Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL G_____

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

SENTINȚA PENALĂ NR 235/F

Ședința publică de la 08.11.2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE - M______-M_____ I______

Grefier – F_____ B______

-.-.-.-.-.-.-.-.-

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror Hahuie F_____ din cadrul Parchetului de pe lângă Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial G_____

Pe rol fiind soluționarea cererii de strămutare formulată de petentul JÎTEA M_____ L____, în prezent aflat în Penitenciarul G_____, a dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX al Tribunalului G_____.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru petentul Jîtea M_____ L____, în prezent aflat în Penitenciarul G_____, avocat ales avocat B____ C_____, cu delegație la fila 37 dosar .

În cauză s-au mai prezentat inculpații: M____ R_____, asistată de avocat ales P___ D__ Bodgan, în baza împuternicirii avocațiale nr. xxxxxxx/08.11.2013, pe care o depune la dosar; B___ N______, Tucan M____ V_____ și Tucan V________, toți, asistați de avocat ales R___ E________, în baza împuternicirii avocațiale nr. xxxxxxx/08.11.2013, pe care o depune la dosar;

S-a făcut referatul cauzei, în sensul că Ministerul Justiției a transmis relațiile solicitate de către instanță, de asemenea apărătorul petentului a depus la dosar înscrisuri, cu opis, după care:

Avocat P___ D__ B_____ arată că M____ R_____ în prezent se numește P______ R_____ urmare căsătoriei.

Apărătorii părților prezente și reprezentantul Parchetului, fiecare având cuvântul, arată că nu au cereri prealabile de formulat.

Curtea, văzând că nu sunt cereri de formulat, alte chestiuni prealabile sau excepții de ridicat, acordă cuvântul asupra cererii de strămutare formulată de petentul Jîtea M_____ L____.

Apărătorul petentului Jîtea M_____ L____ arată că cererea de strămutare formulată de petent este întemeiată pe disp. art. alin. 1 55 Cod procedură penală și are ca argumente principale două situații de fapt, două împrejurări ale cauzei rezultate din procedura parcursă de acest dosar la nivelul Tribunalului G_____, atât în etapa urmării penale, cât și etapa judecății.

În principal aceste împrejurări i-au întărit convingerea că dosarul de fond în care este judecat petentul Jîtea M_____ L____ nu va putea beneficia de o abordare și o judecare imparțială din partea magistraților G_____ câtă vreme există ipoteze care fie se circumscriu noțiune de incompatibilitate, fie se apropie de incompatibilitate. Mai mult decât atât aceste ipoteze avute în vedere și expuse pe larg în cererea de strămutare formulată se grefează pe o încercare reușită a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism de a conduce opinia publică către o direcție favorabilă organelor de anchetă și implicit în defavoarea petentului din cauză.

Indică ca prim argument al cererii de strămutare faptul că toți magistrații Secției Penale a Tribunalului G_____ au avut ocazia să își pună punctul de vedere, cel puțin cu privire la chestiuni punctuale, ce țin de existența indiciilor temeinice, fără nicio excepție. Susține că s-a strecurat o eroare în cuprinsul cererii de strămutare atunci când s-a arătat că: cu excepția doamnei L_______, ceilalți magistrați au soluționat într-un fel sau altul cereri ce țin de autorizarea interceptărilor telefonice, autorizarea perchezițiilor, luarea, menținerea sau prelungirea măsurilor preventive. Deoarece și doamna judecător L_______ a soluționat, în faza de urmărire penală o cerere de liberare provizorie sub control judiciar, pe care a respins-o. Astfel, că se poate spune că toți magistrații Tribunalului G_____ au avut ocazia să soluționeze cereri în cursul urmăririi penale, cereri ce vizează restrângerea drepturilor fundamentale ale unei persoane, drepturi fundamentale conturate fie de ideea de libertate a persoanei fie de protecția a vieții private. Cu alte cuvinte toți magistrații Tribunalului G_____ au pronunțat hotărâri prin care au autorizat imixtiuni în viața privată a inculpatului, dispunând percheziții, dispunând autorizări ale interceptărilor convorbirilor telefonice, dispunând luarea măsurilor preventive cu privire la acesta, dispunând prelungirea măsurilor preventive, dispunând asupra libertății petentului în condițiile soluționării cererilor de liberare provizorie formulate de către acesta.

