La data de 13.11.2015 a fost formulată o cerere de intervenție accesorie formulată de Rîmar D____ L_______ și S_____ C___ C________, prin care se susține apărarea formulată de pârâta ___________________________>

În apărarea pârâtei, intervenientele au invocat mai multe excepții și apărări de fond:

-decăderea reclamantei din dreptul de a mai solicita anularea hotărârii A__, având în vedere că potrivit art. 216 C.civ. termenul în care se poate ataca o hotărâre este de 15 zile de al comunicare. Reclamanta a luat la cunoștință de hotărâre în luna aprilie 2015 și a atacat-o abia în luna iunie 2015, cu încălcarea acestui termen de decădere;

-excepția inadmisibilității acțiunii având în vedere că reclamanta era și administrator al societății pârâte până la adoptarea hotărârii contestate;

-pe fondul litigiului, intervenientele au solicitat respingerea acțiunii ca nefondate. Astfel, s-a susținut de interveniente sunt ele proprietarele acțiunilor la purtător, deoarece dețin certificatele de acționar și fie acestea sunt asimilate acțiunilor la purtător și sunt proprietarele acțiunilor, fie sunt certificate de acționar și pot dovedi calitatea de acționar. S-a mai arătat că nulitatea certificatelor de acționar nu poate atrage nulitatea absolută, ci cel mult nulitatea relativă.

În drept, cererea de intervenție a fost întemeiată pe dispozițiile art. 261, 2545 N.C.civ. și art. 92 și 97 din legea 31/1990.

Reclamanta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea admisibilității în principiu a cererii de intervenție accesorie și respingerea și pe fond a cererii de intervenție pentru aceleași argumente pentru care a solicitat și admiterea acțiunii principale.

La termenul din data de 15.01.2016 instanța a admis în principiu cererea de intervenție accesorie, având în vedere că intervenienții au interes în soluționarea cauzei, iar cererea de intervenție era strâns legată de soluția adoptată pe fondul cauzei pentru acțiunea principală.

Instanța a admis proba cu înscrisuri pentru toate părțile și a pus în discuția părților excepția inadmisibilității acțiunii și decăderea din dreptul de a formula acțiune (redenumită de instanță excepția tardivității), rămânând în pronunțare pe aceste excepții și în măsura în care va trece peste excepții a primit și concluzii asupra fondului cauzei.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

1.Cu privire la excepția inadmisibilității cererii:

Prin hotărârea A__ nr.1/22.04.2015 (f.34) a cărei constatare a nulității se solicită, s-a dispus revocarea din funcția de administrator al societății –respectiv a reclamantei Propopenco A__, și alegerea noului administrator al societății _____________________________ a numitei Balâc C_______, aspect necontestat de nici una dintre părți.

Potrivit art. 132 al.4 din legea 31/1990 „ (4) Membrii consiliului de administrație, respectiv ai consiliului de supraveghere, nu pot ataca hotărârea adunării generale privitoare la revocarea lor din funcție”.

Așa cum rezultă din însăși hotărârea atacată, reclamanta avea calitatea de administrator al societății _______________________ timp prin hotărârea A__ contestată s-a dispus revocarea reclamantei din funcție, această hotărâre nu poate fi atacată de fostul administrator, legea prevăzând o interdicție expresă cu privire la revocarea sa.

Ca urmare, excepția inadmisibilității formulării prezentei cereri de către reclamantă ar fi întemeiată dacă aceasta ar acționa în calitate de administrator al pârâtei (calitatea de persoană interesată având-o din calitatea de administrator al societății pârâte). Cu toate acestea instanța reține că potrivit deciziei 713/15.02.2012 Secția a II-a Civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, efectul inadmisibilității atacării hotărârii A__ de reclamantă se limitează doar cu privire la revocarea sa din funcție, respectiv cu privire la temeinicia hotărârii adoptate, nu și cu privire la celelalte aspecte de legalitate a hotărârii, pentru care administratora, în calitatea sa de acționar poate să-și exprime dreptul de vot.

În consecință, instanța reține că deși în calitate de administrator al societății pârâte, reclamanta revocată din funcție, nu putea să promoveze prezenta acțiune, în calitate de acționar al societății pârâte o poate face. Mai mult din întreaga motivare a susținerilor reclamantei și a apărărilor pârâtei, problema în litigiu nu este în esență revocarea reclamantei din funcția de administrator, ci contestarea de către numitele Rîmar D____ L_______ și S_____ C___ C________ a calității de acționar al reclamantei, considerându-se acestea unici acționari ai societății pârâte, calitate în care au și adoptat hotărârea contestată.

