Document finalizat

R O M Â N I A

TRIBUNALUL T____

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 1768/2015

Ședința publică din data de 20 octombrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE A______ S______

Judecător M_____ T____

Grefier A_____ C_______ T________

Pe rol soluționarea apelului declarat de apelanta petentă ______________________ SRL împotriva sentinței civile nr. 4713/01.04.2015, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE S___ PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER, în cauza având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care,

Instanța, având în vedere că pricina se află la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, procedând la verificarea competenței conf. art. 131 C__ constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza în baza art. 95 C__.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și reține cauza spre soluționare.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.4713/01.04.2015, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX, a fost respinsă plângerea contravențională formulată de S.C. P___ T____ LOGISTIC S.RL., în contradictoriu cu I____________ de S___ pentru Controlul în Transportul Rutier, ICSTR – REGIUNEA NR. 5, împotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor ___________ nr. xxxxxxxx, ca neîntemeiată.

A fost respinsă cererea de acordare a cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:

În fapt, la data de 12.11.2014 a fost încheiat de către I____________ de S___ pentru Controlul în Transportul Rutier – ISCTR Regiunea 5 procesul-verbal de constatare a contravenției ___________ nr. xxxxxxxx prin care s-a reținut săvârșirea de către petentă a contravenției prevăzută de art. 4 pct 57 din H.G. nr. 69/2012.

Fapta reținută în procesul-verbal de contravenție constă în aceea că la data de 11.11.2014, ora 10:29, a fost oprit în trafic pe centura Timișoara, km 2+600m, loc. Timișoara, jud. T____, autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX care tracta semiremorca cu nr. XXXXXXXXX, utilizate de societatea petentă, care efectua transport rutier de mărfuri contra cost în trafic național, conform scrisorii de transport CMR precum și a copiei conforme a licenței comunitare de transport nr. xxxxxxx, conducător auto fiind O___ A___ C______, ocazie cu care conducătorul auto nu a putut pune la dispoziția agentului constatator contractele de închiriere pentru autoutilitara Iveco, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, deținător conform certificatului de înmatriculare D________ G_______, respectiv pentru semiremorca Pancar, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, deținător conform certificartului de înmatriculare S.C. BLEMA T____ S.R.L.

Petentei i s-a aplicat o amendă contravențională în cuantum de 6000 lei.

Procesul-verbal a fost întocmit în lipsa reprezentantului petentei.

Plângerea contravențională a fost formulată în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

În drept, sunt aplicabile dispozițiile art. 4 pct. 57.3 din O.G. nr. 69/2012, care prevăd: ”Următoarele fapte reprezintă încălcări grave ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009, ale Regulamentului (CE)nr. 1.073/2009 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 și constituie contravenții, dacă acestea nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni: nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a asigura existența la bordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier contra cost a unuia sau mai multor documente dintre următoarele, după caz:

- 57.3 contractul de leasing sau de închiriere, după caz, în original ori copie conformă cu originalul, în cazul în care vehiculul rutier este deținut cu contract de leasing sau de închiriere;”

În temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța a examinat legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție.

Sub aspectul legalității, instanța a constatat că procesul-verbal de contravenție atacat îndeplinește toate condițiile prevăzute de lege pentru încheierea sa valabilă. Astfel, acesta cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 16 și art. 17 din O.G. 2/2001, nefiind incident niciun caz de nulitate relativă sau absolută.

Referitor la lipsa din procesul-verbal a menționării complete a actului normativ în care se încadrează fapta, s-a reținut faptul că agentul constatator a indicat actul normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția. Faptul că nu a menționat subpunctul 3 al punctului 57 al art. 4 din O.G. nr. 69/2012 nu echivalează cu nerespectarea dispozițiilor art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 și nu este de natură să atragă nulitatea procesului-verbal. Mai mult, având în vedere că fapta a fost descrisă în mod clar, cu indicarea împrejurărilor comiterii acesteia, nu lasă dubiu în ce privește subpunctul în care aceasta s-ar încadra juridic.

În ceea ce privește lipsa din procesul-verbal a martorului asistent și a obiecțiunilor, instanța a arătat că acest fapt ar atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de contravenție în situația în care s-ar fi produs o vătămare care ar putea fi înlăturată doar prin anularea acestuia. Cu toate acestea, petenta nu a făcut dovada unei astfel de vătămări.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța a reținut:

Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară. În măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, procesul-verbal de contravenție are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă a vinovăției petentului. În conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, faptul de a conferi forță probantă unui înscris emis de un organ al statului nu semnifică negarea prezumției de nevinovăție, atâta timp cât persoana sancționată are dreptul să conteste acest act și să probeze că starea de fapt consemnată în cuprinsul lui nu corespunde realității.