Învederează faptul că și Ministerul Justiției, prin precizările depuse la dosarul cauzei, concluzionează că într-adevăr ar exista o cauză de incompatibilitate numai cu privire la magistrații care au soluționat cererile de luare respectiv de prelungire a măsurilor preventive, incompatibilitate reglementată de art. 48 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, iar cu privire la magistrații care au soluționat cererile de liberare provizorie sub control judiciar, n-ar exista o cauză de incompatibilitate. În opinia sa, abordarea Ministerului Justiției este greșită din două puncte de vedere. Un prim element fiind acela că instituția incompatibilității este diferită de a strămutării, pentru că dacă ne-am fi aflat într-un caz de incompatibilitate remediu ar fi fost cererea de recuzare, respectiv cererea de abținere din partea magistratului. Solicită ca abordarea soluției ridicate să fie abordată strict din perspectiva ipotezei art. 55 alin. 1 Cod procedură penală și anume că noțiunea de împrejurări ale cauzei excede conținutului strict a ipotezelor de incompatibilitate ale magistratului. Consideră că atâta timp cât indiferent de obiectul cererii: luarea, menținere sau prelungire unei măsuri preventive, fie că este vorba despre o cerere de liberare provizorie sau de autorizare a unor percheziții și interceptări, în toate aceste situații, magistratul care le soluționează se pronunță ce puțin asupra existenței indiciilor temeinice reglementate de art. 143 Cod procedură penală, acesta fiind punctul comun al tuturor cererilor pe care le soluționează. În concret în toate hotărârile judecătorești pronunțate, magistrații se pronunță în sensul existenței acestor indicii temeinice, fiind depuse la dosar hotărâri în acest sens. Mai mult decât atât există cereri de liberare provizorie (nu le va nominaliza, întrucât se poate observa acest lucru) prin care magistrații se pronunță chiar asupra probelor de vinovăție ale inculpatului. Or, punctul acesta comun a determinat ca în hotărârile judecătorești să existe de asemenea puternice elemente, nu va spune de asemănare, pentru că se va contracara că este firesc ca ele să se asemene, cătă vreme problematica pusă în discuție este comună, dar sunt elemente de identitate. Elemente identice, până la virgulă, în toate hotărârile judecătorești, deși ele sunt pronunțate de magistrați diferiți, fapt care i-a întărit convingerea că se poate face afirmația că: elementele acestea au făcut obiectul unei analize comune ale magistraților. Nu dorește să fie înțeles greșit, însă consideră că a existat un proces de consultare în magistrați și de preluare a argumentelor considerate relevante în toate hotărârile pronunțate de către magistrații Tribunalului G_____. Se va spune că împrejurarea că există soluții date strict cu privire la existența indiciilor temeinice nu echivalează cu antepronunțarea. Nu a avut în vedere cazul de incompatibilitate, dar în opinia sa, această situație echivalează cu o situație pe care instanțele judecătorești au considerat că se impune cu tărie să o valorifice.

Depune la dosar, de pe site-ul Ministerului Justiției, o hotărâre recentă a Curții de Apel Oradea în care instanța a înțeles să dea o interpretare mai largă a noțiunii de antepronunțare. Prin hotărârea respectivă magistrații au considerat că judecătorul care a soluționat în mod favorabil o cerere de autorizare a unei percheziții, nu mai poate soluționa o cerere de luare a unei măsuri preventive cu privire la același inculpat, pentru că elementul în comun pe care l-a avut în vedere este existența indiciilor temeinice, element prin care se poate considera că magistratul s-a antepronunțat.

