă în cazul de față.

Mai mult, disp. art.193 din Legea 30/1991 au fost interpretare într-un mod propriu de pârâtă.

Solicită să se respingă contradicțiile din interogatori - părțile nu au vorbit la telefon din 2009, dar pârâta a ținut convocări se urmărește excluderea asociatului minoritar care a devenit incomod. Cu cheltuieli de judecată conform chitanței .

Avocat L____ R_____ solicită respingerea acțiunii, menținerea hotărârii A__ ca legală și temeinică Cu cheltuieli de judecată conform chitanței.

Arată că susținerea reclamantului că a aflat de la Registrul comerțului că nu mai este asociat al societății dar nu-și amintește data la care a solicitat relații, în condițiile în care el fusese exclus cu 1 an și 3 luni mai înainte de eliberarea certificatului constatator - prin sentința tribunalului, dovedește pasivitatea acestuia.

Menționează că au fost respectate cerințele Legii 31/1990 trimițând convocatoarele cu confirmare de primire cu AR, nu consideră relevant că părțile nu vorbesc la telefon, legea cerere doar comunicarea cu confirmare de primire, nu este culpa pârâtului cui a lăsat poștașul plicul. Consideră că cele două comunicări sunt legale.

Celelalte condiții de fapt și de drept le-a dezvoltat prin întâmpinare se spune că interpretează într-o manieră proprie disp. art. 193 , dar dreptul nu este abstract consideră că și reclamantul interpretează în mod propriu.

În momentul în care un asociat minoritar nu participă la adunare există posibilitatea ca hotărârea A__ să fie lipsită de substanță, acele prerogative doar prin simpla neprezentare chiar în care nu există un drept de veto, Legea 31/1990 nu precizează că un asociat are drept de veto. Afirmațiile reclamantului nu sunt probate cu privire la reaua credință și încercarea de îndepărtare cu rea credință din societate.

Avea posibilitatea cu 85% să dea o hotărâre legală și nu avea interesul de a vicia procedura.

Avocat L______ S_____, în replică, dreptul pe care îl acordă cei 85% din părțile sociale la 2011 alta era configurația societății și nu se ajungea la revocarea administratorului fără a avea nici un cuvânt. Reaua credință rezultă din disp. art. 195 care arată că trebuia realizată convocarea la sediul social.

Avocat L____ R_____, în replică cu privire la desfășurarea activității la sediul social, regulile art.195 sunt dispozitive și nu imperative și nu sunt sancționate cu nulitatea absolută.

T R I B U N A L U L,

Asupra acțiunii civile de față;

Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. XXXXXXXXXXXX, reclamantul G____ R_____ N___, a chemat în judecată pe pârâta ___________________ B_______, solicitând anularea Hotărârii A__ nr. 731/11.04.2011 și a actelor subsecvente, precum și repunerea în situația anterioară, respectiv radierea înregistrărilor făcute la Registrul Comerțului B_______ prin modificarea actului constitutiv cu privire la aii. 3 și 14 din Actul constitutiv.

In drept, acțiunea a fost întemeiată pe disp.art 63 Legea 31/1990 a societăților comerciale, art. 16 din Actul constitutiv coroborat cu art.191 alin.1, art. 192 alin.2, art.195, Legea 31/1990 art. 20 alin. 6 din OMJ, nr. 2594/CJ2008.

In fapt, reclamantul a arătat că societatea pârâtă a fost înființată în 2003, de către reclamant în asociere cu C_____________ C_______, societatea fiind autorizată în principal pentru activități de telecomunicații prin rețele de cablu, fiind un proiect pe care eu l-am gândit si l-am inițiat, dar l-am dezvoltat împreună.