Prezumția de nevinovăție presupune faptul că în exercitarea atribuțiilor pe care le au, judecătorii nu trebuie sa pornească de la ideea preconcepută ca petentul a săvârșit fapta de care este acuzat.

În cadrul procedurii reglementate de art. 31–36 din O.G. nr. 2/2001, persoana sancționată are dreptul să atace procesul-verbal constatator al contravenției. Astfel, în vederea respectării dreptului la un proces echitabil stabilit de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, persoana sancționată are posibilitatea să atace procesul-verbal constatator al contravenției iar în cadrul acestei proceduri, să utilizeze de toate mijloacele de probă pentru a dovedi că împrejurările de fapt consemnate în actul contestat nu corespund realității. Mai mult, procedurii de judecare a plângerilor contravenționale îi este aplicabilă procedura de drept comun prevăzută de C.proc.civ., astfel că petentul trebuie să respecte principiul consacrat de art. 249 C.proc.civ., conform căruia cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească.

În cauza de față petenta nu a combătut prezumția relativă de temeinicie a procesului-verbal, nedovedind o altă situație de fapt decât cea reținută de agentul constatator.

Fapta de natură contravențională constă în nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a asigura existența la bordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier contra cost a documentelor din care să rezulte că folosește în mod legal acele vehicule.

Așadar, conform legii, operatorul de transport este obligat să dețină la bordul autovehiculelor cu care realizează transport de mărfuri contra cost contractul de închiriere sau de leasing, după caz, în situația în care vehiculele pe care le folosește nu se află în proprietatea sa.

Din certificatele de înmatriculare de la filele 32, 33 din dosar reiese că autoutilitara marca Iveco, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX este proprietatea numitei D________ G_______, iar remorca marca Pancar, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX este proprietatea societății comerciale BLEMA T____ S.R.L.

Așadar, petenta nu a respectat normele legale în vigoare și nu a deținut la bordul autoutilitarei cu care efectua transport de marfă contra cost contractele de închiriere în original ori copie conformă cu originalul, având în vedere că nu este proprietara celor două vehicule.

Mai mult, petenta nu a făcut dovada că ar fi încheiat aceste contracte de închiriere, fapt care reclamă menținerea sancțiunii amenzii contravenționale aplicate și neînlocuirea acesteia cu cea a avertismentului. Astfel, sancțiunea contravențională a fost în mod corect individualizată, respectându-se prevederile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, în acest sens.

Pentru aceste considerente, instanța, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, a respins plângerea contravențională ca neîntemeiată.

În temeiul art. 453 alin. 1 C.proc.civ., având în vedere că petenta a căzut în pretenții, a fost respinsă cererea de acordare a cheltuielilor de judecată.

Împotriva sentinței civile nr. 4713/01.04.2015, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX, a formulat apel apelanta ______________________ SRL, pe care o consideră netemeinică și nelegală, solicitând admiterea plângerii contravenționale așa cum aceasta a fost formulată; cu cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru.

În motivarea apelului, s-a arătat că, agentul constatator nu a indicat actul normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția, fapt care potrivit art. 16 din OG 2/2001 atrage nulitatea procesului-verbal.

„Sintagma „actul normativ" trebuie interpretat în sensul că se referă la articolul din lege și Ia actul normativ care impun în sarcina cetățeanului o anumită conduită. Dacă nu s-ar da o astfel de interpretare sintagmei în discuție, s-ar ajunge la situația ca o persoană sancționată contravențional să nu știe ce obligație impusă de lege în sarcina sa a încălcat, iar instanța învestită cu soluționarea unei plângeri contravenționale, în loc să analizeze legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție contestat, ar trebui să procedeze la încadrarea juridică a faptei în raport de situația de fapt reținută de agentul constatator și de sancțiunea aplicabilă." - -N_______ C______ - „Răspunderea contravențională, Practică judiciară 2007 - 2009", Editura Hamangiu, anul 2010, pag. 158 159.

