R O M Â N I A
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția a II –a civilă de C_________
Administrativ și Fiscal
Nr. operator de date cu caracter personal:3159
Dosar nr.XXXXXXXXXC/2011* - A
DECIZIA NR.80/C/2014 - A
Ședința publică din 22 mai 2014
Președinte: S____ D______ – judecător
Judecător : F______ M______
Grefier : M_____ L_____
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii asupra apelului litigii cu profesioniștii formulat de apelanta reclamantă U______ JUDEȚEANĂ A COOPERAȚIEI DE CONSUM U.J.C.C. Bihor cu sediul în Oradea, ____________________, județul Bihor, în contradictoriu cu intimata pârâtă S_________ COOPERATIVĂ DE CONSUM CONSUMCOOP BEIUȘ cu sediul în Beiuș, Piața S_____ V_____, nr.6-8, județul Bihor, împotriva Sentinței nr.431/______________ pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosarul nr. XXXXXXXXXC/2011, având ca obiect acțiune în anulare a hotărârii A__.
Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din 15 mai.2013, când părțile prezente au pus concluzii asupra apelului, concluzii care au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar, instanța, având nevoie de timp în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 22 mai 2014.
CURTEA DE APEL
D E L I B E R Â N D :
Asupra apelului în comercial de față, constată următoarele: Deliberând asupra recursului de față, din analiza actelor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 03.06.2011 pe rolul Tribunalului Bihor - Secția a ll-a Civilă, de C_________ Administrativ si Fiscal sub nr. XXXXXXXXXXXXX, reclamanta U______ Județeană a Cooperației de Consum - U.J.C.C. BIHOR, în contradictoriu cu pârâta S_________ Cooperativă de Consum CONSUMCOOP Beiuș, a solicitat constatarea nulității absolute a Hotărârii nr. 1 din 09.05.2011 a Adunării Generale Extraordinare a CONSUMCOOP Beiuș și în subsidiar, anularea aceleiași hotărâri.
Prin sentința comercială nr. 431/____________________ 2012, Tribunalul Bihor a respins excepțiile lipsei calității procesuale active și lipsei de interes, invocate de pârâtă; a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantă și a obligat reclamanta la plata sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată în favoarea pârâtei.
În motivarea soluției pronunțate, tribunalul nu a reținut nici un argument, limitându-se la reproducerea expunerii motivelor invocate de reclamantă în susținerea cererii.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, invocând printre altele și încălcarea dispozițiilor art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod procedură civilă și solicitând schimbarea în parte a acesteia, în ceea ce privește respingerea acțiunii, cu menținerea soluției de respingere a excepțiilor invocate de pârâtă
Prin concluziile scrise depuse la dosar, pârâta a reiterat excepțiile lipsei calității procesuale active și lipsei de interes a reclamantei, arătând că nu își poate valorifica apărările pe altă cale, întrucât în condițiile respingerii acțiunii reclamantei, nu justifică interes în atacarea hotărârii primei instanțe.
Prin Decizia nr. 28/C/2013 - A din 4 aprilie 2013, Curtea de Apel Oradea - Secția a ll-a Civilă, de C_________ Administrativ și Fiscal, a admis apelul, a anulat sentința atacată și, rejudecând, a admis excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes, invocate de pârâtă, a respins acțiunea pentru lipsa calității procesuale active și lipsa de interes, a obligat reclamanta să plătească pârâtei suma de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în fond și a respins cererea intimatei -pârâte de acordare a cheltuielilor de judecată în apel.
în susținerea soluției pronunțate, instanța de apel a făcut aplicarea art. 297 alin. 1 paragraf 1 Cod procedură civilă, reținând că din lectura hotărârii atacate se constată, dincolo de orice dubiu că motivarea lipsește în totalitate. Or, aceasta fiind partea esențială a unei hotărâri judecătorești, lipsa acesteia echivalează cu nejudecarea fondului, consecințele constând în necunoașterea de către părți a argumentelor care au format convingerea instanței în sensul soluției pronunțate și în imposibilitatea instanței superioare de a realiza controlul judiciar asupra hotărârii în cauză.
Examinând cu prioritate excepțiile invocate de pârâtă în baza art 137 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța de apel a reținut că sunt întemeiate în raport de incidența prevederilor art. 44 alin. 3 din Legea nr., 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, potrivit cărora "hotărârile adunării generale contrare prevederilor prezentei legi și ale actului constitutiv pot fi atacate în justiție în termen de 15 zile de la data menționării în registrul comerțului, de oricare dintre membrii cooperatori care au luat parte la adunarea generală și au votat împotrivă sau care nu au participat la adunarea generală".