Al doilea argument al cererii de strămutare ține de modalitatea în care opinia publică a fost formată și manipulată pentru a fi folosită ulterior ca element de justificare a cererilor cu caracter preventiv luate asupra inculpatului Jîtea M_____ L____. În opinia sa, opinia publică din G_____ a beneficiat doar de informări (comunicate) din partea DIICOT, comunicate care au fost preluate în mod fidel de către presa scrisă și de către presa online din județ. Cu alte cuvinte, așa cum rezultă din materialele anexate se poate observa că opinia publică a avut parte doar de punctul de vedere al acuzării. Astfel, că opinia publică și-a putut forma o părere cu privire la aspectele principale ale cauzei doar accesând aceste informații puse la dispoziție de către DIICOT. Că informațiile au venit pe cale oficială –prin Biroul de presă prin intermediul comunicatelor de presă, că ele au venit pe surse, că existe documente care au fost scăpate în presă și la care apărarea nu a avut acces, important de remarcat este că, cel puțin în acest moment, opinia publică din județul G_____ are conturată o opinie cu privire la o vinovăție clară a inculpatului Jîtea M_____ L____. Se va susține că nu opinia publică nu pronunță hotărârea în cauză, este adevărat, dar pe de altă parte, o instanță de judecată nu poate să nu țină cont de opinia publică câtă vreme reacția opiniei publice este invocată ca element determinant în luarea sau menținerea unei măsuri preventive. Un argument invocat constant în cererile Parchetului fiind acela că reacția opiniei publice ar fi negativă, în sensul că autoritățile judiciare nu aplică legea cu suficientă fermitate. Pe de altă parte împrejurarea că un agent al statului formulează critici, în manieră definitivă, cu privire la vinovăția sau nevinovăția unei persoane, în opinia sa, este o chestiune de maximă gravitate, pentru că implicit ea poate fi apreciată ca fiind un punct de vedere comun, inclusiv al autorităților judecătorești.

Indică ca practică judiciară o decizie de speță a Curții Europene a Drepturilor Omului, care practic nu face decât să valorifice o prezumție de nevinovăție consacrată într-o recomandare din anul 2003 al Comitetelor Miniștrilor din C_____ Consiliului Europei, recomandare care se adresa agenților statului, indiferent din ce stat al UE și se stabilea că respectarea principiului prezumției de nevinovăție este parte integrantă din dreptul la un proces echitabil. În mod corespunzător opiniile și informarea despre conceptele penale în derulare trebuie să fie comunicare prin media numai dacă acestea nu prejudiciază prezumția de vinovăție a suspectului sau acuzatului. În acest sens indică, cauza Allenet de Ribemont c. Franța, respectiv hotărârea din 10.02.1995, prin care s- a avut în vedere că dreptul la un proces echitabil într-o anumită zonă geografică, și prezumția de nevinovăție, au fost grav afectate în condițiile în care ministrul de interne al Franței a făcut aprecieri definitive cu privire la vinovăția unei persoane mai înainte ca ancheta penală se fi terminat, mai înainte ca să existe o hotărâre judecătorească prin care să se statueze același lucru.

Din punctul său de vedere ipoteza este identică în cazul nostru, câtă vreme reprezentanții Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism –Structura Teritorială G_____ afirmă cu caracter definitiv, chiar de la începutul anchetei, că Jîtea M_____ L____ este vinovat.

Totodată, arată că recent există o hotărâre judecătorească definitivă, fiind pusă la dispoziție pe site-ul ,,luju.ro”, în condițiile în care un procuror de la DNA, cercetat de DNA într-un dosar de corupție, a primit despăgubiri morale din partea DNA, pentru că toate comunicatele de presă aveau o formulare care înlătură prezumția de nevinovăție, în sensul că respectiva persoană a primit, a luat, a făcut. Or, nu aceasta este formularea care trebuie folosită, pentru a proteja și pentru a apăra prezumția de nevinovăție. Nu ar fi avut nimic împotrivă dacă textele comunicatelor de presă și ceea ce s-a oferit opiniei publice ar fi fost formulat într-o manieră neutră și dădea posibilitatea celui care le lectura să-și formuleze singur o opinie. Câtă creme natura comunicatelor de presă este una clară și nu lasă loc la interpretări, făcându-se judecăți cu privire la vinovăția petentului, apreciază că toate acestea au avut ca urmare directă conturarea unei opinii negative și care nu poate fi ignorată în cauză.

Pentru toate aceste motive solicită strămutarea judecării dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX înregistrat pe rolul Tribunalului G_____, urmând să fie desemnată o altă instanță egală în grad din circumscripția teritorială Curții de Apel G_____ care să procedeze la judecarea pe fond a cauzei, în condițiile de imparțialitate și cu respectarea prezumției de nevinovăție și a celorlalte garanții procesual penale.