În continuare prin cererea de intervenție accesorie și intervenientele contestă calitatea de acționar al reclamantei, considerându-se ele acționarele societății pârâte, ceea ce constituie un motiv în plus al reclamantei să-și apere dreptul său de proprietate asupra acțiunilor și nu în principal calitatea sa de administrator.

În această situație, instanța reține că excepția inadmisibilității acțiunii este de respins, având în vedere calitatea de acționar și nu de administrator în care face reclamanta prezenta acțiune, cât și faptul că se invocă motive de nulitate absolută a hotărârii A__, motive care pot fi invocate de orice persoană interesată.

2. Cu privire la excepția decăderii din dreptul de a se admite prezenta acțiune (excepția tardivității formulării acțiunii):

Intervenienții accesorii au invocat această apărare prin cererea de intervenție care a fost depusă la data de 13.11.2015, adică la primul termen de judecată.

Excepția decăderii (a tardivității introducerii acțiunii) este una de ordine privată, pe care pârâtul ar fi putut să o invoce odată cu întâmpinarea, dar oricum nu mai târziu de primul termen de judecată. Excepția a fost invocată prin cererea de intervenție la primul termen de judecată, dar dat fiind necesitatea comunicării cererii de intervenție și admiterii sale în principiu, discutarea excepțiilor a fost întârziată. Ca urmare, nu se poate reține că intervenienta este decăzută din dreptul de a invoca această excepție.

Instanța reține însă, că această excepție este inoperantă în cauză deoarece ea vizează nulitatea relativă a unei hotărâri A__ (art. 216 al.1 N.C.civ.) și nu nulitatea absolută invocată în cauză. Pentru invocarea nulității absolute a unei hotărâri A__ sunt aplicabile prevederile art. 216 al.6 N.C.civ. coroborat cu legea 31/1990, care arată că o hotărâre lovită de nulitate absolută poate fi contestată oricând, deoarece o astfel de acțiune este imprescriptibilă.

Obiectul litigiului este constatarea nulității absolute a hotărârii A__ și nu anularea certificatelor de acționar, a cărei lipsă de valabilitate se solicită doar pe cale de excepție pentru a susține apărările reclamantei pe nulitatea hotărârii A__.

În concluzie, instanța va respinge excepția invocată de intervenientele accesorii, ca nefondată.

3. Cu privire la fondul litigiului:

În drept, acțiunea se întemeiază pe disp. Art. 97, 99 din legea 31/1990 și art. 996 și urm. N.C.p.civ..

În fapt, societatea pârâtă ____________________ fost înființată la data de 15.07.2005 ca fiind societate cu acțiuni la purtător.

-26.06.2006- f.105-113- acționarii S___ M______ I____, Branza C_______, S______ L_______ și H_____ M______ G_______ se retrag din societate ca urmare a cesionării acțiunilor lor în favoarea lui C______ F_____-2960acțiuni -98,664%, P____ V_____ -10acțiuni -0,334%, P_____ Mitrița D______ -10acțiuni -0,334%, F_____ I___-10acțiuni -0,334% și N______ V_______-10acțiuni -0,334%;

-12.07.2008 –f.100-104 –acționarii P____ V_____, P_____ Mitrița D______ și N______ V_______ se retrag din societate ca urmare a cesionării acțiunilor lor către F_____ I___, care devine acționar pe 40 acțiuni reprezentând 1,333% din totalul de acțiuni, alături de C______ F_____ cu 2960acțiuni -98,664% din totalul de acțiuni;

-14.02.2011- f.90-95 – acționarii F_____ I___ și C______ F_____ se retrag din societate ca urmare a cesionării acțiunilor lor în favoarea lui C____ C______ C_________ și P_________ A__, care urmează să dețină C____ C______ C_________ 2980acțiuni reprezentând 99,332% din totalul de acțiuni, alături de P_________ A__, care urma să dețină 20 acțiuni reprezentând 0,668% din totalul de acțiuni;

-01.11.2012 – f.96-99 - acționarul C____ C______ C_________ se retrage din societate ca urmare a cesionării acțiunilor sale în favoarea lui Suceanu S_____ - 99,332% din totalul de acțiuni, care urmează să fie acționar alături de P_________ A__, care deținea 20 acțiuni reprezentând 0,668% din totalul de acțiuni;

-15.04.2014 –f.86-89 –acționarul Suceanu S_____ cesionează o parte a acțiunilor sale către P_________ A__ -2960 acțiuni, urmând ca acționariatul societății să fie P_________ A__-2980 acțiuni reprezentând 99,332% din totalul de acțiuni și Suceanu S_____ -20 acțiuni reprezentând 0,668% din totalul de acțiuni. Cu această ocazie se modifică actul constitutiv al societății pârâte;

-certificatele de acționar emise de C______ F_____ la 04.07.2006 intră în posesia intervenienților accesorii la o dată neprecizată.

