ROMÂNIA

JUDECĂTORIA A___ Operator 3208

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. 5478

Ședința publică din 18 noiembrie 2014

Președinte: A_____ N____

Grefier: C_____ M_______

S-a luat în examinare cererea formulată de creditoarea _______________________________ SRL, pentru validarea popririi asupra terțului poprit N___ A_____, în vederea executării silite a debitoarei N___ D______ V_______.

Dezbaterile au avut loc în ședința din data de 13.11.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 18.11.2014, când a hotărât următoarele :

I N S T A N Ț A

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 23.04.2014, creditoarea _______________________________ SRL a solicitat validarea popririi asupra terțului poprit N___ A_____, pentru suma de 39.970 euro (sau echivalentul în lei), în vederea executării silite a debitoarei N___ D______ V_______.

În motivare, creditoarea a arătat că, la data de 18.07.2005, Delamode România SRL (în continuare Delamode) și ________________ (în continuare Eurocargo) au încheiat contractul de furnizare, utilizarea și achitarea serviciilor oferite de cardurilor DKV, având nr. 3339 (în continuare contractul de furnizare). Începând cu 15.12.2012, Delamode România SRL a emis o ________ facturi care nu au fost achitate de către debitoare, suma totală a debitului fiind de 170.108,55 euro.

În vederea recuperării debitului, a completat biletul la ordin _____________, nr. xxxxxxx, bilet avalizat de către administratorul societății N___ A_____, însă acesta a fost refuzat de către bancă. Având în vedere acestea, a continuat prin executarea silită a debitorului Eurocargo și a avalistului N___ A_____.

Prin sentința civilă nr. 6104 din 08.10.2013 contestația la executare formulată de către Eurocargo și avalistul N___ A_____ a fost respinsă (dosar nr. nr.XXXXXXXXXXXX aflat pe rolul Judecătoriei A___). În cadrul acestei cauze, a solicitat printr-o cerere reconvențională partajarea bunului imobil situat în A___, _______________________, ________________ coproprietate de către avalistui N___ A_____ și soția sa, N___ D______ V_______. Cererea a fost admisă, iar instanța a dispus sistarea stării în devălmășie prin atribuirea cotei de 1/2 deținută de avalist către dna N___ D______, urmând ca aceasta să plătească o sultă în valoare de 39.485 euro în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii. Mai mult, prin sentință s-a dispus ca soții N___ să suporte și cheltuielile de judecată în valoare de 10.539 iei.

În temeiul dispozițiilor Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale (art. 242 și următoarele), Delamode a realizat un proiect de divizare cu scopul de a transfera către o societate beneficiară, părți din patrimoniu. În urma acestui proiect, la data de 26.07.2013 a fost creată societatea A_______ T________ Solutions SRL, Proiectul de divizare a fost publicat la data de 27.03.2013 și a produs următoarele consecințe juridice: transferul către A_______ a unor active și pasive, producând efecte juridice atât între părți cât și în relațiile cu terții. Astfel, s-a prevăzut că A_______ va prelua toate contractele privitoare la card-urile DKV, inclusiv toate garanțiile și accesoriile acestora. Prin urmare, de la data înființării noii societăți, 26.07.2013, conform art. 249 din Legea 31/1990, s-au produs efectele proiectului de divizare, neatacat cu opoziție de-a lungul perioadei de publicare. La pagina 4 din Anexa 1 a proiectului de divizare se regăsește contractul DKV nr. 2462/3181/23.09.2011 în baza căruia s-a emis biletul la ordin pus în executare în prezentul dosar,

În concluzie, în urma divizării, A_______ s-a substituit în drepturile și obligațiile Delamode în raporturile cu debitoarea și cu avalistul, urmând a proceda la efectuarea tuturor formalităților necesare finalizării transferului drepturilor în toate dosarele de executare silită sau aflate pe rolul instanțelor de judecată.

Prin acest protocol s-au predat către A_______ toate contractele de intermediere DKV, împreună cu garanțiile aferente acestora. Delamode s-a obligat prin protocol să transfere către A_______ toate drepturile și obligațiile principale dar și accesorii aferente acțiunilor judecătorești și procedurile de executare silită demarate de către Delamode având ca obiect recuperarea creanțelor neîncasate din contractele de intermediere cârduri DKV.

La data de 09.10.2013, Delamode a transmis o cerere prin care a solicitat executorului judecătoresc restituirea biletului la ordin pentru a putea fi girat. După îndeplinirea procedurilor legale referitoare la girare, biletul la ordin a fost returnat executorului judecătoresc.

Față de acestea, creditoarea a solicitat validarea popririi terțului poprit în dosarul de executare 134/2013 B__ H____ P_________ pentru suma de 39.970 Euro (sau echivalentul în lei) astfel cum a fost dispus prin titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 6104 din 08.10.2013 a Judecătoriei A___. S-au îndeplinit condițiile prealabile necesare acestui demers, executorul judecătoresc B__ P_________ a transmis la 18.11.2013 înștiințarea de înființare a popririi către terțul poprit, N___ D______ și către debitorul N___ A_____.

