R O M Â N I A

CURTEA DE APEL B_____

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

SENTINȚA PENALĂ NR. 46/F DOSAR NR. XXXXXXXXXXX

Ședința publică din data de 7 martie 2014

Instanța constituită din:

- Complet de judecată C fond 9:

Președinte – A____ C________ M____ – judecător

- Grefier - R_____ G___

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror C_____ A_____ – din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B_____.

Pe rol fiind soluționarea cererii de strămutare formulată de petentul M______ I___ privind strămutarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX al Curții de Apel B_____ având ca obiect: plângere soluții de neurmărire/netrimitere judecată (art.340 NCPP).

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 369 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio – video.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Se constată atașat la dosarul cauzei, dosarul Curții de Apel B_____ nr. XXXXXXXXXXXXX cu termen de judecată la data 13 martie 2014.

Se constată depuse la dosarul cauzei, prin serviciul registratură al instanței, note scrise formulate de petentul M______ I___.

Întrebat fiind, reprezentantul Ministerului Public arată că nu are alte cereri sau excepții de formulat.

Instanța acordă cuvântul asupra cererii de strămutare formulată de către petentul M______ I___, având în vedere dispozițiile art. 72 alin. 5 Cod procedură penală, precum și dispozițiile art. 50 Cod procedură penală.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că petentul M______ I___ a formulat o cerere de strămutare a cauzei penale ce face obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX aflat pe rolul Curții de Apel în curs de judecată, cererea de strămutare fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 25.02.2014 sub numărul XXXXXXXXXXX.

Arată că, potrivit art. 72 alin. 5 Cod procedură penală, soluționarea cererii de strămutare formulată de către petent este de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, aceasta fiind instanța ierarhic superioară celei la care se află cauza a cărei strămutare se cere, având în vedere că dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX se află pe rolul Curții de Apel B_____ cu termen de judecată la data de 13 martie 2014.

În atare situație, apreciază că se impune înaintarea cererii de strămutare formulată de petentul M______ I___ la Înalta Curte de Casație și Justiție, spre competentă soluționare

C U R T E A

Prin sentința penală nr. 365/2013 Judecătoria F______ a respins ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de către contestatorul petent M______ I___.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că petentul a formulat contestație în anulare împotriva sentinței penale nr. 266/2012 a Judecătoriei F______ arătând că soluția pronunțată în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXXX a Judecătoriei F______ (finalizat prin pronunțarea sentinței penale menționate) este nelegală și netemeinică, întrucât plângerea i-a fost respinsă în mod abuziv.

Petentul arată că motivarea respingerii la infracțiunea de înșelăciune a fost aceea că nu ar fi indicat efectuarea de manopere dolosive de către presupusa făptuitoare, expresie pe care nu o înțelege astfel că arată faptul că nu știe dacă există la dosar așa ceva. Judecătorul avea însă obligația să precizeze ce sunt aceste manopere dolosive, ținând cont că nu a fost reprezentat de un avocat.

La infracțiunea de abuz de încredere, motivarea este că neplata ratelor contractuale nu constituie infracțiune deoarece numita S______ D_____ P____ se află în imposibilitate financiară, petentul calificând-o într-o afirmație falsă, neexistând la dosar nici un document prin care instanța să poată aprecia dacă persoana pe care o acuză este sau în imposibilitatea de a plăti datoriile. Mai arată faptul că el a precizat atât în plângerea penală cât și toată durata cercetărilor și respectiv în timpul judecății, că aceasta refuză să-și achite datoriile față de el, cu rea credință, și că orice încercare de rezolvarea pe cale amiabilă a fost sortită eșecului deoarece aceasta s-a ascuns.

Petentul a mai arătat că organele de cercetare penală și instanța de judecată nu au făcut nici un demers pentru a o găsi pe S______ D_____ P____; nu au dorit să-l audieze pe S______ G_______, tatăl numitei S______ D_____-P____, ci doar au avut o discuție verbală cu acesta care nu a dorit să spună adresa unde se găsește fiica sa, iar la dosar mai există și documente prin care dovedește că atât el cât și mama sa sunt executați silit pentru unele din creditele contractate personal, cât și prin intermediul mamei sale sau fratele său pentru folosința pârâtei S______ D_____ P____.

De asemenea, în dosar există atașate copii după sms-urile prin care partea recunoaște că are datorii față de el, în urma cărora el are probleme cu executări silite; petentul a considerat că, atât în faza de urmărire penală cât și pe durata procesului prin care s-a judecat contestarea rezoluției, reprezentanții Parchetului au avut o atitudine de nepăsare pentru a-și ascunde incompetența și greșelile din timpul cercetării penale iar mai apoi au crezut că-l intimidează prin cererea de a fi obligat să plătească cheltuieli de judecată și nu o să mai continue demersurile de a-și face dreptate, uitând că el este cel păgubit din cauza indolenței lor.

Totodată petentul a considerat că judecătorul care a judecat plângerea formulată împotriva rezoluției procurorului a tratat cauza cu indiferență și nu a citit tot dosarul, deoarece în dosarul penal nr. 1342/P/2012 existau dovezi că S______ D_____ P____ a efectuat la început plăți la una din băncile de unde a luat unul dintre împrumuturi în folosit ei, deci a dovedit că avea legătură cu acele credite, însă scopul său a fost acela de a ascunde abuzurile organelor de cercetare penală, omițând să accepte toate cererile făcute de el; se susține că firma de Taxi Standa SRL nu era proprietatea tatălui învinuitei așa cum se precizează în actele din dosar, conform spuselor organelor de cercetare penală, ci aceasta era înregistrată pe numele învinuitei, aspect ce se poate constata din actele înregistrare de către autorități, lucru ce cădea în sarcina organelor de cercetare penală.