Astfel, față de faptul că reclamanta nu are calitate de membru cooperator și ca atare nu se încadrează în niciuna dintre categoriile legitimate procesual activ de legiuitor pentru a ataca în justiție hotărârea adunării generale a organizațiilor cooperatiste și nici nu justifică un interes personal și direct în a o contesta, instanța de apel a admis excepțiile lipsei calității procesuale active și lipsei de interes a reclamantei și, în consecință a respins acțiunea.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs reclamanta, criticând-o din perspectiva motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă și solicitând admiterea căii extraordinare de atac exercitate și casarea deciziei atacate cu trimitere spre rejudecare aceleiași instanțe.
În dezvoltarea criticilor formulate, reclamanta a susținut, în esență, că hotărârea atacată a fost pronunțată cu încălcarea art. 296 din Codul de procedură civilă, în sensul că i s-a creat în propria cale de atac o situație mai grea decât aceea stabilită prin sentința apelată.
A mai arătat că decizia a fost dată cu nerespectarea art. 295 Cod procedură civilă, în sensul că apelul formulat nu a fost analizat în limitele învestirii, prin aceea că, deși a solicitat doar schimbarea în parte a sentinței atacate, pe care a considerat-o legală în ce privește respingerea excepțiilor invocate de pârâtă, instanța de apel, admițând calea de atac, în final a anulat în totalitate sentința atacată, deși pârâta nu a declarat apel și nici nu a aderat la apelul său.
Similar, reclamanta a criticat decizia atacată pentru a fi fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă în conformitate cu care, în situația în care prima instanță a soluționat cauza fără a intra în judecata fondului, instanța de control „va anula hotărârea atacată și va judeca procesul, evocând fondul", ceea ce instanța de apel nu a făcut în cauză, limitându-se să reanalizeze excepțiile invocate de pârâtă, deși aceasta nu a atacat hotărârea primei instanțe.
A apreciat de asemenea că instanța de apel a aplicat greșit și dispozițiile art. 294 alin. 1. paragraful 2 Cod procedură civilă, prin aceea că a repus în discuție excepțiile invocate de pârâtă, în contextul în care acestea nu sunt de ordine publică, iar pârâta nu a declarat apel în cauză și nici nu a aderat la apelul reclamantei.
A criticat totodată și argumentele reținute de curte în sprijinul admiterii excepției lipsei sale de interes și lipsei calității procesuale active, susținând că instanța de apel a ignorat faptul că a fost învestită în principal cu o acțiune în nulitate absolută care poate fi invocată oricând și de orice persoană interesată.
Referitor la interesul său în promovarea acțiunii, reclamanta a apreciat soluția instanței de control ca fiind pronunțată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 8 alin. 3 lit. a și art. 12 alin. 1 lit. c din Statutul U.J.C.C. Bihor, autentificat sub nr. 1716/17.06.2005, în raport de care interesul său rezidă în asigurarea intereselor uniunii lezate de hotărârea pârâtei, care contravine legii speciale și statutului uniunii a cărei membră este.
Prin Decizia nr.4366 din 6 decembrie 2013 Înalta Curte de casație și Justiție a admis recursul declarat de reclamanta U______ JUDEȚEANĂ A COOPERAȚIEI DE CONSUM U.J.C.C. BIHOR împotriva Deciziei nr. 28/C/2013 - A din 4 aprilie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Oradea -Secția a ll-a Civilă, de C_________ Administrativ și Fiscal și a casat decizia atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru a pronunța această hotărâre, Înalta Curte de casație și Justiție a reținut următoarele:
Prealabil examinării motivelor de nelegalitate, prima chestiune ce se impune a fi precizată este cea referitoare la obligația prevăzută în sarcina părții care exercită această cale de atac de a respecta dispozițiile art.3021 și 304 Cod procedură civilă. Exigențele impuse prin cele două,-texte legale au în vedere faptul că recursul, în concepția actuală, este cale extraordinară de atac și în consecință, ca ultim grad de jurisdicție nu își propune rejudecarea fondului, ci examinarea legalității hotărârilor atacate în condițiile art.304 pct.1-9 Cod procedură civilă.
Față de aceste precizări, a constatat că reclamanta, în memoriul de recurs depus la dosar a indicat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, structurând criticile formulate subsumat textului legal menționat.