La înființare s-a stabilit ca sediul societății să fie la adresa sa de domiciliu, în baza unui Contract de comodat din 26.06.2003, încheiat pe o perioadă inițiată de 10 ani. Prin actul constitutiv s-au convenit în limitele prevăzute de lege ca și administrarea societății să se facă pe principii de legalitate și transparență, fund exercitată în concret de ambii asociați fondatori (ari. 13-18 din Actul constitutiv), chiar în condițiile în care părțile sale sociale corespund unui procent minoritar respectiv 15% .

Începând cu anul 2009, între reclamant și asociatul majoritar au început să apară anumite tensiuni, fiind vădite încercările sale de a-l îndepărta din această asociere.

Față de Hotărârea A__ nr. 731/11.04.2011, reclamantul a invocat împrejurarea că, în cadrul societăților comerciale, voința persoanei juridice se realizează prin voința celor care o compun, constituiți în adunarea generală a asociaților, fiind, totuși ireductibilă la individualitățile componente, adică nereprezentând o simplă însumare a lor. Generată de voturile asociaților, voința, persoanei juridice produce efecte numai dacă este exprimată în limitele legii și actului constitutiv; în caz contrar hotărârea este lovită de nulitate.

O hotărâre A.GA. este nulă dacă este neconformă cu o dispoziție legală imperativă prevăzută în orice aci normativ din dreptul pozitiv român, de natură societară sau extra-societară, cât și în cazul în care contravine unei prevederi legale dispozitive/`supletive din legea societăților comerciale și legislația cu incidență în această materie, iar actul constitutiv al societății nu prevede vreo clauză, derogatorie, dar și atunci când este contrară, actului constitutiv, nerespectând anumite clauze statutare, cu condiția, ca dispozițiile respective din actul constitutiv să nu fie invalidate pe motiv de încălcare a unei norme legale imperative.

Astfel, hotărârea adunării generale, ca act juridic, trebuie să îndeplinească, condițiile de validitate prevăzute de dreptul comun în materie, actelor juridice în genere și condițiile de validitate speciale prevăzute de Legea. nr. 31/1990.

Față de aceste cerințe legale ,reclamantul a invocat nulitatea absolută a Hotărârii A__ 731/11.04.2012 raportat la dispozițiile art. 191 din Legea 31/1990, care prevede că hotărârile asociaților se iau în adunarea asociaților, care trebuie convocată în condițiile legii, respectiv conform procedurii prevăzute la art. 195 din Lege.

Atât practica, cât si doctrina au statuat ca hotărârea A__ luata cu nelegala convocare este nulă absolut pentru lipsa consimțământului acționarilor care nu au fost prezenți în cadrul adunării datorita chiar neîndeplinirii procedurii convocării; nerespectarea dispozițiilor privind legala convocare a acționarilor determina nelegalitatea ședinței A__, hotărârea luată în aceste condiții fiind nulă. (Curtea de Apel București Secția a VI- a Civila, Decizia civilă nr. 734 din 16.03.2012).

,, Legiuitorul, nu a intenționat să lase acționarilor posibilitatea de a deroga de la dispozițiile legale care stabilesc formalitățile de convocare a adunării generale a acționarilor. Prin urmare, împrejurarea ca actele constitutive reprezintă voința părților nu face ca acestea să se aplice cu prioritate, deoarece aceasta ar echivala cu. eludarea legii „ (ICCJ- completul de 9 judecători, Decizia nr.51/2002, în RRDA nr.3/2004, p.99)

Față de aceste prevederi legale, reclamantul a precizat că nu a fost înștiințat în nici o manieră despre intenția de a schimba, sediul social, cu atât mai puțin despre constituirea dreptului adunării generale de a decide numirea/revocarea și drepturile /puterile asociaților cu o majoritate calificată de 2/3, drept, prevăzut la ari. 14 din. Actul constitutiv și care profită evident doar asociatului majoritar.

Cu atât mai mult, apreciază că nu s-a urmat procedura convocării prevăzutei de ari. 195 alin.3 din Legea 31/1990,, drept urmare nu se putea adopta o hotărâre în condițiile legii.