Pentru a putea soluționa prezenta cauză cu privire la toate cererile formulate și motivele invocate, trebuie stabilit dacă societatea pârâtă era o societate cu acțiuni la purtător, dacă s-au emis acțiuni la purtător sau nu, dacă certificatele de acționar, reprezintă sau nu acțiuni la purtător în formă cumulativă.

În continuare, instanța va analiza fiecare aspect în parte:

1. Societatea pârâtă este sau nu o societate cu acțiuni la purtător:

Potrivit statului societății pârâte emis la data de 15.04.2015 –f.19-23 nu se indică expres la rubrica Acțiuni ce fel de acțiuni are societatea pârâtă și nici modul în care se transmit acestea, dar din mențiunile de la art. 4 –capitalul social, rezultă că societatea are un număr de 3000 acțiuni la purtător.

În cauză sunt incidente următoarele prevederi legale din legea 31/1990:

Art. 92 al.5 ″Se pot emite titluri cumulative pentru mai multe acțiuni, când acestea sunt emise în formă materială.″

Art. 93: ″ (2) Acțiunile vor cuprinde:

a) denumirea și durata societății;

b) data actului constitutiv, numărul din registrul comerțului sub care este înmatriculată societatea, codul unic de înregistrare și numărul Monitorului Oficial al României, Partea a IV-a, în care s-a făcut publicarea;

c) capitalul social, numărul acțiunilor și numărul lor de ordine, valoarea nominală a acțiunilor și vărsămintele efectuate;

d) avantajele acordate fondatorilor.

(3) Pentru acțiunile nominative se vor mai menționa: numele, prenumele, codul numeric personal și domiciliul acționarului persoană fizică; denumirea, sediul, numărul de înmatriculare și codul unic de înregistrare ale acționarului persoană juridică, după caz. ″

Art. 97: ″ În cazul în care nu a emis și nu a eliberat acțiuni în formă materială, societatea, din oficiu sau la cererea acționarilor, le va elibera câte un certificat de acționar cuprinzând datele prevăzute la art. 93 alin. (2) și (3) și, în plus, numărul, categoria și valoarea nominală a acțiunilor, proprietate a acționarului, poziția la care acesta este înscris în registrul acționarilor și, după caz, numărul de ordine al acțiunilor. ″

Art. 99: ″Dreptul de proprietate asupra acțiunilor la purtător se transferă prin simpla tradițiune a acestora. ″

Legea 31/1990 prevede faptul că acțiunile nominative pot fi emise în forma materializată sau dematerializată, dar nu prevede dacă și acțiunile la purtător pot fi emise în cele două forme mai sus arătate. Unde legea nu distinge, nici interpretul nu o poate face. Odată emise acțiunile la purtător, acestea nu pot fi decât în formă materializată și trebuie să cuprindă elemente de siguranță pentru a reduce cât mai mult riscul ca ele să nu fie contrafăcute. Odată emise acțiunile la putător nu mai pot fi emise certificate de acționar.

Până la emiterea acțiunilor la purtător în formă materializată, ele nu pot fi oprite de la tranzacționare, dar pentru a fi transferate de la o persoană la alta se poate folosi modalitatea de transmitere prin contractele de cesiune acțiuni, așa cum s-a întâmplat și cu acțiunile societății pârâte, transmitere mai sus detaliată.

În condițiile în care societatea pârâtă nu a emis acțiuni la purtător, acțiuni care să cuprindă mențiunile prevăzute la art. 93 al.2 din legea 31/1990, putea potrivit art. 97 din aceeași lege să emită certificate de acționar. Art. 97 prevede expres că În cazul în care nu a emis și nu a eliberat acțiuni în formă materială, societatea, din oficiu sau la cererea acționarilor, le va elibera câte un certificat de acționar. Textul de lege nu distinge între ce fel de acțiuni nu a emis societatea –acțiuni nominative sau la purtător, ci se referă la toate categoriile de acțiuni, fără deosebire. Astfel, până la emiterea acțiunilor la purtător în formă materializată, acționarilor li se poate elibera certificate de acționar.

Procesul de emitere a acțiunilor la purtător în formă materializată este unul de durată, respectiv ele pot fi emise dacă acțiunile au fost în totalitate subscrise și achitate, iar modalitatea de emitere trebuie să fie de așa manieră încât să nu lase loc de dubiu, adică cu elemente de siguranță. Până la emiterea acestor acțiuni la purtător în formă materializată (titluri de valoare), acțiunile nu pot fi oprite de la tranzacționarea lor, respectiv cesionarea lor.