Conform art. 789 C.pr.civ. poprirea înființată asupra unei creanțe cu termen sau sub condiție va putea fi validată, dar hotărârea nu va putea fi executată decât după ajungerea creanței la termen sau, după caz, la data îndeplinirii condiției. Având în vedere că sentința civilă, titlul executoriu în cauză, se prevede un termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a acesteia pentru ca terțul poprit N___ D______ să achite suma către debitorul N___ A_____, poprirea va putea fi totuși validată, însă va fi executată la ajungerea la termen, mai exact după expirarea celor 6 luni.

In concluzie, creditoarea a solicitat admiterea cererii de validare a popririi pentru suma de 39.485 euro împotriva terțului poprit N___ D______ V_______, astfel cum a fost formulată.

În drept, a invocat dispozițiile art. 789 C.pr.civ. și art. 223 C.pr.civ.

Debitorul și terțul poprit a depus întâmpinare, prin care a solicitat să se respingă acțiunea creditoarei, în principal, prin admiterea excepțiilor lipsei calității procesuale active a creditoarei și a lipsei de interes, iar în subsidiar, pentru că aceasta este neîntemeiata.

Privitor la excepția lipsei calității procesuale active a creditoarei, a arătat că aceasta susține că este o societate nou înființată, cu ocazia divizării parțiale a societății comerciale Delamode România S.R.L. Ca urmare, la data înființării noii societăți, adică 26 iulie 2013, s-au produs efectele proiectului de divizare, iar nou înființata societate a preluat o parte din activele și pasivele societății Delamode România S.R.L. Printre aceste active, s-ar regăsi și suma de 170.108,55 euro, pe care ____________________. și N___ A_____ în calitate de avalist, le-ar datorat societății Delamode România S.R.L.

În realitate, ____________________., societate înregistrată la Registrul Comerțului A___, sub nr. JXXXXXXXXXXXX și C.U.I. xxxxxxx, și domnul N___ A_____, datorează suma de 170.108,55 euro, doar societății comerciale Delamode România S.R.L., pentru această datorie societatea Eurocargo S.R.L. emițând biletul la ordin avalizat de către N___ A_____, în calitate de administrator al societății.

Deoarece la data scadenței acestui bilet, societatea pe care debitorul N___ A_____ o administra nu a avut disponibil în cont pentru plata biletului, creditoarea S.C. Delamode România S.R.L. a început executarea silită a societății debitoare, precum și a domnului N___ A_____ în calitate de avalist. Astfel, în luna aprilie a anului 2013, s-a format dosarul execuțional nr. 134/2013, dosar instrumentat de către B__ H____ P_________, împotriva titlului executoriu din acest dosar, debitoarea formulând o opoziție la executare, opoziție care a fost finalizată abia în data de 08 octombrie 2013. Ultimele acte depuse de către S.C. Delamode România S.R.L, (și nu de către S.C. A_______ T________ Solutions S.R.L., în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, soluționat de către Judecătoria A___, cel care a avut ca obiect opoziția la executare, poartă data de 12 septembrie 2013 și reprezintă un răspuns la întâmpinarea formulată în acel dosar.

Deci, în data de 10 septembrie 2013, societatea Delamode România S.R.L. - care și-a continuat existența după divizare, la șase luni de la data publicării în Monitorul Oficiai a proiectului de divizare și la două luni după finalizarea divizării, și-a apărat în continuare în fața instanței, dreptul său de creanță pe care-l deținea, susținând că ea este titulara acestui drept.

Important este faptul că în data de 6 august 2014, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, soluționat de către Judecătoria A___, care a avut ca obiect opoziția la executare, creditoarea S.C. Delamode România S.R.L., societatea care încheiase procedura de divizare parțială și transferase ca efect al acestei divizări, creanța pe care o avea față de avalistul N___ A_____, către nou înființata S.C. A_______ T________ Solutions S.R.L., a formulat o cerere reconvențională, prin care, S.C. A_______ T________ Solutions S.R.L. a cerut partajarea imobilului pe care îl dețineau în coproprietate soții N___, invocând faptul că este titulara unei creanțe reprezentate de biletul la ordin avalizat de N___ A_____, dar, acest bilet la ordin este în prezent executat de către alt creditor, S.C. A_______ T________ Solutions S.R.L., care susține că ia fost girat în data de 31 iulie 2013, sau cel puțin așa este înscris pe biletul la ordin.

In aceste condiții, creditorul ar fi S.C. Delamode România S.R.L., care era beneficiarul inițial al biletului la ordin și care în data de 6 august 2014, după încheierea procedurii de divizare, a inițiat o procedură de partaj imobiliar, invocând ca și creanță biletul la ordin, sau S.C. A_______ T________ Solutions S.R.L, care deși prin proiectul de divizare ar fi trebuit să preia această creanță, încă din data de 27 iulie 2014 (data încheierii procesului de divizare), a preferat să nu întreprindă nimic în vederea recuperării acesteia, neanunțându-1 nici măcar pe executorul judecătoresc despre schimbarea titularului creanței din dosarul execuțional, să aștepte încheierea procesului de partaj inițiat de către cealaltă societate, și doar după aflarea soluției nefavorabile pentru S.C. Delamode România S.R.L., să se prevaleze de biletul la ordin avalizat retroactiv, încercând recuperarea contravalorii acestui bilet.