Urmare celor anterior expuse, Înalta Curte a constatat că criticile dezvoltate pot fi încadrate în motivul de nelegalitate invocat, prevăzut la punctul 9 al art. 304 Cod procedură civilă, potrivit căruia recursul se poate admite atunci când hotărârea atacată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
O a doua chestiune care trebuie subliniată este aceea că, atât timp cât tribunalul a pronunțat o sentință complet nemotivată, soluționând astfel cauza fără a intra în cercetarea fondului, în mod legal, instanța de apel a făcut aplicarea art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă, admițând apelul și adoptând măsura anulării hotărârii atacate.
Înalta Curte însă a reținut că, în mod nelegal instanța de prim control judiciar a anulat în tot sentința primei instanțe, în considerarea următoarelor argumente:
Potrivit art. 295 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța de apel putea și trebuia să verifice stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, în limitele cererii de apel și să motiveze decizia pronunțată cu respectarea cerințelor prevăzute de art. 261 alin. 1 pct. 5 din aceiași cod.
În temeiul caracterului devolutiv al apelului, această obligație revenea instanței de apel, care însă nu a lămurit și nu a analizat criticile reclamantei asupra fondului cauzei, ci a examinat excepțiile reiterate de pârâtă relativ la lipsa interesului și calității procesuale active a reclamantei, în condițiile în care aceasta nu a promovat propria cale de atac împotriva hotărârii primei instanțe și nici nu a aderat la apelul reclamantei, deși în speță, aceasta din urmă constituind singura posibilitate de valorificare a acestor apărări.
De aceea, soluția asupra apelului reclamantei, de admitere a căii ordinare de atac și de anulare în tot a sentinței tribunalului a fost pronunțată cu încălcarea principiului devoluțiunii apelului, care guvernează această cale de atac.
Mai mult decât atât, faptul că prin decizia recurată, curtea de apel a înrăutățit situația reclamantei în propria cale de atac, încalcă art. 296 teza a ll-a Cod procedură civilă, care prohibește expres această eventualitate.
În considerarea celor expuse, Înalta Curte a apreciat ca fiind fondate criticile reclamantei, despre care a reținut că pot fi încadrate conform art. 306 alin. 3 Cod procedură civilă nu doar în motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9, ci și în cel prevăzut la pct. 5 al aceluiași articol, având în vedere că instanța de apel a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de dispozițiile art. 105 alin. 2.
De aceea, fiind găsite întemeiate două motive de nelegalitate, dintre care unul atrage modificarea, iar celălalt casarea, Înalta Curte, dând deplină eficiență art. 312 alin. 3 teza a ll-a Cod procedură civilă, a casat decizia atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași curți de apel.
Ca urmare a aprecierii ca fondate a criticilor anterior analizate, Înalta Curte a mai cenzurat restul susținerilor formulate de reclamantă, constatând că examinarea acestora nu mai este necesară, întrucât toate converg către aceeași unică finalitate a admiterii căii extraordinare de atac exercitate și casării hotărârii atacate cu trimitere spre rejudecare, deja realizată.
Conform art. 315 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța de trimitere, în rejudecarea apelului, va examina criticile formulate de reclamantă în memoriul de apel și apărările părții potrivnice, urmând a dispune în limitele învestirii.
În rejudecare la Curtea de Apel intimata pârâtă, la termenul de judecată din 3 aprilie 2014, intimata pârâtă S_________ C__________ DE CONSUM CONSUMCOOP BEIUȘ a depus la dosar cerere de aderare la apel solicitând admiterea cererii de aderare la apel, schimbarea în parte a sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii pe excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei U______ JUDEȚEANĂ A COOPERAȚIEI DE CONSUM U.J.C.C. BIHOR și pe excepția lipsei de interes a reclamatei în promovarea acțiunii, cu cheltuieli de judecată în toate instanțele.
În motivarea cererii de aderare la apel arată următoarele:
I. Reiterează excepția lipsei calității procesuale active a reclamatei U______ JUDEȚEANĂ A COOPERAȚIEI DE CONSUM U.J.C.C. BIHOR, invocate de aceasta în fața primei instanțe prin întâmpinare, având în vedere următoarele :
Potrivit literaturii de specialitate, pentru ca o persoană să poată dobândi calitatea de parte într-un proces civil, trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiții : să aibă calitate procesuală activă sau pasivă, să aibă capacitatea de a sta în judecată și să aibă un interes
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între reclamant și cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecății ( calitate procesuală activă ), precum și între pârât și cel obligat în același raport juridic ( calitate procesuală pasivă ).
Întrucât reclamantul este acela care declanșează procedura judiciară, lui îi revine obligația de a justifica atât calitatea sa procesuală, cât și calitatea procesuală a pârâtului.