Un alt aspect ce trebuie avut în vedere față de nelegala convocare care duce la anularea Hotărârii A__ este faptul că nu s-ar fi putut întruni în mod legal adunarea generală a asociaților decât la sediul social al societății,regulă instituită de art. 195 alin. I al Legii 31/1990. Legea consacră astfel regula ținerii adunării generale la sediul social, în actul constitutiv putându-se prevedea posibilitatea convocării în alt loc, determinat expres sau nu, decât sediul social, însă în concret o astfel de prevedere nu există.

Chiar dacă s-ar considera caracterul dispozitiv al normelor, în lipsa unei prevederi în actul constitutiv, convocarea Adunării într-un alt loc decât, sediul social este valabilă, dar doar în situația în care toți asociații sunt de acord sau participă la adunare, situație în care noi nu. ne regăsim.

Reclamantul a apreciat și că hotărârea atacată este nelegală în raport de dispozițiile imperative ale. art.192 al in. 2 din Legea 30/1991,care reglementează majoritatea necesară pentru adoptarea legală a I _________________, arătând cu precizie că ,, pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului administrativ este necesar votul tuturor asociaților". Prin actul constitutiv al societății, nu a fost înlăturată această regulă a unanimității, toate hotărârile anterioare care priveau modificarea actului constitutiv (înființare puncte de lucru, înregistrări noi activități CAEN) au fost adoptate cu un astfel de cvorum.

In acest sens, practica constantă, a instanțelor a decis că adoptarea cu majoritatea absolută a hotărârii de majorare a capitalului social este nelegală deoarece, în cazul srl-urilor, hotărârile privind modificarea actului constitutiv pot fi adoptate doar prin votul tuturor asociaților ( CSJ Decizia 1863/1999 în BJ - Baza de dale, CA București, secția a Va comercială, decizia 75/2002 etc.)

Reclamantul a apreciat că se impune anularea Hotărârii A__ /A l 12.04.201 l și în considerarea naturii de act juridic a acesteia. Prin urmare, această hotărâre ar fi trebuit să îndeplinească condițiile de valabilitate ale actului juridic prevăzute de dreptul comun aplicabil la data adoptării hotărârii, respectiv de art.948 C.civ.

În concret, ,hotărârea atacată este fondată pe o cauză ilicită, întrucât scopul mediat ai acestui act și voința evidentă sunt de a conferi asociatului majoritar putere decizională absolută. Fără ca majoritatea calificată instituită prin introducerea alin. 2 al ari. 14 din Actul constitutiv al societății să constituie aprioric fundamentul cauzei ilicite al hotărârii date, această majoritate calificată corespunde părților sociale deținute de asociatul prezent la adunare, singurul care a adoptat și a decis modificarea actului constitutiv, fără măcar ca reclamantul să fie prezent la o astfel de adunare.

Ori în atare condiții, dat fiind faptul că administrarea și conducerea societății este un drept stabilit în beneficiul ambilor asociați, hotărârea astfel adoptată nu poate fi asimilată voinței juridice a societății, fiind în mod vădit dată fără respectarea normelor legale și prin eludarea unor dispoziții exprese, urmărind înlăturarea sa forțată din această asociere.

In dovedire, reclamantul a depus înscrisuri și a solicitat administrarea oricăror alte probe a căror necesitate ar rezulta din dezbateri.

Pârâta a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, cu cheltuieli de judecată.

În apărare , pârâta a susținut că situația se prezintă cu totul altfel de cum prezintă reclamantul întrucât au apărut tensiuni între asociați, dar nu pe fondul încercărilor asociatului majoritar de a îndepărta pe reclamant din asociere, ci pe fondul îndeplinirii defectuoase a obligațiilor si sarcinilor rezidând din funcția de administrator ( administrator statutar dar in același timp administrator remunerat pentru aceasta funcție), acesta aducând societatea aproape in pragul falimentului. Pe fondul acestor neînțelegeri asociatul - administrator G____ R_____ N___ a înțeles sa își prezinte "demisia" din funcția de administrator plătit, înțelegând sa nu mai participe la administrare si, manifestând o lipsa totala de interes in ceea ce privește bunul mers al societății.