Astfel, doar în data de 9 octombrie 2013, adică la o zi după ce a fost pronunțată hotărârea judecătorească prin care imobilul supus partajării, i-a fost atribuit terțului poprit N___ D______ V_______, față de care creditoarea S.C. Delamode România S.R.L. nu avea nicio creanță de recuperat, creditoarea Delamode România S.R.L. a solicitat executorului judecătoresc, restituirea biletului la ordin pentru a-l gira către creditoarea din dosar, S.C A_______ T________ Solutions S.R.L.

Așadar, nu poate fi primită susținerea creditoarei S.C. A_______ T________ Solutions S.R.L., potrivit căreia de la data înființării acestei noi societăți, adică de la data de 26.07.2013, aceasta ar fi preluat creanța pe care S.C. Delamode România S.R.L. o avea față de debitori, creanță în sumă de 170.108,55 euro, atâta timp cât la două luni de la data divizării, societatea comercială S.C. Delamode România S.R.L., cerea în scris unei instanțe de judecată să-i fie recunoscută această creanță, iar la trei luni de la data divizării și la o zi după aflarea soluției pronunțată printr-o hotărâre judecătorească nefavorabilă, aceeași societatea comercială S.C. Delamode România S.R.L., gira biletul la ordin către creditoarea din prezentul dosar.

În altă ordine de idei, în data de 9 octombrie 2013, S.C. Delamode România S.R.L. a solicitat executorului judecătoresc să-i trimită în original titlul executoriu cară făcea obiectul dosarului execuțional nr. 134/2013, reprezentat de biletul la ordin în cauză. Această cerere a creditoarei S.C. Delamode România S.R.L. a fost făcută pentru a fi girat biletul către S.C. A_______ T________ Solutions S.R.L. Executorul a trimis în original acest bilet creditoarei S.C. Delamode România S.R.L., iar aceasta, în luna noiembrie a anului 2013, a girat acest bilet către reclamanta din prezentul dosar. În primul rând, se pune problema cum creditoarea S.C. Delamode România S.R.L., a girat acest bilet, către creditoarea din prezentul dosar la 7 luni de la data refuzării la plată a acestui bilet de către bancă, la 6 luni de la data înregistrării unui dosar execuțional în vederea executării silite a acestui bilet, la 6 luni de la data încuviințării executări silite de către instanță, la 8 luni de Ia data publicării în Monitorul Oficial al proiectului de divizare, care cuprindea și Anexa 1 cu activele transferate reclamantei printre care și datoria lor și la 4 luni de la data încheierii procesului de divizare.

S.C. Delamode România S.R.L., a efectuat modificări pe un bilet la ordin care fusese deja refuzat la plată, deci devenise titlu executoriu, fusese aprobată executarea lui în forma nemodificată de către instanță, și se afla în executare silită de câteva luni, în plus, dacă executorul judecătoresc, a trimis creditoarei S.C. Delamode România S.R.L., biletul la ordin în vederea girării lui, în luna octombrie a anului 2013, cum de creditoarea a completat pe bilet, menționând ca dată a girării biletului, luna iulie a anului 2013, adică cu trei luni înainte ca el să fie cerut de la executor în vederea girării lui către reclamantă. În concluzie, creditoarea a modificat un titlu executoriu a cărui executare fusese deja încuviințată de care instanță și a antedatat acest titlu executoriu, fapte care au ca și consecință imediată anularea acelui titlu. Creditoarea a depus anexat cererii sale, o copie a biletului la ordin, copie care a fost făcută înainte de data girării acestui bilet, în mod intenționat, pentru ca instanța să nu poată observa data girării biletului, respectiv 31 iulie 2013, adică o dată aflată după încheierea procesului de divizare, atunci când nu se mai puteau gira bilete la ordin și antedatată cu trei luni, față de data la care creditoarea S.C. Delamode România S.R.L. a solicitat executorului judecătoresc să-i restituie în original biletul la ordin, pentru a-l gira creditoarei A_______ T________ Solutions. Pentru toate aceste considerente, a solicitat să se constate că _______________________________ SRL, nu are nicio creanță facă de debitorul N___ A_____, astfel că nu poate avea calitate procesuală activă în acest dosar și ca urmare se impune admiterea excepției lipsei calității procesuale active a contestatoarei.

Privitor la excepția lipsei de interes, au arătat că, atâta vreme cât creditoarea nu are de recuperat nicio sumă de bani de la debitorul N___ A_____, ea nu are niciun interes în promovarea acestei acțiuni.

Pe fondul cauzei, au arătat că în data de 13.11.2014, terțul poprit, N___ D______ V_______, i-a achitat debitorului N___ A_____ suma de bani stabilită ca sultă, urmare a atribuirii în întregime către aceasta a imobilului, bun proprietate comună, în cuantum de 39.485 euro, stingând astfel orice obligație pe care o avea față de acesta, această plată fiind consemnată în declarația notarială autentificată sub nr. 3765/13.11.2014 de notarul public I___ B____ – G_________.