Ori, de vreme ce organizarea și funcționarea cooperativelor de consum este reglementată de Legea nr. 1 / 2005, care în art. 44, alin. 3 prevede expres că „ hotărârile adunării generale .... pot fi atacate în justiție în termen de 15 zile de la data menționării în Registrul comerțului de oricare din membri cooperatori care au luat parte la adunarea generală și au votat împotrivă sau care nu au participat la adunarea generală ", iar reclamanta nu face parte din categoria membrilor cooperatori, categorie definită de prev. art. 6, lit. e din același act normativ, este evident că reclamanta nu justifică calitate procesuală activă în prezenta cauză,mai ales că toți membri cooperatori sunt enumerați limitativ în Certificatul constatator al pârâtei eliberat de ORC Bihor.
Practic, U.J.C.C. Bihor este o persoană juridică fără scop patrimonial, care a fost constituită cu scopul de a asigura reprezentarea și apărarea intereselor societăților cooperative de consum asociate în relația cu administrația publică, cu autoritatea de stat, cu autoritățile judecătorești, și cu alte persoane fizice și juridice... precum și pentru susținerea și promovarea principiilor cooperatiste conform prevederilor legii, ale actului constitutiv și ale statutului.
Astfel consideră că reclamanta U.J.C.C. Bihor nu are dreptul să intervină în activitatea societăților cooperative asociate și nici să atace și să cenzureze hotărârile Adunării generale ale acestor societăți cooperative asociate.
De altfel, U.J.C.C. Bihor a promovat prezenta acțiune la presiunile unuia dintre membrii Comitetului Director al UJCC ( respectiv a numitului M____ P____ C_______ ) care a fost vizat de respectiva hotărâre A__, întrucât s-a dispus revocarea sa din funcția de cenzor al pârâtei, această persoană fiind și cea care a semnat în numele Uniunii cererea de chemare în judecată.
II. Reiterează excepția lipsei de interes a reclamatei în promovarea acțiunii, invocate de subscrisa în fața primei instanțe prin întâmpinare, având în vedere următoarele :
Potrivit literaturii de specialitate prin interes se înțelege folosul practic, imediat, pe care-l are o parte pentru a justifica punerea în mișcare a procedurii judiciare.
Întrucât reclamantul este acela care declanșează procedura judiciară, lui îi revine obligația de a justifica în persoana sa interesul de a promova acțiunea civilă.
Ori, la momentul introducerii prezentei acțiuni, consideră că reclamanta UJCC Bihor nu avea nici un interes să solicite constatarea nulității absolute, respectiv anularea Hotărârii nr. 1 / 09.05.2011 a Adunării Generale Extraordinare a Consumcoop Beiuș, de vreme ce hotărârea atacată nu vizează în nici un mod UJCC Bihor, ea vizând doar aspecte legate de organizarea și funcționarea Consumcoop Beiuș.
Faptul că prin hotărâre s-a dispus și aprobarea revocării cenzorului M____ P____ C_______ -care deloc întâmplător este și membru în Comitetul Director al UJCC nu îndreptățește U______ să atace această hotărâre.
Mai mult, consideră că U.J.C.C. Bihor nici măcar nu are dreptul să intervină în activitatea societăților cooperative asociate și nici să atace hotărârile Adunării generale ale acestor societăți cooperative asociate.
Față de cele expuse mai sus, solicităm admiterea cererii noastre de aderare la apelul formulat de U______ JUDEȚEANĂ A COOPERAȚIEI DE CONSUM U.J.C.C. BIHOR împotriva Sentinței comerciale nr. 431 / ________________________ Tribunalul Bihor.
Apelanta , prin întâmpinarea la cererea de aderare la apel, depusă la dosar a invocat excepția tardivității cererii de aderare la apel care conform art. 293 alin. 1, teza a Il-a din Codul de procedură civilă se poate face doar până la prima zi de înfățișare în apel.
Solicită a se observa că instanța de recurs în motivarea soluției de admitere a recursului formulat de apelantă, reține că instanța de apel inițial învestită „a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de dispozițiile art. 105 alin. 2", constatând astfel că există și motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 5 Cod proc. civ. (pe lângă cel prevăzut de art. 304 pct. 9, invocat de apelantă prin respectivul recurs).
Revenind la art. 105 alin. 2, acest text legal vorbește despre „actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale".