Astfel, după cum se poate constata, art. 4, pct. 57 din HG 69/2012 are mai multe subpuncte pe care agentul constatator nu le-a menționat în procesul-verbal de constatare a contravenției, punând instanța de judecată în situația de a descoperi singură care este presupusul articol de lege încălcat de către subscrisa reclamantă, sens în care procesul-verbal de constatare a contravenției este nul absolut.

Instanța de fond a precizat că în cuprinsul procesului-verbal de constatare a contravenției, fapta este descrisă suficient, iar nemenționarea subpunctului al punctului unui articol nu poate conduce la anularea procesului-verbal.

Este imposibil să nu se observe erijarea instanței de fond în apărător exclusiv al agentului constatator, încercând găsirea de motive pentru menținerea procesului-verbal, dar încălcând prevederile legale.

Mai mult decât atât, este foarte ușor pentru agentul constatator să precizeze că nu era de față niciun martor, decât al și colegi de ai lui care nu pot avea această calitate, tocmai pentru a eluda prevederile legale și pentru a lăsa impresia instanței de judecată că și-a îndeplinit conștiincios îndatoririle de serviciu.

Prin sentința civila nr.1858 din 09.03.2011 pronunțata de Judecătoria B____ s-a admis plângerea ca întemeiata , dispunându-se anularea procesului verbal de contravenție.

5.2.) - Pentru a hotari astfel, instanța fondului a reținut ca procesul verbal de contravenție este afectat de nulitate, întrucât a fost încheiat cu nerespectarea dispozițiilor imperative ale art.19 alin.l si 3 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor sub aspectul nesemnării actului de cel puțin un martor, in condițiile in care reprezentantul contravenientului nu s-a aflat de fata.

5.3.) - Instanța fondului nu a luat in considerare motivarea agentului constatator consemnata in sensul ca "procesul verbal de contravențiilor a fost încheiat in lipsa martorilor, întrucât de fata sunt numai agenți constatatori, iar ceilalți participanți in trafic refuza calitatea de martor," având in vedere ora rezonabila (8,00) si locul încheierii (DN 2 - Km 98-10, pe raza localității S______).

Contrar prevederilor art.19 alin.l si 3 din OG nr.2/2001, potrivit cărora în cazul in care contravenientul nu se afla de fata, agentul constatator va face mențiunea despre aceste împrejurări, care trebuie confirmate de cel puțin un martor, iar in lipsa unui martor va preciza motivele care au condus la încheierea lui in acest mod", procesul verbal nu a fost semnat de un martor, neregularitate justificata prin prezenta la fata locului doar a agenților constatatori.

Tribunalul a reținut ca instanța fondului a înlăturat in mod corect apărările formulate de intimata având in vedre faptul ca :a) prezenta la fata locului doar a unor agenți constatatori nu suplinește cerința imperativa instituita la alin.3 din art.19. iar b) justificarea evocata in sensul refuzului calității de martor a celorlalți participanți la trafic a devenit un stereotip pentru agenții constatatori ai recurentei, situație de natura sa prejudicieze echitatea procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, in condițiile in care in favoarea oricărui contravenient operează prezumția de nevinovăție (Hot. A_____ vs. României, cererea nr.xxxxx/03, pronunțata la data de 4.10.2007).

8.5)- In contextul expus se apreciază ca instanța fondului a reținut in mod corect ca procesul verbal contestat este afectat de nulitate, neprezentând credibilitate imposibilitatea asigurării unui martor asistent la momentul încheierii procesului verbal, la o ora rezonabila si __________________, astfel cum a fost motivata soluția de către judecător.

8.6)- De necontestat, incalcarea prevederilor art.19 alin.l si 3 din OG nr.2/2001 atrage nulitatea actului numai in condițiile in care pârtii i s-a pricinuit o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului, conform art.105 alin.2 Cod procedura civila. Or, in cauza pendinte judecații, pe fondul neregularității constatate, petentei i s-a produs o vătămare ce se circumscrie aplicării unei amenzi in cuantum substanțial:30.000 lei (in condițiile in care conducătorului auto i s-a interzis accesul la operația de cântărire a autovehiculului).

8.7) - Referitor la Decizia nr.XXII /19.03.2007 pronunțata de I.C.C.J in recurs in interesul legii, tribunalul apreciază ca nu este incidența cauzei, in condițiile in care partea a dovedit producerea unei vătămări." Tribunalul B____ - Decizia nr. 39/15.03.2012

„Nulitatea care afectează procesul-verbal este într-adevăr relativă, însă ea se asociază în cauză cu vătămarea produsă contravenientei prin întocmirea actului în modalitatea constatată, respectiv lipsirea acesteia de posibilitatea de a proba netemeinicia acestuia." - N_______ C______ -„Răspunderea contravențională, Practică judiciară 2007 - 2009", Editura Hamangiu, anul 2010, pag. 176.

