Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 17 aprilie 2013 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 24 aprilie 2013 și la 29 aprilie 2013, când a pronunțat prezenta hotărâre.

C U R T E A,

Asupra recursului de față;

Prin cererea înregistrată sub nr.XXXXXXXXXXXXX, Tribunalului C________ a fost învestit cu o cerere principală formulată de reclamanta _____________________ – semnată și ștampilată de către Societatea Civilă de Avocați D_____ și Asociații, având ca obiect anularea Hotărârii Adunării Generale Ordinare a Acționarilor societății H____ C___ Estival 2002 SA din data de 26.03.2012, și cu cererile de intervenție formulate de către trei acționari ai societății pârâte, prin care s-a solicitat respingerea, ca nefondată, a cererii principale; titularii cererilor de intervenție au promovat și o cerere reconvențională, având ca obiect anularea Hotărârii Adunării Generale Ordinare a Acționarilor societății H____ C___ Estival 2002 SA din data de 26.03.2012, adoptată în cadrul ședinței la care au luat parte acționarii _____________________ și ___________________>

Intervenienții au invocat – la termenul din 7.11.2012 – excepția lipsei calității de reprezentat legal a lui R____ A_____-F_____ pentru societatea reclamantă _____________________, precum și excepția lipsei calității SCA D_____ și Asociații de reprezentant convențional al aceleiași societăți reclamante.

În combaterea celor două excepții reclamanta s-a prevalat de cuprinsul contractului individual de muncă înregistrat la ITM Bihor la data de 27.10.2005, încheiat între angajatorul _____________________ și salariatul R____ A_____-F_____, angajat în funcția de director executiv adjunct, dar și de împuternicirea avocațială _______ nr.xxxxxxx/2012; reclamanta a invocat totodată, în apărare, excepția lipsei calității de reprezentant legal al societății interveniente ____________ lui M_____ I___.

Prin Sentința civilă nr.1575/12.12.2012 Tribunalul C________ a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității de reprezentant legal al societății interveniente ____________ lui M_____ I___ și a admis cererile de intervenție principală formulate de către M_____ I___, _________________ și ____________ admis excepția lipsei calității de reprezentat legal a ui R____ A_____-F_____ pentru societatea reclamantă _____________________ și excepția lipsei calității SCA D_____ și Asociații de reprezentant convențional al aceleiași societăți reclamante și a anulat – pentru lipsa calității de reprezentant – cererea principală formulată de către reclamanta _____________________, în contradictoriu cu pârâta _____________________ 2002 SA. A respins ca neîntemeiată excepția inadmisibilității cererilor reconvenționale. A disjuns judecata cererilor reconvenționale formulate de către M_____ I___, _________________ și ______________ contradictoriu cu reclamanta _____________________ și cu pârâta _____________________ 2002 SA și a fixat termen pentru judecarea acestora.

Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele:

În ceea ce privește excepția lipsei calității de reprezentant legal al societății interveniente ____________ lui M_____ I___ s-a reținut că potrivit certificatului constatator nr.xxxxxx/22.08.2012 emis de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul D___, M_____ I___ figurează în baza de date a registrului comerțului drept administrator și președinte al Consiliul de Administrație al societății S___ SA, cu un mandat valabil până la data de 26.03.2016, data depunerii specimenului său de semnătură fiind 30.03.2012; potrivit art.143² alin.5 din Legea 31/1990, consiliul de administrație înregistrează la registrul comerțului numele persoanelor împuternicite să reprezinte societatea, menționând dacă ele acționează împreună sau separat; acestea depun la registrul comerțului specimene de semnătură.

O dată depus specimenul de semnătură, se prezumă că autorul acesteia este împuternicit de către Consiliul de Administrație să reprezinte persoana juridică în relațiile cu terții, inclusiv în fața instanței de judecată.

Mențiunile înscrise în registrul comerțului referitoare la M_____ I___ nu au suferit modificări până la data pronunțării prezentei hotărâri; potrivit art.20 alin.1 și art.21 din Noul Cod Civil, publicitatea asigură opozabilitatea dreptului, actului, faptului, precum și a oricărui alt raport juridic supus publicității, iar dacă un drept, act sau fapt a fost înscris într-un registru public, se prezumă că el există, cât timp nu a fost radiat sau modificat în condițiile legii.