In cazul dat actul este chiar Decizia nr. nr. 28/C/2013 - A, dată inițial în apel, iar instanța de recurs a stabilit că instanța de apel a pronunțat această decizie cu nerespectarea sau neobservarea dispozițiilor art. 295 alin. 1, (adică nu a fost pronunțată în limitele cererii de apel) și respectiv cu încălcarea art. 296, teza finală (adică apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situație mai grea), concluzionând în final că instanța de apel nu se putea pronunța asupra excepțiilor invocate de intimata pârâtă.
In atare situație, în cazul în care casarea unei hotărâri s-a pronunțat pentru nerespectarea formelor procedurale, cum este si cazul în speță, art. 315 alin. 2 stabilește că judecata reîncepe de la actul anulat. Actul anulat, așa cum a arătat este tocmai decizia pronunțată inițial în apel, prin care nu s-a soluționat apelul pe fond, acest fapt fiind pronunțată la data de 04.04.2013, adică la un moment ulterior primei zile de înfățișare în apel.
Intimata nu mai poate face cerere de aderare la apelul formulat de aceasta, întrucât nu suntem la prima zi de înfățișare în apel (aceasta fiind la data de 21.03.2013), pentru a se încadra în dispozițiile art. 293, alin. 1 teza finală din Coșul de procedură civilă.
Pe de altă parte, potrivit art. 315 alin. 1, hotărârile instanței de recurs, în cazul casării cu trimitere, sunt obligatorii pentru judecătorii fondului, și drept consecință, în cazul în care instanța de apel ar admite cererea de aderare la apel formulată de intimată, ar încălca dispozițiile instanței de casare, care a stabilit că întrucât intimata nu a înaintat propria cale de atac împotriva hotărârii primei instanțe și nici nu a aderat până la prima zi de înfățișare din apel (care a coincis cu primul termen de judecată - 21.03.2013), instanța de apel nu poate examina excepțiile reiterate de către intimată (nefiind de ordine publică), putând doar să analizeze criticile subscrisei reclamante asupra fondului cauzei.
Pentru aceste motive, solicită să respingerea cererii de aderare la apel ca tardiv formulată.
În subsidiar, în situația în care instanța va aprecia că intimata este în termen să formuleze această cerere de aderare la apel și să reitereze cele două excepții, solicită respingerea cererii de aderare la apel, apreciind că în mod legal și temeinic prima instanță a respins aceste două excepții, astfel încât sentința pronunțată este corectă sub acest aspect.
În ce privește excepția lipsei calității procesuale active, prin cererea introductivă apelanta a invocat în principal nulitatea absolută a hotărârii atacate, aceasta putând fi invocată oricând și de către orice persoană interesată.
In atare situație, calitatea procesuală activă a apelantei se rezumă la a dovedi că are un interes născut și actual în cauză.
Interesul apelantei rezidă în faptul că fiecare societate cooperativă - membru asociat la U______ Județeană a Cooperației de Consum Bihor, trebuie să respecte în primul rând legea și actul constitutiv propriu, situație în care, în conformitate cu dispozițiile art. 12 alin. 1 lit. c) din Statutul U.J.C.C. Bihor, autentificat sub nr. 1716/17.06.2005, semnat și de reprezentatul pârâtei, deci asumat de aceasta în momentul asocierii la U______ Județeană a Cooperației de Consum Bihor, membrii asociați au obligația de a nu aduce atingere, prin faptele lor, intereselor uniunii.
Or, interesul primordial al uniunii, este respectarea statutului, a valorilor și principiilor cooperatiste de către membrul asociat - pârâta, iar hotărârea adoptată de către aceasta din urmă, este în mod vădit adoptată prin încălcarea a actului constitutiv propriu al pârâtei, dar și a legii speciale.
Apoi, potrivit art. 8 alin. 3 lit. a) din Statutul U.J.C.C, la care a aderat si pârâta, uniunea și-a propus printre obiective la înființare și acordarea pentru membrii asociați de consultanță și asistență în domeniul financiar contabil, tehnic și juridic.
„Consultanța" presupune și asigurarea de către uniune a respectării statutului și a legii, iar aceasta înseamnă inclusiv corectarea și îndreptarea, prin orice cale legală, a actelor si faptelor săvârșite de membrul asociat - cooperativa - cu nerespectarea legii sau a statutului propriu. In plus, potrivit lit. f) a aceluiași articol din statut, uniunea asigură și auditul statutar pentru activitatea desfășurată de membrii asociați.
Legea nu prevede în mod expres că o hotărâre a adunării generale a unei societăți cooperative de consum nu poate fi atacată si de altcineva decât membrii cooperatori proprii, astfel că interpretarea textului legii de către pârâtă, întrucât nici art. 44 alin. 3 din respectiva lege și nici un alt text din cuprinsul acestui act normativ nu prevede o asemenea dispoziție .