Aceste aspecte coroborate cu faptul ca sediul social al S.C. C____ V_____ S.R.L. era stabilit la domiciliul reclamantului au fost de natura de a genera o ________ probleme cu impact major asupra funcționarii societății .

Astfel, comunicările fiind efectuate la sediul social care coincidea cu domiciliul domnului G____ R_____ N___, acte de importanta majora nu puteau fi luate la cunoștința de factorii de decizie si angajații societății in timp util.

Necesitatea semnării tuturor actelor de către ambii administratori ( file de cec, foi de vărsământ, documente contabile, state de plata, ordine de plata etc. ) si dezinteresul reclamantului au dus la întârzieri in semnarea acestor documente, întârzieri in executarea obligațiilor contractuale, plata salariilor, etc.

Situația nefiind deloc favorabila S.C. C____ V_____ S.R.L. s-a impus remedierea acestor aspecte prin soluția revocării din funcția de administrator a reclamantului si schimbarea sediului social, aceste masuri fiind imperios necesare funcționarii normale a societății.

Astfel uzitând de prerogativele legale instituite de art. 195 al. 2 din L 31/1990,domnul C_____________ C_______ - asociat ce reprezintă 85 % din capitalul social al S.C. C____ V_____ S.R.L. a convocat A.G.A. pentru data de 28.03.2001 la sediul secundar al societății din ______________________________ nr. 718 din 11.03.2011, cu respectarea art. 195 al 3 L. 31/1990, transmițând convocatorul cuprinzând ordinea de zi prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire cu 2 săptămâni înainte de data prevăzuta pentru întrunirea A.G.A.

La data de 28.03.2011, la lucrările A.G.A. s-a prezentat doar asociat C_____________ C_____ reprezentând 85% din părțile sociale ale S.C. C____ V_____ S.R.L. , asociat G____ R_____ N___ care reprezintă 15% din capitalul social lipsind de la lucrările acestei adunări fără motive întemeiate. Constatând ca nu este întrunita unanimitatea( a se interpreta majoritatea) ceruta de art. 192 al. 2 L. 31/1990 , s-a procedat la o noua convocare pentru data de 11.04.2011, convocare care a îndeplinit aceleași condiții legale instituite de art. 195 al 3 din L. 31/1990.

La lucrările celei de a doua A.G.A. convocata legal cum asociatul - administrator G____ R_____ N___ nu s-a prezentat, deși încă o data a luat la cunoștința de convocare ,cu votul majorității de 85 % din capitatul social al S.C. C____ V_____ S.R.L. s-a decis revocarea din funcția de administrator a reclamntului si modificarea actului constitutiv in forma depusa la Registrul Comerțului împreuna cu cererea de înregistrare mențiuni.

Ambele convocări au fost efectuate in condițiile impuse de art. L31/1990 prin scrisori recomandate cu confirmare de primire,nu fără convocare cum susține reclamantul.

Pe fondul problemei, invoca reclamantul ca nu ar fi îndeplinite condițiile de fond si de forma ale hotărârii A.G.A. nr.731 din 11.04.2011 deoarece nu a fost întrunit votul tuturor asociaților așa cum prevede art. 192 al 2 din L31/1990 " coroborat cu art. 16 din actul constitutiv care prevede ca "Modificarea actului constitutiv se face conform prevederilor legii societăților comerciale". Așa cum se observa actul constitutiv prin art. 16 lasă la latitudinea legii 31/1990 reglementarea modului de modificare a actului constitutiv.