Este real că prin Sentința civilă nr.727/27.09.2012, pronunțată de Tribunalul D___ în dosarul xxxxx/63/2012 s-a dispus anularea Hotărârii Adunării Generale Ordinare a Acționarilor societății S___ SA din 26.03.2012, prin care M_____ I___ era numit în funcția de președinte al Consiliului de Administrație; în chiar cuprinsul hotărârii se reține însă că I___ M_____ are calitatea de reprezentant al societății în raporturile cu terții și în justiție.

Verificând calitatea lui R____ A_____-F_____ de reprezentant legal al societății reclamante, instanța de fond a constatat că, în baza mențiunilor înscrise în registrul comerțului, singura persoană împuternicită a societății E_______ D_____ SA este administratorul ____________________, numit în funcție la 9.12.2005, pentru un mandat de patru ani, care a expirat la 9.12.2009; conform acelorași date, reprezentantul societății care administrează activitatea reclamantei este M_____ V_____.

Reclamanta a înțeles să justifice calitatea lui R____ A_____-F_____ - de reprezentant legal, exclusiv prin raportare la mențiunile contractului individual de muncă înregistrat la ITM Bihor la data de 27.10.2005, încheiat între angajatorul _____________________ și salariatul R____ A_____-F_____, angajat în funcția de director executiv adjunct.

Or, persoana nominalizată nu deține calitatea de director general și nici de membru în Consiliul de Administrație; pe de altă parte, din cuprinsul contractului individual de muncă nu rezultă că angajatorul ar fi conferit salariatului său dreptul de a-l reprezenta în raporturile cu terții și în justiție, în condițiile în care regula o reprezintă prevederea art.143² alin.1 din lege.

Mai mult, nu se poate reține existența unui mandat de reprezentare acordat unui salariat de către administratorul social al cărui mandat a încetat de drept, prin ajungerea la termen, încă din data de 9.12.2009.

În ceea ce privește inadmisibilitatea cererilor reconvenționale, instanța de fond a apreciat că nu poate fi reținută, în măsura în care legea de procedură nu prevede o asemenea sancțiune pentru situația atipică în care un terț formulează pretenții proprii în legătură cu obiectul judecății; în raport de cadrul procesual stabilit imperativ prin art.132 alin.5 din Legea nr.31/1990, titularii cererii de intervenție ar trebui să-și aroge, în pofida evidenței, calitatea de reprezentanți legali ai societății pârâte, pentru a promova cererea reconvențională în numele _____________________ 2002 SA; reducând la absurd, judecarea unei cereri de anulare a hotărârii acționarilor, formulată în contradictoriu cu societatea vizată, ar presupune promovarea ei tot de către aceeași societate – ceea ce nu poate fi admis.

În baza art.120 alin.2 Cod procedură civilă s-a dispus, prin urmare, disjungerea cererilor reconvenționale, pentru a fi judecate separat.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs reclamanta _____________________ criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, fiind dată cu aplicarea greșită a legii. În acest sens, recurenta a adus următoarele argumente:

1. Instanța de fond a admis in mod greșit excepția lipsei calității de reprezentant legal a lui A_____ R____ pentru societatea reclamanta E_______ D_____ SA. În mod greșit a concluzionat prima instanță că pentru a avea atribuții de conducere a societății este necesar ca persoana nominalizată să dețină calitatea de director general sau membru al consiliului de administrație, conform prevederilor art.143 alin 4 din Legea nr.31/1990.

Astfel cum rezultă din contractul de muncă depus, A_____ R____ deține funcția de director executiv al _____________________., calitate in care reprezintă in mod valabil societatea in raporturile cu terții.

Singura care poate contesta demersurile judiciare efectuate de Directorul executiv A_____ R____ in calitate de reprezentant legal al societății reclamante, este însăși această societate prin administratorul ____________________ sau directorul general M_____ V_____. Or, nici administratorul Vitalias Prod si nici directorul general M_____ V_____ nu au contestat actele efectuate de către directorul executiv A_____ R____ in reprezentarea E_______ D_____ SA, împrejurare ce are semnificația unei ratificări a actelor efectuate in numele E_______ D_____ de către directorul sau executiv.

Prin urmare, câtă vreme niciuna din persoanele cu atribuții de reprezentare a E_______ D_____, ce figurează înscrise la ORC nu au contestat actele efectuate in numele sau, instanța de judecată trebuia să respingă excepția lipsei calității de reprezentant legal al E_______ D_____ SA .