S-a menționat că datorită refuzului învinuitei de a-și plăti obligațiile față de el s-a decis executarea silită a imobilului pe care îl deține cu mama sa, prin încheierea din 12 august 2013 a Judecătoriei F______.

Față de cele arătate petentul a solicitat anularea sentinței penale nr. 266/2012 din 13 decembrie 2012, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, împreună cu anularea obligației de plată a sumei de 50 lei, cheltuieli de judecată ca fiind nelegale și admiterea rejudecării plângerii formulate inițial împotriva rezoluției procurorului dată în dosarul nr. 1342/P/2012.

Instanța de fond, analizând toate actele și lucrările dosarului, a reținut că prin rezoluția procurorului din 7.09.2012, dată în dosarul penal nr. 1342/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria F______, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numita S______ D_____-P____ pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal și respectiv de art. 213 alin. 1 Cod penal.

Împotriva rezoluției procurorului din 7.09.2012, petentul M______ I___ a formulat plângere care a fost soluționată prin rezoluția din 4.10.2012 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria F______, plângerea sa fiind respinsă.

Față de soluția dată de prim-procuror petentul a formulat plângere la instanță, solicitând începerea cercetărilor împotriva făptuitoarei S______ D_____-P____ pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și abuz de încredere, precum și extinderea cercetărilor asupra surorii acesteia S______ I_____ și respectiv a tatălui acesteia S______ G_______, dosar ce a fost înregistrat la această judecătorie sub nr. XXXXXXXXXXXXX, plângere ce a fost respinsă ca neîntemeiată.

În procedura pendinte, instanța de fond, verificând sentința penală nr. 266 din 13 decembrie 2012 a Judecătoriei F______, împotriva căreia contestatorul-petent a formulat contestație în anulare, a reținut că în prezenta contestație în anulare au fost invocate dispozițiile art. 386 lit. b Cod procedură penală. În cuprinsul respectivului text de lege se prevede ca fiind motiv de promovare a unei asemenea cereri de contestație în anulare următorul aspect: „când partea dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs a fost în imposibilitatea de a se prezenta și de a încunoștința instanța despre această împiedicare”.

Prima instanță a reținut că hotărârea împotriva căreia petentul a înțeles să formuleze contestație în anulare, respectiv sentința penală nr. 266 din 13 decembrie 2012 a Judecătoriei F______, a avut ca obiect plângere împotriva rezoluției procurorului, întemeiată pe art. 278 Cod procedură penală, plângere care, potrivit art. 278 pct. 10 Cod procedură penală, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010, este definitivă, nefiind supusă recursului. S-a reținut că potrivit încheierii de ședință din data de 04 decembrie 2013 din dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXXX, dosar în care s-a pronunțat sentința penală nr. 266/13.12.2012, atunci când cauza a fost dezbătută în fond, petentul a fost prezent la dezbateri, punând chiar și concluzii.

Pe cale de consecință, plângerea petentului a fost apreciată ca inadmisibilă, întrucât nici unul dintre motivele prevăzute de art. 386 Cod procedură penală nu este îndeplinit pentru promovarea unei asemenea căi de atac în ceea ce privește o hotărâre judecătorească penală care are ca obiect plângere împotriva rezoluției procurorului, întemeiată pe art. 278 Cod procedură penală.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel petentul, care a fost înregistrat la data de 25.11.2013 la Judecătoria F______, care a fost trimis, potrivit adresei din 04.12.2013, la Tribunalul B_____, fiind înregistrat la data de 06.12.2013, pe rolul tribunalului

La termenul de judecată din data de 6.02.2014, instanța a invocat excepția de necompetență materială a Tribunalului și prin sentința penală nr. 9/A din 10.02.2014 a Tribunalului B_____ s-a declinat competența de soluționare a căii de atac în favoarea Curții de Apel B_____.

Prin adresa de înaintare din 25.02.2014 s-a trimis Curții de Apel B_____ dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXXX al Tribunalului B_____, spre competentă soluționare, cauza având termen de soluționare pentru data de 13.03.2014 la Curtea de Apel B_____.

Petentul M_____ I___ la data de 21.02.2014 a formulat o cerere de strămutare a dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX de la Curtea de apel B_____, care a fost trimisă pe mail la Tribunalul B_____ – fila 5,6 dos. XXXXXXXXXXX și înaintată la Curtea de Apel B_____ la data de 25.02.2014.

Având în vedere că dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX a cărui strămutare se solicită de către petentul M______ I___ se află pe rolul Curții de Apel B_____ cu termen de soluționare la data de 13.03.2014, văzând dispozițiile art. 71 Cod de procedură penală, Curtea de Apel B_____ nefiind competentă material a soluționa cererea de strămutare, în temeiul dispozițiilor art. 50 Cod de procedură penală se va dispune declinarea competenței de soluționare a cererii de strămutare la Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală.

În baza art. 275 alin. 3 Cod de procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

În baza art. 50 Cod de procedură penală declină competența de soluționare a cererii de strămutare formulată de petentul M______ I___ privind dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX aflat pe rolul Curții de Apel B_____, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția penală.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 07.03.2014.

PREȘEDINTE, GREFIER,

A____ C________ M____ R_____ G___

Red.A.C.M./07.03.2014

Tehnored.R.G./07.03.2014