Apărătorul inculpatei P______ (fostă M____) R_____, arată că așa cum s-a concluzionat de către apărătorul petentului, cererea de strămutare formulată se întemeiază pe două argumente, respectiv că toți magistrații Tribunalului G_____ au participat în diferite momente la soluționarea unor cereri care îl privesc pe petent, și că au exprimat un punct de vedere care este comun. Al doilea motiv ar fi presiunea presei care ar fi exercitat asupra acestor magistrați, presiune care ar fi alimentată de către organele de urmărire penală. Consideră că argumentele invocate de către pentent, prin apărător, se regăsesc în speța de față. Este adevărat faptul că toți magistrații ți-au exprimat opinii fie cu privire la existența unor indicii, fie cu privire la unele probe certe de vinovăție,excedând cadrului procesual, și în aceste condiții se poate trage concluzia că s-au făcut o ________ aprecieri directe cu privire la această cauză, și că în atare condiții imparțialitatea acestora ar putea fi afectată. Acest aspect, confirmat și de către avocatul petentului, rezultând chiar din adresa Ministerului Justiției, în care sunt prezentate toate aceste aspecte.

Privitor la presiunea creată de mas media prin publicarea unor articole, fie înainte de soluționarea unor cereri, fie ulterior soluționării acestora, creând astfel o presiune suplimentară asupra magistraților învestiți să soluționeze aceste cereri. Nu degeaba se spune că ,,presa este a patra putere în stat”. Aspect, pe care în apreciază foarte important, și trebuie apreciat faptul că magistratul în ciuda independenței de care se bucură și a faptului că pronunță soluțiile pe baza probelor administrate, în același timp este un om, care poate să fie influențat de această presiune mediatică care a fost creată în mod constant, presiune mediatică care a avut un singur mesaj că inculpații sunt vinovați, au creat un prejudiciu foarte mare față de bugetul de stat.

Consideră că pentru a se înlătura orice dubiu cu privire la modul în care va fi soluționat această cauză, este în interesul atât al petentului care a formulat prezenta cerere de strămutare, cât și a celorlalți inculpați, ca această cauză să fie strămutată la o altă instanță egală în grad din circumscripția teritorială Curții de Apel G_____ și în aceste condiții să se asigure judecare cauzei în condiții legale.

Apărătorul inculpaților B___ N______, Tucan M____ V_____ și Tucan V________ R_____, arată că prin cererea de strămutare formulată de către petent se dorește de fapt doar o stare de normalitate. După efectuarea urmăririi penale și trecerea unui timp destul de îndelungat, în care față de acesta fluxul de informații a fost constant, consideră că prin admiterea cererii de strămutare și prin dispunerea ca dosarul respectiv să fie soluționat de către o altă instanță s-ar asigura în primul rând petentului, cât și celorlalți inculpați garanția unui proces corect. Atâta vreme cât solicitările legale din punct de vedere juridice, referindu-se la cererile de liberare sub control judiciar, luarea și prelungirea măsurii arestării preventive, toate aceste instrumente de care s-au folosit părțile chiar și P________, au fost judecate de către toți magistrații, astfel, că deja fiecare dintre ei și-a formulat o opinie. Dacă se mai adaugă și interesul crescând al opiniei publice față de această situație, interes într-adevăr întreținut în mod constant în presa locală, aceste aspecte creează o aură de negativitate în jurul dosarului și în jurul inculpaților. Pentru toate aceste considerente solicită a se asigura pentru toți inculpații, prin admiterea cererii de strămutare formulată de petent, garanția unui proces corect și a unei judecăți pertinente tocmai în sensul că motivele anterior arătate și analiza acelor motive să fie îndepărtate atâta vreme cât un alt magistrat va judeca un dosar în fond.