La data de 18.11.2014, terțul poprit N___ D______ V_______ a primit de la B__ H____ P_________ o cerere de indisponibilizare a sumelor de bani pe care le-ar datora debitorului N___ A_____, până la concurența sumei de 39.485 euro, însă aceasta a fost primită ulterior datei la care acesta și-a îndeplinit obligația de plată față de terțul poprit, iar la data de 10.12.2014 a înregistrat la B__ H____ P_________ o adresă în acest sens.

Pentru cele arătate mai sus, au solicitat respingerea cererii, întrucât terțul poprit nu mai datorează nicio sumă de bani debitorului N___ A_____, creditoarea neavând nicio justificare în promovarea acesteia.

Prin răspunsul la întâmpinare, creditoarea a arătat că are calitate procesuală activă în cauză, având în vedere că activitatea _______________________ a fost divizata în urma îndeplinirii tuturor condițiilor legale, legate de proiectul de divizare, publicitatea procedurii și a protocolului de divizare. Această divizare a fost una complexă, de mare amploare, care a însumat predarea către ea a mai mult de 600 de clienți/debitori, volumul ridicat de contractele transferate necesitând realizarea unei noi contabilități, noi înscrieri și a unui nou sistem de stocare material electronic, practic o nouă infrastructură. Odată transferate toate acestea, a procedat la redactarea de adrese către toate birourile execuționale pentru debitorii aflați într-o astfel de procedura, a redactat adrese către ceilalți clienți-debitori, a procedat la preluarea procedurilor de insolvență prin transmiterea de adrese cu privire la schimbarea creditorului, pentru toate cele peste 600 de contracte, apoi a așteptat ca executorii să transmită biletele la ordin pentru a fi girate și pentru a se definitiva întregul proces de divizare.

Aceasta este rațiunea pentru care există o perioadă de timp între data protocolului de divizare și girarea efectivă a biletului ia ordin, perioada fiind una rezonabilă, necesară oricărei societăți aflate într-o astfel de situație să gestioneze un astfel de transfer. Astfel până la definitivarea întregului proces, inclusiv la girarea efectivă a biletului la ordin, nu a transmis cereri de înlocuire a creditorului în procesele aflate pe rol, Delamode continuând să fie creditoarea acestora.

Privitor la girarea biletului la ordin, a arătat că, potrivit doctrinei „Girul urmat de tradițiunea înscrisului cambial produce următoarele efecte: a) efect translativ al drepturilor izvorâte din cambie, b) efectul de garanție al creanței cambiale, c) efect de legitimare. Prin Protocolul de divizare împreună cu girarea și tradițiunea biletului la ordin, s-a realizat transferul complet către ea a tuturor efectelor biletului la ordin. Girul biletului la ordin a fost un gir posterior, după data scadenței, „producând efectele unei cesiuni ordinare, girantul subrogăndu-se în toate drepturile girantului. Conform Legii nr. 58/1934, art. 16 și 22, la momentul girării biletul la ordin, ca etapă finală după protocolul de divizare, s-a subrogat în toate drepturile deținute de către Delamode Romania SRL, iar conform pct. 143 din Norma C_____ nr. 6/1994, a exercitat toate drepturile aparținând girantului, pe care acesta le avea contra tuturor debitorilor cambiali în momentul scadenței.

D____ urmare, preluând toate drepturile deținute de către Delamode, a continuat executarea silită și are calitate procesuala activă atât în prezenta cauză, cât și în orice altă cauză ce s-ar baza pe relațiile ce reies din biletul la ordin și contractul de furnizare cartele. Faptul că nu s-a depus o copie a biletul la ordin girat nu reprezintă un fapt intenționat, astfel cum prezintă pârâții, ci nu a avut posibilitatea să-l depună, deoarece biletul la ordin se afla în posesia executorului judecătoresc.

Pârâții nu aduc niciun argument care să conducă la admiterea excepției lipsei calității procesuale active, afirmând doar în mod tendențios doar că, _______________________, nemulțumită de soluția de atribuire a acestui imobil, soluție care îi bloca la acel moment executarea silită, a preferat, la o zi după aflarea sentinței, să mute creanța pe care o avea, către societatea comercială A_______ T________ Solutions SRL, pentru a încerca o nouă modalitate de recuperare în mod indirect a creanței sale. _______________________ nu a preferat mutarea creanței câtre ea, ci după cum a indicat mai sus, proiectul de divizare a fost unul major, care a început înaintea pronunțării instanței, continuând până la momentul final al girării efective. De asemenea, că nu încearcă vreo modalitate de recuperare nelegală, indirectă, obținută în urma girării, ci prezenta acțiune reprezintă o modalitate de exercitare a drepturilor transferate de către Delamode, drepturi ce existau și anterior.

Enumerarea unor perioade de timp de către pârâți nu reprezintă argumente împotriva procesului de divizare și cesiune a întregii relații comerciale, împreună cu girarea biletului la ordin, transferarea a 600 de contracte (împreună cu toate contractele de garanție, ceea ce duce la peste 1200 de contracte transferate efectiv) necesită o perioadă de timp îndelungată, indicarea lunilor în mod repetat de către pârâții nu face nelegală trecerea acestor zile.

Ca urmare, a arătat că are calitate procesuală activă în prezenta cauză, calitate ce a fost transmisă de către societatea Delamode atât prin divizare, protocol de predare dar si prin girarea și remiterea efectivă a biletelor la ordin.