Eronată este si concluzia tribunalului in sensul că nu se poate retine existența unui mandat de reprezentare acordat unui salariat de către administratorul social al cărui mandat a încetat de drept, prin ajungerea la termen, încă din data de 09.12.2009, această constatare fiind în contradicție cu situația ce rezultă din înscrisurile depuse la dosar.

În primul rând, acest contract de muncă este încheiat in anul 2005, dată la care Vitalias Prod era administrator al E_______ D_____ iar V_____ M_____ era Director General.

Conform extrasului ONRC rezultă că M_____ V_____ are calitate de reprezentant legal al _____________________, calitate in care a si încheiat contractul de muncă cu directorul executiv A_____ R____ si a ratificat tacit toate actele efectuate de acesta din urmă in numele societății.

Mai mult, prin hotărârea A__ a ___________________________ in data de 30.10.2008 a fost prelungit mandatul administratorului Vitalias Prod pentru o perioadă de încă 4 ani, hotărâre ce nu putut fi înscrisă la ORC pentru opozabilitate datorită atitudinii șicanatorii a lui M_____ I___ care a formulat intervenție la cererea de mențiuni pentru transforma procedura de înscriere in una contencioasă si a obține respingerea cererii de mențiuni. Această hotărâre A__ de prelungire a mandatului administratorului Vitalias Prod este perfect valabilă, nefiind anulată, singurul motiv pentru care nu a putut fi înscrisă fiind formularea cererilor de intervenție la cererea de înscriere mențiuni. Rezulta astfel ca, la data formulării prezentei cereri de chemare in judecata (iunie 2012), Vitalias Prod îndeplinea funcția de administrator, hotărârea A__ din data de 30.10.2008, fiind valabilă si producându-și efectele.

În ceea ce privește reprezentantul permanent al Vitalias Prod, acesta este dl. C____ V______, care l-a înlocuit pe V_____ M_____ la data de 10.10.2008. Urmare a aceste modificări, V_____ M_____ a păstrat doar calitatea de Director General al E_______ D_____.

Hotărârea A__ din data de 10.10.2008 prin care V______ C____ a fost numit reprezentant permanent al ____________________ a fost cunoscută de intervenientul I___ M_____ încă din anul 2008, fiind înregistrată la registratura E_______ D_____ sub nr.294/20.10.2008și, de asemenea, in cadrul adunării generale a E_______ D_____ din data de 30.10.2008, C____ V______ a participat ca reprezentant al administratorului Vitalias Prod.

Intervenientul I___ M_____ nu putea să se prevaleze de faptul că mandatul administratorului Vitalias Prod ar fi expirat, întrucât exista o hotărâre A__ valabilă de prelungire a mandatului Vitalias Prod până in octombrie 2012, iar pe de altă parte, însăși partea adversă s-a opus menționării acestei hotărâri A__ in registrul comerțului prin formularea unor cereri de intervenție, cu scopul de a împiedica această înscriere.

Nu in ultimul rând, problema reprezentativității E_______ D_____, cu aceeași motivare precum in speța dedusă judecății, a fost invocată de părțile adverse în mai multe cauze similare, excepție care fost respinsă ca neîntemeiată in toate aceste dosare.(nr.XXXXXXXXXXXXX, nr.XXXXXXXXXXXXX, nr.XXXXXXXXXXXXX ale Tribunalului Constanta, dosar nr.XXXXXXXXXXXXX al Tribunalului Bihor; dosar nr.XXXXXXXXXXXXX al Curții de Apel C________.

Sub un ultim aspect, fiind o societate pe acțiuni, administrarea si conducerea executivă a acesteia se întrepătrund pentru a răspunde cât mai eficient nevoilor economice si funcționale ale unor astfel de societăți.

Astfel, operațiunile determinante ale societății si care se produc zi de zi in cadrul societăților de o numită anvergura, precum societățile pe acțiuni, sunt in sarcina unor directori executivi care reprezintă conducerea executiva a societății, de transpunere in practica a tuturor deciziilor adoptate de Consiliul de Administrație. Acești directori executivi răspund in mod direct administratorilor societății, regulile care guvernează activitatea lor fiind cele ale contractului de muncă.