Reprezentantul Parchetului solicită respingerea cererii de strămutare formulată de către petentul Jîtea M_____ L____. Apreciază că motivele invocate de petent, prin apărător nu sunt de natură să justifice strămutarea cauzei, la Tribunalul G_____ fiind asigurate toate condițiile pentru normala și corecta soluționare a prezentei cauze. Verificând actele dosarului, respectiv susținerile formulate de apărare și nu în ultimul rând nota întocmită de Ministerul Justiției și înaintată la dosar, urmează să se constate că în prezenta cauză nu există motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei în sensul dispozițiilor legale, cererea de strămutare fiind nefondată. Astfel, judecătorii Tribunalului G_____, care au soluționat cereri de liberare provizorie, respectiv interceptări sau percheziții, în legătură cu cauza, privind părțile din prezenta cauză, au soluționat respectivele cereri fără a antama fondul cauzei. Judecătorii care au soluționat propunerea de arestare și respectiv propunerile ulterioare de prelungire a măsurii de arestare preventivă au fost debifați în momentul repartizării aleatorii a prezentei cauze în vederea judecării pe fond a dosarului. În opinia sa, au fost respectate dispozițiile legale, privind repartizarea acestei cauze, iar judecătorul învestit cu fondul cauzei nu este incompatibil a judeca această cauză, el nu s-a pronunțat cu privire la fondul cauzei.

În ceea ce privește aspectele cu privire la articolele publicate în ziar, arată că informațiile au fost comunicate pe cale oficială, cu respectarea prevederilor legale și ele nu conduc la imparțialitatea judecătorului care a fost învestit cu soluționarea cauzei și nu împiedică o normală și o corectă soluționare a cauzei. Consideră că situația în care această situație ar fi putut fi invocată de apărare, este aceea în care competent să soluționeze cauza în fond ar fi fost Tribunalul V______ și nu Tribunalul G_____. În opinia sa, remediul procesual al strămutării se impune atunci când în desfășurarea normală a procesului penal există anumite împrejurări care generează o îndoială asupra obiectivității și imparțialității judecătorilor umor instanță. Or, în prezenta cauză, așa cum a mai arătat, aspectele invocate sau susținerile apărării nu conduc și nu demonstrează că judecătorul învestit cu soluționarea pe fond a cauzei ar fi imparțial. Totodată, nu dovedesc că la Tribunalul G_____, nu sunt asigurate condițiile pentru soluționarea justă a cauzei.

Apreciază că aspectele invocate nu se încadrează în cazurile prevăzute de art. 55 Cod procedură penală, motiv pentru care solicită respingerea cererii de strămutare formulată de petentul Jîtea M_____ L____.

Inculpata P______ (fostă M____) R_____, având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluziile apărătorului său.

Inculpata Tucan V________ R_____, având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluziile apărătorului său. Lasă la aprecierea instanței.

Inculpatul Tucan M____ V_____, având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluziile apărătorului său.

Inculpatul B___ N______, având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluziile apărătorului său. Solicită judecarea unui proces corect și echitabil.

CURTEA,

Asupra cererii de strămutare de față,

Examinând actele și lucrările dosarului reține următoarele:

Prin cererea adresată înregistrată pe rolul Curții de Apel G_____ la data de 30.09.2013, petiționarul Jîtea M_____ L____ a solicitat strămutarea judecării dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX de la Tribunalul G_____ la o altă instanță de același grad.

În susținerea cererii petiționarul a invocat, sub un prim aspect, faptul că toți magistrații de la Secția Penală a Tribunalului G_____ au soluționat cereri în care și-au expus punctul de vedere cu privire la cauză cu ocazia pronunțării asupra unor cereri de percheziție, de autorizări ale interceptărilor convorbirilor telefonice, de luare și prelungire a măsurii arestării preventive ori de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune.

Sub un alt aspect, petiționarul a solicitat strămutarea cauzei invocând faptul că opinia publică a fost manipulată prin intermediul unor publicații locale care au preluat doar comunicatele de presă emis de DIICOT G_____, astfel că există un curent de opinie defavorabil la adresa sa.

Legal înștiințați despre cererea de strămutare formulată de petiționarul Jîtea M_____ L____, inculpații P______ (fosta M____) R_____, B___ N______, Tucan M____ V_____ și Tucan V________ R_____ au achiesat la cererea formulată arătând că și în opinia lor se impune a se strămuta judecarea cauzei.

Curtea apreciază că cererea de strămutare formulată de petiționarul Jîtea M_____ L____ este nefondată și o va respinge ca atare.