Privitor la excepția lipsei de interes în promovarea prezentei acțiuni, a arătat că pârâții indică lipsa interesului în promovarea acțiunii, bazându-se pe aceleași argumente și realizând o confuzie între cele două condiții de exercitare a acțiunii. Or, interesul este folosul practic urmărit de cel a ce a pus în mișcare acțiunea civilă, calitatea procesuală presupunând existența unei identități intre persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă).

Prin validarea de poprire urmărește ca la expirarea celor 6 luni oferite de câtre instanță pentru plata sultei, să obțină suma ele 39.485 Euro, interesul fiind unul direct, în folosul practic al recuperării unor sume de bani din debitul total de 170.108,55 euro. D____ urmare, interesul său este născut și actual, legitim, personal și direct, fiind îndeplinită această condiție de admisibilitate a cererii de chemare în judecată.

La 24.06.2014, creditoarea a depus o completare de acțiune, prin care a solicitat : față de declarația notarială autentificată prin încheierea nr. 3765/13.11.2013 de către BNP I___ B____ G_________, în principal, să constate că ea nu reflectă stingerea obligației de plată a sultei prin plata efectivă a sumelor datorate și, în subsidiar, să fie declarată inopozabilă față de ea, în temeiul art. 1562 C.civ.; să se dispună obligarea terțului poprit la plata sumei de 39.970 euro (sau echivalentul în lei) la termenul prevăzut în titlu executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 6104 din 08.10.2013 din dosarul nr. XXXXXXXXXXXX aflat pe rolul Judecătoriei A___.

În susținerea primului capăt de cerere a arătat că, în principal, declarația notarială nu face dovada stingerii prin plată a obligației de plată a sultei deoarece la data declarației, obligația nu exista, și în subsidiar, că dacă se consideră că Declarația notarială echivalează cu o remitere de datorie a debitorului N___, aceasta este încheiată în frauda creditorilor și inopozabilă acestora ca urmare a admiterii acțiunii revocatorii.

Prin sentința civilă nr. 6104/08.10.2013 a fost partajat imobilul aparținând soților N___, sentință ce le-a fost comunicată la data de 14.11.2013. Până la comunicarea sentinței, nu se cunoștea cota ce urma să revină debitorului N___ A_____ și nici valoarea acesteia, iar în lipsa unor date exacte referitoare la întinderea obligației d-nei N___ față de soțul acesteia, nu putea proceda la urmărirea sumelor obținute. Până la redactarea hotărârii, instanța comunicase pronunțarea numai sub forma existentă pe portal, respectiv „ Respinge opoziția la executare. Admite acțiunea reconvențională”. Același este motivul pentru care nici pârâții nu aveau cum să cunoască cuantumul sultei pentru a pregăti o eventuală plată. Pârâții au cunoscut cuantumul sultei abia în ziua în care li s-a comunicat sentința, data de 13.11.2013, data în care a fost dată și declarația autentică privind efectuarea plății.

Imediat cum i-a fost comunicată sentința civilă și a putut cunoaște care este cota ce revine fiecărui soț și care este cuantumul sultei ce trebuie plătită, creditoarea a procedat la transmiterea unui cereri de poprire către executorul judecătoresc. Chiar dacă poprirea a fost înaintată înainte de a rămâne definitivă sentința, art. 780 alin. 1 C.pr.civ. permite poprirea bunurilor pe care un terț le-ar datora în viitor unui debitor.

Poprirea terțului N___ D______ a fost realizată în conformitate cu dispozițiile legale, acesteia fiind-i transmisă adresa de poprire la data de 18.11.2013. B__ P_________ i-a solicitat transmiterea în original a titlului executoriu reprezentat de sentință pentru realizarea demersurilor, astfel încât aceasta se găsește și la dosarul de executare nr. 134/2013.

Primirea sentinței pe data de 14.11.2013, transmiterea imediată împreună cu cererea de poprire și comunicarea efectiva a popririi în mai puțin de 4 zile reprezintă un termen rapid, luându-se în considerare că zilele de 16-17.11.2013 au fost zile nelucrătoare.

Privitor la declarația notarială, aceasta nu face dovada stingerii prin plată a obligației de plată a sultei înainte de data popririi, pârâții încercând să se apere în prezenta cerere prin invocarea stingerii datoriei prin plată, înainte de data popririi, însă din actele depuse și din prevederile legale reiese că obligația de plată a sultei nu se putea stinge prin plată înainte de data rămânerii definitive a sentinței și declarația notarială depusă nu constituie o dovadă a plății efective, obligația de plată a sultei luând naștere la data rămânerii definitive a sentinței.