În ce privește rolul si ponderea conducerii executive in cadrul unei societăți, in literatura de specialitate s-a subliniat că „dacă in cazul societăților mici cumulul dintre calitatea de administrator si cea de manager este normală, in cazul societăților mari si, in special, a societăților pe acțiuni deschise, acest lucru este nepermis, inexistența directorilor executivi profesioniști creând incertitudine si confuzie".

Este evident că această incertitudine si confuzie nu poate fi avută in vedere decât in raporturile cu terții, care trebuie să aibă siguranța faptului că interacționează cu persoana abilitată să reprezinte societatea.

Ca urmare a admiterii excepției lipsei calității de reprezentant legal, in mod greșit a fost admisă si lipsa calității de reprezentant convențional a SCA D_____ si Asociații al societății reclamante.

2. În mod greșit au fost respinse excepția lipsei calității de reprezentant legal al S___ SA a lui M_____ I___ si excepția inadmisibilității cererii reconvenționale formulate de M_____ I___, C_________ SRL si S___ SA.

(a) Excepția lipsei calității de reprezentant legal al S___ SA a lui M_____ I___, trebuia admisă iar cererea de intervenție, respectiv reconvențională trebuia anulate.

Cu privire la nulitatea cererii de intervenție formulată de S___ SA prin M_____ I___ in pretinsa calitate de reprezentant legal - Director General, recurenta susține că acesta nu poate reprezenta S___ SA întrucât nu deține calitatea de membru sau de Președinte al Consiliului de Administrație/Director General al S___ si nici nu primit vreun mandat de a reprezenta societatea din partea reprezentanților săi legali.

Recurenta a arătat că _______________ legal reprezentată de către Certezeanu M_____ in calitate de Președinte al Consiliului de Administrație, hotărârea A__ de numire, respectiv de prelungire a mandatului său în aceasta funcție nefiind anulată, si deci, perfect validă.

A mai arătat recurenta că prin Sentința civilă nr.727/27.09.2012 pronunțată in dosarul nr.xxxxx/63/2012, Tribunalul D___ a constatat nulitatea absolută a Hotărârii A__ din data de 26.03.2012, prin care I___ M_____, B___ A____ si Ciordasi E____ au fost aleși ca membri ai Consiliului de administrație al S___ SA, iar M_____ I___ si in calitate de Președinte al CA, respectiv Director General al S___ SA. Cum sentința este executorie, iar o hotărâre anulată nu produce efecte, rezultă că nici I___ M_____ si nici B___ A____ si Ciordasi E____ nu pot formula cereri in numele si pe seama societății S___ SA, neavând calitatea de reprezentanți legali ai S___ SA.

Având in vedere efectele retroactive ale nulității, I___ M_____ (ca si ceilalți foști membri ai CA S___), nu a avut niciodată calitatea de administrator/reprezentat legal al S___ SA. astfel încât se impune anularea cererii de revizuire formulată in numele S___ de o persoană care nu are calitatea de reprezentant legal al S___ SA.

Mai mult, prin Sentința civilă nr.492/19.09.2012 pronunțată in dosarul nr.XXXXXXXXXXXX, Tribunalul D___ a dispus radierea mențiunilor privind înscrierea consiliului de administrație format din I___ M_____, E____ Ciordasi si A____ B___. ORC D___ a inițiat demersurile in vederea radierii dlui I___ M_____ din funcția de administrator al S___ SA, insă acesta din urmă a formulat cereri de intervenție la cererea de mențiuni din oficiu, formându-se dosarele nr.xxxxx/63/2012 si xxxxx/63.2012 ale Tribunalului D___.

Prin Sentința civilă nr.894/29.11.2012 pronunțată in dosarul nr.xxxxx/63/2012 si Sentința civilă nr.984/5.12.2012 pronunțată in dosarul nr.xxxxx/63/2012, Tribunalul D___ a respins ca inadmisibile cererile de intervenție si a obligat ORC la radierea imediata a consiliului de administrație format din I___ M_____, E____ Ciordasi si A____ B___.

Pe lângă aceste hotărâri judecătorești, instanța de fond trebuia să aibă in vedere si să dea eficiență dispozițiilor art.5 alin.2 din Legea nr.26/1990.

Din moment ce intervenientul I___ M_____ a fost parte in toate aceste litigii, semnând acte de procedură (hotărârile judecătorești fiindu-i opozabile), prima instanță nu putea retine apărările acestuia, in sensul ca Sentința nr.727/29.09.2012 nu poate fi pusă in executare, deoarece nu este irevocabilă. In materie comercială hotărârile sunt executorii de la pronunțare, iar nu de la data rămânerii irevocabile.