Pârâta a considerat ca reclamantul face o interpretare in sensul neaplicării legii ( neaplicării art. 194 al. 4 L31/1990) omițând prevederile art. 978 C.civ. Or, în sensul aplicării legii, pentru a putea produce efecte, a doua ședința a A.G.A., cu respectarea formalităților de convocare instituite de lege, da dreptul A.G.A. de a se pronunța cu votul asociaților prezenți asupra problemelor in discuție.

Pârâta a invocat și natura mixta a societăților cu răspundere limitata si anume societate de persoane dar si de capital, din cuprinsul art. 193 al 1 L 31/1990 "Fiecare parte sociala da dreptul la un vot" reieșind clar importanta ponderii pârtilor sociale in deciziile A.G.A.. In acest sens a considerat ca votul eminamente majoritar al asociatului ce deține 85% din capitalul social al S.C. C____ V_____ S.R.L. este in măsura sa hotărască asupra situației societății in momentul in care asociatul minoritar nu înțelege sa își exprime opinia in A.G.A.. Tot in aceeași ordine de idei in art. 192 al 2 L 31/1990 teza I "Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociaților...." nu face precizarea ca votul tuturor asociaților trebuie exprimat in favoarea modificării actului constitutiv ci doar ca trebuie exprimat, ceea ce duce fără putința de tăgada la ideea ca eventuala opoziție a asociaților minoritari contra votului "pentru" exprimat de majoritatea de 85 % nu constituie un "drept de veto ". Pe cale de consecința logica, a fortiori, daca votul a 85% din părțile sociale poate determina o hotărâre A.G.A. valabila cu opoziția a 15% din părțile sociale, cu atât mai mult votul a 85 % din părțile sociale poate determina o hotărâre valabila in absenta nejustificata si de rea credința a celorlalte 15 % din părțile sociale .

O interpretare contrara ar încuraja asociații minoritari de rea credința in absenteismul de la lucrările A.G.A. si opoziția pasiva ( absenta) la bunul mers al societății comerciale cu răspundere limitata, impietând asupra activității unei persoane juridice distincte de persoana asociatului însuși, fapt ce ar contravine flagrant spiritului legii.

Modificările aduse statutului, ca si parte a actului constitutiv, țin de aspectele de funcționare ale S.C. C____ V_____ S.R.L. ( sediu social, administrarea) si nu afectează contractul de societate cu privire la acordul de voință ( constituirea, desființarea, parti sociale, participarea la profit si pierderi) , astfel incât pârâta a considerat ca in spiritul legii sunt îndeplinite condițiile de validitate ale actului constitutiv actualizat.

Mai mult prin dispozițiile art. 194 din L. 31/1990 este instituit, nu numai ca si drept, ci ca obligație principala a A.G.A. desemnarea /revocarea/descărcarea de activitate a administratorilor ( lit. b ) precum si modificarea actului constitutiv (lit. d.). Prin Art. 192 al. 2 se cere votul tuturor asociaților in cazul in care se hotărăște modificarea actului constitutiv insa nu exista prevedere cu privire la necesitatea votului tuturor asociaților cu privire la revocarea/numirea administratorilor ci din contra art. 197 al(3) raportat la art. 77 al (1) L31/90 prevede posibilitatea numirii administratorului (-ilor) cu votul asociaților majoritari. In situația in care administratorii societății sunt numiți prin actul constitutiv ca in speța de fata, revocarea administratorului implica ________________________ fireasca modificarea actului constitutiv. In momentul in care toate mențiunile privind administrarea societății sunt cuprinse in actul constitutiv iar modificarea acestuia necesita votul tuturor asociaților, atunci simpla absența, fie si cu rea credința, a unui asociat de la lucrări împiedica decizia A.G.A. ca si organ de conducere al societății comerciale, situație ce ar conferi A.G.A. prerogative lipsite de substanța, ceea ce sigur nu poate fi voința legiuitorului.