Ceea ce legea nu interzice în mod expres, înseamnă că implicit permite. Tot astfel, dacă legea nu distinge, nici noi nu o putem face sau cel mult se poate aprecia că se aplică dreptul comun în materie. Sigur că legea vorbește de „membrii cooperatori care au votat împotrivă sau care nu au participat la adunarea generală" întrucât sunt primii interesați să atace o hotărâre nelegală, dar de aici nu se poate trage concluzia absolută că altcineva nu poate, indiferent de motiv, să atace o hotărâre a adunării generale a unei societăți cooperative.
Această lege specială, organică, trebuie interpretată nu numai „în litera" sa ci și în spiritul ei, astfel încât dispozițiile ei să-și găsească aplicabilitatea și în situațiile în care legea nu le reglementează neapărat în mod expres.
Pentru toate aceste motive, apreciem că U.J.C.C. Bihor, având în vedere statutul aparte pe care acesta îl are în raport cu CONSUMCOOP Beiuș, are calitatea procesuală în cauză de a ataca o hotărâre vădit nelegală a unei societăți cooperative asociate și de a solicita instanței să constate nulitatea acestei hotărâri, motiv pentru care solicităm să mențineți soluția de respingere a excepției lipsei calității procesuale active a U.J.C.C. Bihor.
În ce privește excepția lipsei de interes a apelantei în promovarea acestei acțiuni, de asemenea apreciază că în mod legal prima instanță a respins-o, iar cele susținute de către intimata pârâtă în susținerea acestei excepții, reiterate, nu se confirmă.
Solicită a se avea în vedere cele menționate la punctul anterior, cu următoarele completări: Folosul practic, imediat ce care-1 are subscrisa pentru a justifica punerea în mișcare a procedurii judiciare este respectarea statutului sau mai bine zis nerespectarea acestui statut de către intimata pârâtă (statut adoptat în baza legii), ce are scopul protejării tuturor membrilor cooperatori și necesitatea sancționării acestei încălcări a statutului și a legii, astfel ca membrii cooperatori ai cooperativei sau societatea civilă în general să nu aibă de suferit prin adoptarea unei hotărâri cu nerespectarea legii sau a statutului propriu de funcționare.
Așadar, chiar dacă hotărârea atacată nu vizează în mod direct U.J.C.C. Bihor, cum afirmă intimata, ci doar aspecte legate de organizarea și funcționarea CONSUMCOOP Beiuș, esențial pentru noi este nu neapărat ce s-a hotărât (cum încearcă aceasta să evidențieze, în mod evident fără nici un suport probator), ci modalitatea, respectiv calea aleasă, care în cazul dat nu a fost una legală și nici statutară.
Apreciază că în mod corect prima instanță a respins și această excepție a lipsei de interes a U.J.C.C. Bihor în promovarea acțiunii.
Având în vedere cele anterior expuse, solicită să respingerea cererea de aderare la apel, admiterea apelul declarat de aceasta așa cum a fost formulat, pentru motivele dezvoltate în cererea de apel.
Solicită obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată în toate instanțele, reprezentând taxa de timbru și onorariu avocațial, conform chitanțelor existente la dosarul cauzei, în toate gradele de jurisdicție.
În ceea ce privește cererea de aderare la apel formulată de intimata pârâtă S_________ C__________ de Consum ConsumCoop Beiuș , instanța de apel reține că prin întâmpinare apelanta reclamantă a invocat excepția tardivității cererii de aderare la apel , față de prevederile art. 293 alin.1 teza a II a Cod procedură civilă .
Analizând excepția invocată instanța constată că această este fondată.
Astfel , potrivit dispozițiilor art. 293 alin.1 teza a II a Cod procedură civilă cererea de aderare la apel se poate face până la prima zi de înfățișare.
Or, prezentul apelul se află în rejudecare după casarea cu trimitere dispusă de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.4366/06.12.2013 , iar termenul până la care intimata putea formula cerere de aderare la apel este prima zi de înfățișare din primul ciclu procesual, trimiterea cauzei spre rejudecare nerepunând părțile în drepturile care puteau fi exercitate până la prima zi de înfățișare.
Prin urmare , instanța de apel apreciază că este tardivă cererea de aderare la apelul părții potrivnice direct în rejudecarea cauzei după casare.
Pentru considerentele arătate, excepția tardivității cereri de apel urmează a fi admisă , iar cererea de aderare la apel va fi respinsă ca tardivă.