În aceste condiții, în mod corect societatea pârâtă a emis un număr de 14 certificate de acționar. Aceste certificate împreună cu contractul de cesiune acțiuni făceau dovada calității de acționar. Simplul fapt al deținerii certificatelor de acționar nu ducea la transmiterea dreptului de proprietate în lipsa unei manifestări de voință exprese din partea titularului acțiunilor (încheierea de contracte de cesiune).

Intervenientele au considerat că certificatele de acționar sunt veritabile acțiuni la purtător. Pentru a putea fi calificate ca acțiuni la purtător aceste înscrisuri trebuiau să conțină datele precizate expres de art. 93 al.2 din legea 31/1990:

a) denumirea și durata societății;

b) data actului constitutiv, numărul din registrul comerțului sub care este înmatriculată societatea, codul unic de înregistrare și numărul Monitorului Oficial al României, Partea a IV-a, în care s-a făcut publicarea;

c) capitalul social, numărul acțiunilor și numărul lor de ordine, valoarea nominală a acțiunilor și vărsămintele efectuate;

d) avantajele acordate fondatorilor.

Dintre aceste mențiuni certificatelor de acționar în cauză le lipsesc următoarele date: data actului constitutiv; numărul Monitorului Oficial al României, Partea a IV-a, în care s-a făcut publicarea; capitalul social și eventualele avantajele acordate fondatorilor.

În lipsa acestor date, chiar dacă instanța ar face abstracție de denumirea de certificat de acționar, tot nu ar putea considera că înscrisurile în litigiu sunt acțiuni la purtător.

Dacă certificate de acționar sunt sau nu valide în lumina art. 97 coroborat cu art. 93 al.2 din legea 31/1990 nu prezintă importanță în cauză, deoarece singure, certificatele de acționar nu transmit dreptul de proprietate asupra acțiunilor. Prin înscrierea în certificat al mențiunii ″Se atestă calitatea de acționar pentru deținătorul acestui certificat...″ nu se conferă de fapt drept de proprietate asupra acțiunilor societății pârâte.

Instanța reține acest lucru deoarece, așa cum am arătat mai sus, certificatele de acționar nu sunt acțiuni la purtător. Certificatele sunt importante deoarece, aceste certificate se predau la încheierea unui contract de cesiune acțiuni către noul proprietar al acțiunilor, pentru ca vechiul proprietar să nu își poată dovedi calitatea de acționar față de terți doar prin prezentarea contractului de cesiune, asupra acțiunilor deja înstrăinate. Faptul că certificatele de acționar nu pot fi asimilate cu veritabile acțiuni la purtător rezultă și din certificatele de acționar invocate de intervenientele accesorii. Astfel, emitenta certificatelor de acționari din anul 2006 - C______ F_____, după emiterea certificatelor a continuat să transmită proprietatea acțiunilor deținute prin încheierea de contracte de cesiune și nu doar prin înmânarea certificatelor de acționar.

Totodată articolul 97 din legea 31/1990 precizează că trebuie menționat pe certificatul de acționar proprietatea acționarului. Pentru acțiunile nominative pe certificat trebuie menționat numele proprietarului acțiunilor, dar pentru acțiunile la purtător nu trebuie menționat un nume, deoarece ele atestă calitatea de acționar celui care le deține, împreună cu dovada achiziționării acțiunilor (contractul de cesiune acțiuni), motiv pentru care în certificatul în litigiu apare mențiunea ″ Se atestă calitatea de acționar pentru deținătorul acestui certificat...″.

Față de aceste considerente, instanța reține că societatea pârâtă este societate pe acțiuni la purtător.

2. Dacă societatea pârâtă a emis sau nu acțiuni la purtător:

Așa cum s-a menționat mai sus, din toate înscrisurile depuse nu rezultă că societatea pârâtă a emis acțiuni la purtător, aceste este și motivul pentru care a putut emite societatea pârâtă certificate de acționar până la momentul când va emite acțiuni la purtător în formă materializată.

3. Certificatele de acționar emise la data de 04.07.2006 sunt sau nu acțiuni la purtător:

Și cu privire la acest aspect, instanța a reținut din cele mai sus arătate că certificatele de acționar emise la data de 04.07.2006, nu sunt acțiuni la purtător, ci doar certificate de acționar, așa cum sunt ele de altfel de numite și de emitentul lor.