Pârâta a învederat instanței și ca ședința A.G.A. a fost convocata la sediul secundar al societății din _______________________________> Iar motivul determinant pentru care sediul social al S.C. C____ V_____ S.R.L. a fost stabilit in _____________________ este faptul ca domnul C_____________ C_______ mai administrează afaceri cu sediul la aceeași adresa, acesta fiind un motiv de eficientizare si management al timpului si nicidecum rea voința ori intenția de a bloca ori inlatura din "afacere" pe reclamant. ( a se vedea ca nu s-a inițiat nici o procedura de excludere ca si asociat, ci doar revocare din funcția de administrator având in vedere interesele afacerii, interese obstructionate de lipsa de diligente a reclamantului in administrarea afacerii). Ori atat timp cat dispozițiile art. 191 al. (2) din L 31/1990 face posibila exprimarea votului prin corespondenta in cazul S.R.L., precum si lipsa unei sancțiuni legale precizate expressis verbis in cazul in care adunarea A.G.A. e convocata in alta parte decât sediul social, pârâta a considerat că prevederea art. 195 L 31/1990 cu privire la convocarea A.G.A. la sediul societății este dispozitiva si nicidecum imperativa, presupusa ei incalcare nefiind sancționată cu nulitatea.

Cât privește modificările apărute in administrarea si statutul societății,acestea au fost dictate de rațiuni legate de buna funcționare a S.C. C____ V_____ S.R.L. ca si entitate economica distincta de asociații fondatori, situație in care sediul social al firmei fiind stabilit la domiciliul administratorului care nu depune diligente in indeplinirea mandatului,este in măsura sa impieteze asupra bunului mers al societății .

Sunt nefondate si afirmațiile precum ca noile modificări instituie o majoritate calificata de 2 treimi in hotărârile A.G.A. in detrimentul exclusiv al asociatului minoritar si interesul exclusiv al celui majoritar,întrucât domnul C_____________ C_______ deține 85% din voturi, deci mult mai mare decât 66%.Aceasta modificare a actului constitutiv a fost introdusa pentru a înlătura echivocul pe care însăși L 31/1990 îl menține cu privire la voturile necesare in hotărârea A.G.A., echivoc ce duce inclusiv la divergentul de fata, asociatul minoritar încercând sa obstrucționeze activitatea S.C. C____ V_____ S.R.L. in folosul interesului propriu.

In dovedire, pârâta a solicitat administrarea probelor cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului, martori, alte mijloace de proba admise de lege.

Analizând actele și lucrările dosarului precum și dispozițiile legale aplicabile în cauză,tribunalul reține următoarele:

Reclamantul G____ R_____ N___, a chemat în judecată pe pârâta ___________________ B_______, solicitând anularea Hotărârii A__ nr. 731/11.04.2011 și a actelor subsecvente, precum și repunerea în situația anterioară, respectiv radierea înregistrărilor făcute la Registrul Comerțului B_______ prin modificarea actului constitutiv cu privire la aii. 3 și 14 din Actul constitutiv

Pentru soluționarea acțiunii reclamantului, instanța va reține mai întâi că nu este dată nulitatea hotărârii A__ atacate în cauză prin prisma primului motiv invocat în acțiune, întrucât pârâta a făcut dovada respectării disp. art. 191 rap. la art. 195 alin.3 din Legea 31/1990.

Aceasta întrucât prin convocatoarele nr. 718/11.03.2011 (f. 29-30) și nr. 723/28.03.2011 (f. 33-34), ce au fost trimise reclamantului prin scrisori recomandate cu confirmare de primire (f.31 și 35), a fost probată îndeplinirea obligației de convocare a reclamantului la adunarea generală a asociaților.

Iar împrejurarea că specimenele de semnătură luate în instanță nu sunt similare cu semnăturile de pe confirmările de primire nu este de natură să determine concluzia neîndeplinirii de către asociatul majoritar a obligației prev. de art.195 din Legea 31/1990.

Aceasta întrucât convocările au fost trimise ,conform legii, prin scrisori recomandate, la adresa de domiciliu necontestată a reclamantului, iar confirmările de primire poartă semnătura destinatarului pe care asociatul majoritar a recunoscut-o ca aparținând reclamantului, conform răspunsului la întrebarea nr. 5 din interogatoriu.