In condițiile în care „nu s-a identificat un martor care să semneze procesul-verbal de constatare a contravenției și care să certifice întocmirea actului în lipsa contravenientului, procesul-verbal nu mai are forța de a face dovada deplină a mențiunilor din cuprinsul său, deci nici în legătură cu fapta reținută în sarcina contravenientei." - N_______ C______ - „Răspunderea contravențională, Practică judiciară 2007 - 2009", Editura Hamangiu, anul 2010, pag. 176.

Chiar dacă se presupune că procesul-verbal se bucură de prezumția de legalitate, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 1.096 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 15 octombrie 2009, " procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acesteia, este contestată chiar prezumția de care se bucură", contravenientul nefiind obligat să își demonstreze propria nevinovăție, din moment ce contravenția intră sub incidența art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În drept: OG 2/2001, HG 69/2012, Codul de procedură civilă, în proba Diune: depunem contractele de închiriere.

S-a solicitat judecarea în lipsă.

La data de 29.07.2015, intimatul I____________ de S___ pentru Controlul în Transportul Rutier a depus întâmpinare, prin care solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii primei instanțe ca temeinică și legală, susținând, în esență, legalitatea și temeinicia sentinței.

Analizând sentința apelată prin prisma criticilor formulate în calea de atac, a art. 476 și urm. cpc, tribunalul constată că aceasta este legală și temeinică, urmând a respinge apelul, ca nefondat. Astfel, pornind de la considerentele Deciziei nr. XXII/2007 a ÎCCJ, precum și de la dispozițiile art. 16, 17 din OG nr. 2/2001, se constată că prima instanță a înlăturat, în mod corect, apărările petentei întemeiate pe greșita indicare a textului sancționator, cât și pe încălcarea art. 19 din OG nr. 2/2001, în condițiile în care aceste omisiuni nu sunt sancționate cu nulitatea absolută, așa încât încălcarea lor poate atrage nulitatea relativă, în condițiile art. 175 cpc. Din lecturarea plângerii contravenționale, se constată că petenta nu a invocat nicio vătămare prin încheierea actului în acest mod. Deși reproșează instanței că ar fi „apărător exclusiv al agentului constatator”, pentru aceea că a reținut descrierea suficientă a faptei și că nemenționarea subpunctuilui art. 4.57 nu poate conduce la anularea actului, se constată că această afirmație est vădit lipsită de temei, în condițiile în care fapta este complet descrisă, agentul reținând că operatorul de transport nu a îndeplinit obligația de a asigura la bordul vehiculului contractele de închiriere pentru autoutilitară și pentru remorcă. O astfel de faptă s încadrează în disp. art. 4 pct. 57.3 din HG nr. 69/2012.

Este de observat că nici în cuprinsul plângerii, nici în motivele de apel, societatea apelantă nu a contestat starea de fapt. Odată cu memoriul de apel, au fost depuse două contracte de închiriere, unul pentru remorcă, unul pentru autoutilitară, cel care privește închirierea remorcii fiind încheiat cu o altă persoană decât cea menționată în certificatul de înmatriculare. Chiar dacă s-ar aprecia că aceste contracte existau la momentul constatării faptei, depunerea lor odată cu motivele de apel nu poate atrage schimbarea soluției apelate, în condițiile în care petenta nu a făcut dovada că le-ar fi deținut și prezentat la momentul controlului. De altfel, petenta nici nu a formulat o apărare d acest gen pe parcursul judecății.

Pentru aceste considerente, constatând că sentința apelată este legală și temeinică, în temeiul art. 480 al. 1 cpc, va respinge apelul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelanta petentă ______________________ SRL, cu sediul în ______________________. M____ V______, nr. 800, jud. Cluj, împotriva sentinței civile nr. 4713/01.04.2015, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE S___ PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER, cu sediul în București, Sector 1, ________________________. 38, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 20.10.2015.

Președinte, A______ S______		Judecător, M_____ T____
	Grefier, A_____ C_______ T________

Red. A.S. - 10.11.2015

Tehnored. A.T. și I.B.

Prima instanță: Jud. A_______ Chichineșdi

4 ex. / 2 _____________________________________>