Astfel, potrivit art. 55 al. 1 Cod pr. penală strămutarea judecării unei cauze se dispune în cazul în care imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când există pericolul de tulburare a ordinii publice ori când una dintre părți are o rudă sau un afin până la gradul al patrulea printre judecători sau procurori, asistenți judiciari sau grefierii instanței.

Din referatul înainta la dosar de Ministerul Justiției (filele 40 – 44) rezultă că, într-adevăr, mai mulți judecători din cadrul Secției Penale a Tribunalului G_____ s-au pronunțat asupra măsurilor preventive în faza de urmărire penală ori asupra unor cereri de percheziție, de autorizări ale interceptărilor convorbirilor telefonice, de luare și prelungire a măsurii arestării preventive ori de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune.

Acest aspect nu poate însă conduce la admiterea cererii de strămutare formulată întrucât este o chestiune ce vizează incompatibilitatea judecătorilor și nu constituie un motiv de strămutare conform art. 55 al. 1 Cod pr. penală. Eventuala incompatibilitate a unui judecător poate fi invocată în concret, doar cu privire la judecătorii care compun completul de judecată, nu în abstract, în susținerea unei cereri de strămutare.

Pe de altă parte, faptul că potrivit legislației în vigoare judecătorii care se pronunță asupra unor cereri de percheziție, de autorizări ale interceptărilor convorbirilor telefonice, de luare și prelungire a măsurii arestării preventive ori de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune nu sunt incompatibili să participe apoi la judecarea cauzei în fond, instituie o prezumție de imparțialitate a acestor magistrați, astfel că acest aspect nu poate fi interpretat ca o împrejurare care ar știrbi imparțialitatea judecătorilor, în sensul art. 55 al. 1 Cod pr. penală.

Sub o altă perspectivă, Curtea constată că în cauză nu s-a făcut dovada că imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită dușmăniilor locale sau calității părților ori că ar există pericolul de tulburare a ordinii publice.

În speță nu există dușmănii locale întrucât petiționarul și ceilalți inculpați nu sunt din mun. G_____ iar faptul că în ziarele locale au fost publicate articole de presă în care s-a relatat despre activitatea infracțională reținută de organele de anchetă în sarcina petiționarului Jîtea M_____ L____ nu poate conduce la concluzia că dacă judecarea cauzei ar continua la Tribunalul G_____ ar exista pericolul de tulburare a ordinii publice.

Cu alte cuvinte interesul opiniei publice nu este unul special, particular, față de cazul de față, având în vedere că inculpații erau necunoscuți în localitatea G_____ înainte de declanșarea cercetărilor în dosar, ci unul general, specific unui dosar de o asemenea amploare, interes care s-ar manifesta însă cu aceeași intensitate și în rândul altei comunități în situația strămutării cauzei, cum ar fi spre exemplu B_____, întrucât singura instanță la care s-ar putea lua în discuție strămutarea cauzei ar fi Tribunalul B_____, strămutarea la Tribunalul V______ fiind exclusă datorită notorietății inculpaților pe plan local.

În fine, Curtea constată că în cauză nu s-a făcut dovada că una dintre părți are o rudă sau un afin până la gradul al patrulea printre judecători sau procurori, asistenți judiciari sau grefierii Tribunalului G_____, astfel că nici din această perspectivă strămutarea cauzei nu se justifică.

Concluzionând, Curtea constată că în speță nu este îndeplinită niciuna din condițiile prevăzute de lege pentru a se putea dispune strămutarea judecării unei cauze, astfel că va respinge cererea de strămutare formulată de petiționarul Jîtea M_____ L____, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 192 al. 2 Cod pr. penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca nefondată cererea formulată de petiționarul JÎTEA M_____ L____ (CNP xxxxxxxxxxxxx, cetățean român, fiul lui I___ și M____, născut la data de 01.11.1966 în mun. Focșani, jud. V______, domiciliat în _________________________, jud. V______, în prezent aflat în Penitenciarul G_____) privind strămutarea judecării dosarului nr. XXXXXXXXXXXXX al Tribunalului G_____.

În baza art. 192 al. 2 Cod pr. penală obligă petiționarul Jîtea M_____ L____ la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 08.11.2013.

PREȘEDINTE,

M______- M_____ I______

Grefier,

F_____ B______

Red. MMI-28.11.2013

Tehnored. FB-2ex-28.11.2013