Sub acest aspect, nu se poate imputa asociatului majoritar faptul că reclamantul nu locuia numai la adresa indicată în actul constitutiv ci și la mama sa, ceea ce ar fi putut crea posibilitatea primirii corespondenței de către soția sa, în condițiile în care datorită relațiilor tensionate dintre părți convocarea telefonică permisă de art. 13 din Actul constitutiv ar fi determinat și mai multe dificultăți de dovedire.

Aceleași tensiuni dintre asociați precum și stabilirea sediului social al firmei la domiciliul reclamantului sunt de natură să justifice și realizarea convocării adunării asociaților la sediul secundar al pârâtei din ___________________________, în condițiile în care disp. art. 195 alin.1 din Legea 31/1990 au caracter dispozitiv, iar locul ales pentru convocarea adunării nu a fost unul la care asociațiilor să le fi fost dificil sau imposibil de ajuns, ambii locuind în municipiul B_______.

Deși într-adevăr art. 192 alin.2 din Legea 31/1990 impune votul tuturor asociaților pentru hotărârile adunării generale având ca obiect modificarea actului constitutiv, față de situația de fapt rezultată din probele administrate în cauză, tribunalul apreciază că nu este dată nulitatea hotărârii nr. 731/2011 pentru nerespectarea dispoziției legale arătate.

Aceasta întrucât scopul edictării acestei dispoziții legale a fost cel al protejării acordului inițial de voință al asociaților fondatori, așa cum a fost exprimat în actul constitutiv, în considerarea caracterului intuitu personae al actului constitutiv al societăților cu răspundere limitată.

Când însă se dovedește că între asociați au apărut divergențe de natură a afecta normala funcționare a societății și însăși scopul pentru care aceasta a fost constituită – respectiv cel de a realiza beneficii din activitatea comercială desfășurată și de a le împărți între asociați – trebuie să se recunoască posibilitatea luării de măsuri în condiții mai puțin restrictive în vederea realizării scopului societății, mai ales atunci când nu se aduce atingere acordului de voință exprimat inițial, în sensul constituirii societății și a relațiilor dintre asociați.

Astfel, în cauză, s-a probat că reclamantul și-a exprimat voința de a renunța la funcția de administrator al societății pârâte – conform cererii de demisie din 1.03.2010 (f.25-27) – fără a dovedi că a fost constrâns în acest sens de asociatul majoritar, și că modificările actului constitutiv au vizat sediul societății și revocarea reclamantului din funcția de administrator, ceea ce face aplicabile disp. art. 193 alin.3 din Legea 31/1990.

În acest context, nu a fost dovedită nici existența unei cauze ilicite a hotărârilor A__ – cea de „a conferi asociatului majoritar putere decizională absolută” - întrucât, anterior, reclamantul a fost cel care și-a dat demisia din funcția de administrator pe care o îndeplinea alături de asociatul majoritar.

Față de cele ce preced, acțiunea reclamantului urmează a fi respinsă ca nefondată, cu obligarea acestuia la plata către pârâtă a cheltuielilor de judecată în sumă de 1500 lei, reprezentând onorariu avocat, în baza art. 274 Cod procedură civilă.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge, ca nefondată, acțiunea având ca obiect anularea Hotărârii A__ nr.731/11.04.2011 și a actelor subsecvente precum și repunerea în situația anterioară,acțiune formulată de reclamantul G____ R_____ N___ în contradictoriu cu pârâta ___________________ B_______.

Obligă reclamantul să plătească pârâtei cheltuieli de judecată în sumă de 1500 lei.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Dată în camera de consiliu.

Pronunțată în ședința publică din 25 martie 2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

N____ T______ C_____ B________

Redt.TN v

Tehnored. BC

4 ex/10.06.2013