Instanța a dispus achitarea sultei in termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a sentinței. Înainte de data rămânerii definitive a sentinței, terțul poprit N___ D______ V_______ nu putea stinge obligația de plată a sultei în mod valabil, deoarece obligația de plată nu exista încă. Astfel, prevederile art. 711 alin. 4 C.pr.civ. stabilesc ca împărțirea bunurilor proprietate comună poate fi hotărâtă și în cadrul judecării contestației la executare, iar art. 717 alin. 4 stabilește că, pentru astfel de hotărâri, calea de atac este cea stabilită de dreptul comun. În materia partajului dreptul comun este prevăzut la art. 934 C.pr.civ., care stabilește că hotărârea de partaj are efect constitutiv și odată rămasă definitivă, hotărârea de partaj constituie titlu executoriu. Aceste prevederi conduc la concluzia existenței unei condiții ce afectează obligațiile și drepturile născute din sentința prin care s-a pronunțat partajul, condiția rămânerii definitive fiind aceea care determină termenul de la care se nasc obligațiile și drepturile. Spre deosebire de termen, modalitatea condiției este cea care afectează însăși nașterea raportului obligațional. Astfel, până la îndeplinirea condiției suspensive, raportul obligațional nu există.

Mai mult, în materia partajului, Noul Cod de procedură reia noul principiu din Codul Civil al caracterului constitutiv al actului de partaj. Astfel, drepturile și obligațiile născute de la data actului de partaj nu vor mai avea caracter retroactiv, orice plăți făcute anterior în temeiul lor fiind considerate nedatorate.

Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau, după caz, al sumelor de bani ce i-au fost atribuite numai cu începere de la data stabilită în actul de partaj, dar nu mai devreme de data încheierii actului, în cazul împărțelii voluntare, sau, după caz, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești. În cazul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai dacă actul de partaj încheiat în formă autentică sau hotărârea judecătorească rămasă definitivă, după caz, au fost înscrise în cartea funciară.

În situația sumelor datorate ca sultă de d-na N___, obligația s-a născut numai de la data de 14.12.2013, respectiv la 30 de zile de la data comunicării sentinței către ea, astfel, chiar dacă s-ar fi efectuat vreo plată în data de 13.11.2013, aceasta ar avea caracterul de plată nedatorată a d-nei N___, terțul poprit, către dl. N___, debitorul și nu ar putea stinge obligația născută la data de 14.12.2013.

Conținutul declarației nu atestă efectivitatea plății, pârâții depunând la dosarul prezentei cauze o declarație notarială autentificată prin încheierea nr. 3765 din 13.11.2013 prin care N___ A_____ declară că a primit sulta în valoare de 39.485 euro de la soția sa. Chiar dacă s-ar considera că s-ar fi putut realiza o plată înainte de data rămânerii definitive a hotărârii, declarația notarială depusă nu face dovada plății, aceasta conținând numai declarația debitorului N___ A_____ că a primit sulta și nu oferă nicio altă informație legată de modul efectiv în care a fost realizată plata sultei. Chiar dacă este un act în formă autentică, conținutul său nu este atestat de către notar, acesta neluând act el însuși de remiterea sumei.

Aceleași efecte le-ar fi avut și o chitanță de mână sau o declarație în fața instanței a d-nei N___, care ar fi putut susține că sulta i-a fost achitată în data de 14 sau de 15 sau de 17, după cum ar fi dorit să declare. Susținerea că sulta s-ar fi plătit în numerar, fără a exista nicio dovada a extragerii stimelor dintr-un cont al d-nei N___ și fără a exista vreun martor care să arate în ce condiții a fost achitată suma, care este proveniența banilor etc., nu face decât să ridice suspiciuni serioase cu privire la posibila incidență a unei infracțiuni de fals în declarații. Predarea unei sume atât de mari este dificilă în formă lichidă, deoarece ar ridica probleme legate de modul în care a fost transportată până la locul plății, depozitată, numărată și de ce s-a întâmplat cu aceasta după ce a fost plătită.

Suspiciunile de fals în declarații sunt întărite și de faptul că, în aceeași zi în care a fost primită sentința civila a fost încheiată și declarația, fără însă a se specifica în aceasta din urma, data la care a fost primită suma de bani.

Reaua-credință a terțului poprit N___ D______ V_______ reiese din faptul că obligația de plată a sultei s-a născut la data de 14.12.2013 și devenea scadentă la 6 luni după această dată. Pentru a încerca blocarea unei eventuale acțiuni de poprire și de validare a popririi, N___ D______ V_______ a ales să simuleze o plată anticipată, care, dacă ar fi fost în realitate achitată, ar reprezenta o plata nedatorată la acel moment. Dacă terțul poprit N___ D______ V_______ ar fi oferit sulta, astfel cum declară soțul acesteia, se ridică întrebarea legitimă de ce nu a achitat-o în fața notarului, printr-o chitanță care să indice forma în care a fost plătită, astfel încât să fi fost numărată și observată direct de către notar. N___ D______ V_______, în mod voit și cunoscând faptul că sulta este destinată executării silite, a stabilit împreună cu soțul său, N___ A_____, să simuleze plata sumei de bani, urmând ca acesta din urmă să declare în fața notarului ca a primit suma.

Toate acestea ridică suspiciuni reale asupra modului în care soții s-au înțeles să realizeze această operațiune si neremiterii efective a sumei de bani. Conform doctrinei „frauda terțului are de asemenea un înțeles larg, ca și în cazul debitorului, cuprinzând nu numai intenția directă, ci și simpla cunoaștere a prejudiciului creditorului. Se socotește fraudă la lege, când anumite norme legale sunt folosite nu în scopul în care au fost edictate, ci pentru eludarea altor norme legale imperative, cu alte cuvinte o nesocotire oculta a legii, prin abaterea unor dispoziții legale de la sensul și spiritul lor”.