Examinând sentința apelată prin prisma motivelor de apel , cât și în limitele deciziei de casare , instanța de apel reține următoarele :
La pct.6 din hotărârea nr.1/28.03.2011 a adunării generale ordinare a membrilor cooperatori ai societății C__________ de Consum ConsumCoop Beiuș s-a stabilit obligarea consiliului de administrație să convoace adunarea generală ordinară și extraordinară pentru data de 27.06.2011.
Printr-o adresă înregistrată la pârâta intimată sub nr.46/05.04.2011 , în baza art. 35 alin.1 din Legea nr.1/2005 au solicitat convocarea adunării generale a membrilor cooperatori pentru data de 09.05.2011.
Consiliul de administrație al pârâtei a convocat adunarea generală extraordinară pentru data de 09.05.2011 , ordinea de zi având 8 puncte : analizarea și sintetizarea pentru punerea în aplicare a deciziilor rezultate din Adunarea Generală Ordinară din data de 28 martie 2011; adoptarea bugetului de venituri și cheltuieli și a programului de activități pe anul 2011; măsuri concrete de redresare a societății privind situația economico-financiară; analizarea contractelor de reînchiriere și renegocierea lor pentru spațiile închiriate; analizarea propunerii de majorare a valorii nominale a unei părți sociale; aprobarea primirii /retragerii/excluderii de membrii noi; discutarea propunerilor și recomandărilor de către UJCC BIHOR ORADEA, de redresare a societății; diverse.
Prin Hotărârea nr.1 / 9 mai 2011 a Adunării Generale Extraordinare a societății C__________ DE CONSUM CONSUMCOOP BEIUȘ s-au hotărât următoarele: unitățile societății C__________ DE CONSUM CONSUMCOOP BEIUȘ să-și achite toate obligațiile din adaosul realizat și nu din chirii, ; reducerea salariilor de la birou pe o perioadă determinată până la redresarea cooperativei; accesarea de fonduri europene pentru amenajarea și modernizarea unităților; respingerea propunerii făcute de UJCC Bihor Oradea prin cenzorul M____ P____ C_______ privind angajarea a două persoane - una pe post de director executiv și una pe post de agent de vânzări; anularea externalizării evidenței contabile; anularea propunerilor de modificare a organigramei propuse prin desfacerea contractului de muncă a contabilei șefe și a economistei; revocarea cenzorului M____ P____ din funcție, a doamnei I__ M____ și a membrilor supleanți B___ E____ și B__ T_____; alegerea comisiei de cenzori și a membrilor supleanți.
Este adevărat că nici unul dintre punctele adoptate prin hotărârea ce face obiectul cauzei nu conține nici o măsură dintre cele date în competența adunării generale extraordinare , prin art.41 din Legea nr.1/2005 , însă în opinia instanței de apel acest fapt nu este de natură să atragă nulitatea hotărârii.
Astfel, distincția între cele două feluri de adunare generală decurge din competențele diferite ale acestora, adunarea generală ordinară adoptând , de regulă , decizii în problemele uzuale , de activitate curentă ale societății , atribuțiile acesteia fiind prevăzute prin art. 40 din lege , iar adunarea generală extraordinară hotărăște, de regulă , în probleme de o importanță deosebită pentru societate , reglementate prin dispozițiile art. 41 .
Or, prin aplicarea argumentului a fortiori, instanța de apel apreciază că adunarea generală extraordinară poate să adopte hotărâri care sunt de competența adunării generale ordinare , deoarece în condițiile în care adunarea generală extraordinară hotărăște asupra problemelor importante ale societății , cu atât mai mult poate să hotărască asupra unor probleme de importanță mai redusă , care sunt de competența adunării generale ordinare, iar hotărârea adunării generale extraordinare presupune un cvorum și majoritate mai mari decât ale adunării ordinare.
Referitor la încălcarea prevederilor art.34 alin.6 din Legea nr.1/2005 instanța de apel reține că potrivit acestui text de lege „Convocarea va cuprinde locul, data și ora ținerii adunării generale, precum și ordinea de zi, cu menționarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunării.”.
Ordinea de zi trebuie să cuprindă toate chestiunile ce urmează să facă obiectul dezbaterilor adunării , în mod explicit ,problemele înscrise în ordinea de zi trebuind să fie , precise și determinate .
Nu este suficientă o simplă enumerare a problemelor de pe ordinea de zi , ci este necesară și explicitarea lor , în limite rezonabile , astfel încât informarea membrilor cooperatori , prealabilă adunării generale , să se realizeze în mod efectiv.