O dovadă în plus a faptului că aceste certificate nu sunt acțiuni la purtător, ci sunt simple certificate de acționar, rezultă din acțiuni indirecte pe care persoanele în favoarea cărora s-au emis C______ F_____, P____ V_____, P_____ Mitrița D______, F_____ I___ și N______ V_______, s-au manifestat după momentul emiterii lor.

Astfel, după emiterea certificatelor de acționar: C______ F_____, P____ V_____, P_____ Mitrița D______, F_____ I___ și N______ V_______ au transmis mai departe proprietatea acțiunilor nu doar prin simpla înmânare a certificatelor de acționar, ci prin încheierea de contracte de cesiune acțiuni pentru toate acțiunile deținute de acești. Totodată nu s-a făcut dovada că intervenientele sau autorii acestora (prin autori înțelegând deținătorii anteriori ai acțiunilor), au contestat hotărârile A__ privind schimbarea componenței acționariatului, a schimbării administratorilor ori al statutului societății pârâte.

De aici rezultă că nici acționarii ultimi P_________ A__ și Suceanu S_____ nu au dat certificatelor de acționar semnificația de acțiuni la purtător.

Față de toate considerentele mai sus arătate, instanța reține că acționari ai societății pârâte la data de 22.04.2015 (data adoptării hotărârii A__ contestate) erau Suceanu S_____ pentru 20 acțiuni și P_________ A__ pentru 2980 acțiuni.

Intervenientele accesorii Rîmar D____ L_______ și S_____ C___ C________ nu au făcut dovada că proprietarii anteriori ai acțiunilor le-au transmis indubitabil proprietatea acțiunilor lor prin contract de cesiune acțiuni sau alt act de transmitere a dreptului de proprietate (donație, vânzare, etc.), iar certificatele de acționar nu sunt suficiente pentru transferul proprietății și nu echivalează cu o înstrăinare a acțiunilor.

În concluzie, cu privire la acțiunea principală, instanța o va admite, deoarece hotărârea nr.1/22.04.2015 a fost adoptată de persoane care nu și-au dovedit calitatea de acționar a societății pârâte și ca urmare, nu a existat cvorumul legal pentru convocare Adunării acționarilor (art. 115 din legea 31/1990) și nici cvorumul pentru adoptarea hotărârii. Celelalte motive de nulitate a hotărârii nu mai sunt necesare a fi analizate, deoarece ele erau strâns legate de reținerea calității de acționar pentru intervenientele accesorii Rîmar D____ L_______ și S_____ C___ C________, cele care au adoptat hotărârea contestată. În lipsa constatării calității intervenientelor de acționari ai societății ________________________ fără utilitate analizarea convocării legale a acționarilor, întocmirea procesului-verbal de ședință, etc.

Având în vedere soluția asupra acțiunii principale și argumentele mai sus arătate, instanța va respinge și cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientele accesorii Rîmar D____ L_______ și S_____ C___ C________, ca nefondată.

În baza art. 453N.C.p.civ., instanța va obliga pârâta ______________________ parte căzută în pretenții, la plata taxei de timbru de 100lei cu titlu de cheltuieli de judecată la fond (taxă de timbru).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția inadmisibilității acțiunii, ca nefondată.

Respinge excepția tardivității introducerii acțiunii (decăderii de a formula acțiunea), ca nefondată.

Admite acțiunea având ca obiect constatarea nulității hotărârii Adunării Generale a Acționarilor nr.1/22.04.2015 formulată de reclamanta P_________ A__ ,în calitate de acționar majoritar, domiciliată în G_____, ____________________, reprezentată convențional de SCA M____,G______ și Asociații și de SCA G________-S________ cu sediul în București, ___________________, sector 6 , prin d.na A______ S________ unde are și sediul procesual ales , în contradictoriu cu pârâta _____________________ sediul în G_____, ____________________, cam.4 și în consecință:

-constată nulitatea absolută a hotărârii Adunării Generale a Acționarilor nr.1/22.04.2015 a ___________________________>

Respinge cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienții accesorii Rîmar D____ L_______ și S_____ C___ C________ , ambii cu domiciliul ales la reprezentantul convențional SCA „D______ si asociații”, cu sediul în G_____, ____________________, jud.G_____ , în susținerea pârâtei ______________________ nefondată.

-obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 100lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu apel în termen de 30zile de la pronunțare. Cererea de apel se depune la Tribunatul G_____ sub sancțiunea nulității.

Pronunțată în ședință publică astăzi 29.01.2016.

PREȘEDINTE GREFIER

D____-M______ OANCEAVALERICA B_________

Red.DMO/29.01.2016

Dact.VB/6 ex/ 02.02.2016