Modul în care pârâții s-au înțeles să simuleze plata sultei și prin declarația notarială să își creeze o probă care să facă dovada că tranzacția ar fi existat în realitate, reprezintă o fraudă a legii și a creditorilor. Numai printr-o privire la ansamblu asupra întregului material și situații faptice, se va putea observa că pârâții fraudează legea în mod constant, încearcă să realizeze construcții contractuale pentru a se putea sustrage de la aplicarea legii.

În prezenta cauză, cât și în toată procedura de recuperare a debitului de la N___ A_____, ea creditoarea a fost de bună credință și a încercat în permanență să obțină sumele de bani datorate pentru care a prestat servicii în mod complet și la timp. Debitorul N___ A_____ a încercat să se sustragă de la executare prin formularea de contestații la executare (care au fost respinse), prin ascunderea de bunuri, prin deturnarea de fonduri către o altă societate (Eurocargo A_____, în care este asociat împreuna cu soacra sa în vârsta de 78 ani, asociat fictiv). Comportamentul debitorului a îngreunat și îngreunează toate încercările de recuperare a sumelor datorate, fiind în contra intereselor creditorilor.

Privitor la declarația notarială, aceasta îi este inopozabilă în temeiul art. 1562 C.civ., fiind realizată în frauda legii și a creditorilor. În situația în care se va considera că declarația notarială produce efecte de stingere a obligației de plata a sultei, a solicitat să se facă aplicarea prevederilor art. 1562 C.civ., în lipsa oricărei dovezi a plății efective a sumelor, declarația notarială poate produce efecte de stingere a datoriei doar dacă este considerată prin conversiune (art. 1260 C.civ.) un act de remitere de datorie, fiind o liberalitate.

Această donație indirectă realizată în detrimentul creditorilor, nu poate produce efecte nici față de ea, întrucât conform doctrinei, „în principiu, acțiunea pauliană poate viza toate actele prin care debitorul micșorează în mod fraudulos garanția creditorilor săi, fie ca actele lui sunt cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, unilaterale sau bilaterale". Conform art. 1562 alin. (1) „Daca dovedește un prejudiciu, creditorul poate cere să fie declarate inopozabile față de el actele juridice încheiate de debitor în frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care debitorul își creează sau își mărește o stare de insolvabilitate".

In speță, sunt îndeplinite condițiile admiterii acestei acțiuni, prejudiciul pe care l-a suferit, fraudarea debitorilor și complicitatea terțului la fraudă.

Fraudarea debitorilor si complicitatea terțului poprit la fraudă au fost detaliate mai sus, iar în ceea ce privește prejudiciul adus creditorului, debitorul și-a creat sau și-a mărit o stare de insolvabilitate prin încheierea actului juridic, prejudiciul concretizat în imposibilitatea urmăririi sultei prin poprire și prin validare de poprire, astfel mărindu-se starea de insolvabilitate a debitorului N___ A_____.

Conform jurisprudenței „Nu există prejudiciu cauzat creditorului reclamant care să justifice admiterea acțiunii pauliene sau revocatorii, în situația în care în patrimoniul debitorului vânzător există și alte bunuri a căror valoare depășește cu mult valoarea creanței și care au fost deja sechestrate de către creditor, per a contrario, în prezenta cauză, nu există alte bunuri în patrimoniul debitorului, pentru a putea fi urmărite și deci, de a satisface pe deplin creanța deținută. Debitorul nu are bunuri de o valoare asemănătoare ori măcar egală, ceea ce face ca prejudiciul să existe.

De asemenea, a potrivit jurisprudenței „Sarcina probei pentru dovedirea inexistentei unei stări de insolvabilitate incumbă debitorului. Debitorul are obligația de a face dovada unui fapt pozitiv, acela ca are alte bunuri în proprietate a căror valoare poate acoperi cuantumul creanței debitorului și nu invers, respectiv obligația creditorului de a face dovada unul fapt negativ general, iar potrivit art. 1563 C.civ. „Creanța trebuie să fie certă la data introducerii acțiunii.”

Noua reglementare se detașează astfel de opinia unanimă a doctrinei juridice care susține că, pentru promovarea acțiunii revocatorii, creanța creditorului trebuie să fie certă, lichidă și, în principiu anterioară actului a cărui inopozabilitate se cere. Concepția noului Cod civil este în acord cu noile orientări din dreptul francez care militează pentru lărgirea aplicabilității acțiunii revocatorii.

În acest cadru legal, creditoarea a arătat că deține o creanță certă, lichidă și exigibilă, atât la momentul încheierii actelor prejudiciabile de către N___ A_____, cât și la momentul formulării prezentei acțiuni, actul încheiat de pârâți fiindu-i prejudiciabil și încheiat în fraudarea intereselor sale, fiind o liberalitate care mărește starea de insolvabilitate a debitorului. Ca urmare, a solicitat să se declare inopozabilitatea față de ea a declarației notariale și să se admită cererea de validare a popririi d-nei N___ D______ V_______.