Or , în condițiile în care s-a propus a se discuta „măsuri concrete de redresare a societății privind situația economico-financiară” „propunerile și recomandările de către UJCC Bihor Oradea, de redresare a societății” și „diverse”, fără a se arăta expres în convocator care sunt măsurile concrete de redresare ce urmează a fi avute discutate , care sunt recomandările și propunerile UJCC , instanța apreciază că obiectul unor asemenea dezbateri nu este precis și determinat, ceea ce echivala cu posibilitatea ca adunarea să ia în discuție orice problemă.
De asemenea, nu se poate lua o hotărâre asupra altor probleme decât cele inserate în cuprinsul ordinii de zi publicate , scopul menționării în convocare a ordinii de zi fiind asigurarea dreptului la informare al acționarilor dându-le acestora posibilitatea să se pregătească pentru luarea deciziilor în cunoștință de cauză .
Or, comparând ordinea de zi precizată în convocator cu măsurile adoptate în cuprinsul hotărârii , instanța constată că mai multe puncte adoptate prin hotărâre( pct. 3, 7 și 8 ) nu au făcut obiectul ordinii de zi din convocator , eludându-se astfel cerința prezentării explicite a ordinii de zi .
Neîndeplinirea condițiilor de validitate pentru convocarea adunării generale a membrilor cooperatori face ca hotărârea adoptată să fie lovită de nulitate absolută, astfel că acțiunea reclamantei apare ca întemeiată sub acest aspect.
În ceea ce privește termenul de 30 de zile prevăzut de art. 35 alin.2 din Legea nr.1/2005, instanța de apel apreciază că nerespectarea acestui termen nu atrage nulitatea absolută a hotărârii , ci eventual poate antrena răspunderea membrilor consiliului de administrație pentru neîndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor ce le revin.
Întrucât instanța de apel apreciază că hotărârea ce face obiectul cauzei este lovită de nulitate absolută pentru neîndeplinirea condițiilor de validitate pentru convocarea adunării generale , instanța nu va mai analiza motivele de apel prin care se solicită a se dispune anularea acesteia .
Pentru considerentele expuse , apelul urmează a fi admis în temeiul art.296 Cod procedură civilă , sentința va fi anulată în parte , în sensul că se va admite acțiunea și se va constata nulitatea absolută a hotărârii nr.1/09.05.2011 a adunării generale extraordinare a Societății C__________ de Consum ConsumCoop Beiuș, iar față de dispozițiile deciziei de casare , va menține sentința sub aspectul respingerii excepțiilor lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă intimata va fi obligată să plătească apelantei suma de 6358 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanță și în apel , reprezentând taxă timbru , timbru judiciar și onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca tardivă cererea de aderare la apel formulată de S_________ COOPERATIVĂ DE CONSUM CONSUMCOOP BEIUȘ.
Admite apelul declarat de apelanta U______ JUDEȚEANĂ A COOPERAȚIEI DE CONSUM U.J.C.C. Bihor cu sediul în Oradea, ____________________, județul Bihor, în contradictoriu cu intimata pârâtă S_________ COOPERATIVĂ DE CONSUM CONSUMCOOP BEIUȘ cu sediul în Beiuș, Piața S_____ V_____, nr.6-8, județul Bihor, împotriva Sentinței nr.431/_____________.2012 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o anulează în parte, în sensul că:
Admite acțiunea formulată de reclamanta U______ JUDEȚEANĂ A COOPERAȚIEI DE CONSUM U.J.C.C. Bihor în contradictoriu cu pârâta S_________ COOPERATIVĂ DE CONSUM CONSUMCOOP BEIUȘ.
Constată nulitatea absolută a Hotărârii nr.1/09.05.2011 a Adunării Generale Ordinare a Societății C__________ de Consum CONSUMCOOP Beiuș.
Menține restul dispozițiilor sentinței apelate.
Obligă intimata să plătească apelantei suma de 6359 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanță și în apel.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 22 mai 2014.
Președinte Judecător Grefier
S____ D______ F______ M______ M_____ L_____
Red. dec.rej.S____ D.
19.06.2014
Red.dec. F.M.
Jud. fond D. J_____ L____
Tehnored. M.L.
4 ex./ 19.06.2014
Emis 2 comunicări hot+înch am pron din 15.05.2014
1.apelanta reclamantă U______ Județeană a Cooperației de Consum U.J.C.C. Bihor cu sediul în Oradea, ____________________, județul Bihor,
2.intimata pârâtă S_________ Cooperativă de Consum Consumcoop Beiuș cu sediul în Beiuș, Piața S_____ V_____, nr.6-8, județul Bihor
Predate la exp. azi,19.06.2014