● La termenul de judecată din data de 18.09.2014, instanța a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive și lipsei de interes, pentru motivele reținute în încheierea de ședință de la acea dată.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele :

Împotriva debitorului N___ A_____ s-a început executarea silită de către creditoarea _______________________________ SRL, în temeiul titlului executoriu constând în biletul la ordin emis de ________________ la data de 05.10.2010, scadent la data de 12.03.2013, avalizat de debitor, executare silită ce face obiectul dosarului execuțional nr. 134/2013 al B__ H____ P_________.

Executorul judecătoresc a emis adresa de înființare a popririi (fila 50) către terțul poprit N___ D______ V_______, adresă comunicată la data de 18.11.2013 (fila 40); terțul poprit nu a dat curs acesteia, motiv pentru care creditoarea a solicitat, prin cererea ce face obiectul dosarului de față, validarea popririi.

Instanța reține că potrivit art. 789 al. 4 C.pr.civ., „Dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit îi datorează sume de bani debitorului, instanța va da o hotărâre de validare a popririi, prin care îl va obliga pe terțul poprit să îi plătească creditorului, în limita creanței, suma datorată debitorului, iar, în caz contrar, va hotărî desființarea popririi”.

În speță, terțul poprit N___ D______ V_______ îi datorează sume de bani debitorului N___ A_____, potrivit sentinței civile nr. 6104/08.10.2013 pronunțate de Judecătoria A___ în dos. nr. XXXXXXXXXXXX (filele 16-23), prin care, la cererea creditoarei, s-au partajat bunurile comune dobândite în timpul căsătoriei de către soții N___ A_____ și N___ D______ V_______, iar N___ D______ V_______ a fost obligată să plătească lui N___ A_____ suma de 39.485 euro (sau echivalentul în lei), cu titlu de sultă, în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii.

Debitorul și terțul poprit au invocat că datoria s-a stins la data de 13.11.2013, conform declarației autentificate de la fila 63, deci înainte de primirea adresei de înființare a popririi (ce a avut loc la data de 18.11.2013, fila 40), astfel că poprirea nu mai poate fi validată.

Invocarea nu poate fi primită.

Astfel, art. 679 alin. 1 C.civ. (art. 785 din vechiul C.civ.) consacră o modalitate juridică specială de prevenire a fraudelor pe care copărtașii le-ar putea săvârși în dauna creditorilor lor și anume instituția opoziției creditorilor la împărțeală.

Așa cum a statuat doctrina juridică în materie (F_______ D___, Tratat de drept succesoral, Ed. Universul Juridic, 2002, pag. 515), dreptul de opoziție se poate exercita printr-o declarație formală în acest sens, dar și prin orice alt act al creditorului adus la cunoștința copărtașilor din care reiese neîndoielnic voința sa de a participa la partaj, de exemplu cererea de împărțeală făcută pe calea acțiunii oblice, cum a fost în cazul de față.

Exercitarea opoziției de către creditor are ca efect, printre altele, pe acela că (opoziția) valorează poprire, adică bunurile succesorale care cad în lotul copărtașului debitor devin indisponibile, astfel el nu poate încasa sumele ce i se cuvin în urma partajului și nici nu poate dispune de bunurile atribuite.

Deci, cererea de partaj pe cale oblică a creditoarei (din dos. nr. XXXXXXXXXXXX) a avut ca efect automat poprirea sumei de bani ce se cuvine debitorului în urma partajului, adică poprirea sumei de bani pe care terțul poprit (N___ D______ V_______) o datorează debitorului (N___ A_____), în speță 39.485 euro sau echivalentul în lei.

Așadar, poprirea exista prin simpla cerere de partaj pe cale oblică făcută în cadrul dos. nr. XXXXXXXXXXXX.

Ca atare, terțul poprit nu putea plăti debitorului, la 13.11.2013, pentru că poprirea exista, iar dacă a făcut-o, atunci a încălcat poprirea existentă (în loc să consemneze suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit), pe cale de consecință, având în vedere dispozițiile art. 789 alin. 1 C.pr.civ., se impune validarea popririi și deci admiterea cererii de chemare în judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea formulată de creditoarea _______________________________ SRL, CUI RO xxxxxxxx; JXXXXXXXXXXXX, cu sediul ales în București, ____________________-52, _______________, în contradictoriu cu debitorul N___ A_____, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în A___, ____________________. 6, jud. A___ și terțul poprit N___ D______ V_______, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în A___, ____________________. 6, jud. A___.

Validează poprirea înființată de B__ H____ P_________ prin adresa de înființare a popririi comunicată terțului poprit la 18.11.2013, în cadrul dosarului execuțional nr. 134/2013.

Obligă terțul poprit N___ D______ V_______ să plătească creditoarei _______________________________ SRL suma de 39.485 euro (sau echivalentul în lei), pe care terțul poprit o datorează debitorului N___ A_____.

Cu drept de apel în termen de 5 de zile de la comunicare, ce se depune la Judecătoria A___.

Pronunțată în ședința publică, azi 18.11.2014.

Președinte Grefier

A_____ N____ C_____ M_______

Red/dact.AN/CM/18.12.2014; se comunică părților.