Prin urmare, prima instanță trebuia să admită excepția lipsei calității de reprezentant legal al S___ SA si să anuleze cererea de intervenție si reconvenționala formulate de S___ SA prin M_____ I___.

Motivarea primei instanțe cu privire la această excepție este contradictorie celei soluționate ulterior, respectiv excepția lipsei calității de reprezentant legal a lui A_____ R____ pentru E_______ D_____.

Astfel, in ce privește calitatea de reprezentant legal al S___ SA a dlui M_____ I___, tribunalul a reținut că potrivit art.20 alin.1 si 2 NCC „publicitatea asigură opozabilitatea dreptului, actului sau faptului, precum si a oricărui raport juridic supus publicității, iar dacă un drept, act sau fapt a fost înscris _______________________, se prezumă că el există, cât timp nu a fost radiat sau modificat in condițiile legii".

Însă in ce privește calitatea de reprezentant legal a lui A_____ R____, tribunalul a reținut cu o motivarea contradictorie că nu se poate retine existența unui mandat de reprezentare acordat unui salariat de către administratorul social al cărui mandat a încetat de drept, prin ajungerea la termen, încă din data de 09.12.2009.

(b) Excepția inadmisibilității cererii reconvenționale formulate de M_____ I___, C_________ SRL si S___ SA a fost respinsă în mod greșit, prima instanță ignorând nu doar susținerile reclamantei recurente, ci și prevederile legale ce reglementează atât cererea reconvențională cât si cadrul procesual in care poate fi promovată acțiunea în anulare A__.

Din textul art.119 alin.1 Cod proc. civilă rezultă că doar pârâtul este cel care poate formula o cerere reconvențională. Astfel, in cauză, doar societatea H____ C___ Estival 2002 SA putea formula cerere reconvențională, iar nu terții intervenienți M_____ I___ si C_________ SRL.

De asemenea, urmare a admiterii in principiu a cererii de intervenție principală la termenul din 07.11.2012, terții au dobândit poziția procesuală a reclamantului, astfel încât si din această perspectivă se impunea respingerea cererii reconvenționale ca inadmisibilă, deoarece nu este formulată de către pârât, așa cum prevede imperativ art.119 C.proc.civilă, ci de către niște reclamanți.

Prin urmare, împrejurarea că nu erau întrunite cerințele legii, respectiv ale art.119 C.proc.civ. sau ale art.720² C.proc.civ,, pentru promovarea unei cereri reconvenționale trebuia să conducă la concluzia justă că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale exercitare a unui act procesual, astfel ca cererea reconvențională trebuia respinsă ca inadmisibilă.

Neîndeplinirea condițiilor de admisibilitate ale căii procesuale exercitate in raport de reglementarea legală specială, respectiv art.132 alin.5 din legea nr.31/1990 impuneau respingerea ca inadmisibilă a cererii reconvenționale.

Potrivit dispozițiilor art.132 din Legea nr.31/1990, doar societatea poate avea calitate procesuala pasivă _________________ anulare/constatare a nulității A__, iar nu si acționarii sau alte persoane.

Or, cererea reconvențională având ca obiect anularea hotărârii AGOA adoptate de E_______ D_____ si de S___ SA, in calitate de acționari ai societății H____ C___ Estival este formulata de M_____ I___ si C_________ SRL in contradictoriu cu acționarii H____ C___ Estival, iar nu cu însăși societatea, așa cum dispune art.132 alin.5 din Legea nr.31/1990.

_____________________ atipică, terții M_____ I___ si C_________ SRL aveau posibilitatea legală de a promova acțiune in anulare A__, in mod separat, distinct de prezenta cerere.

În drept, a invocat art.299 și art.304¹ Cod proc. civilă.

Prin întâmpinare, intimații intervenienți M_____ I___ și ________________ au solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, apreciind că:

Motivul de recurs formulat de recurentă cu privire la excepția lipsei calității de reprezentant legal a lui A_____ R____ pentru E_______ D_____ S.A. are la bază confuzia gravă între noțiunea de director, mandatar al societății în sensul Legii 31/1990 și noțiunea de director în sensul dreptului muncii, persoană subordonată societății.

Din extrasul ORC depus la dosar reiese că mandatul de administrator la această societate a aparținut societății ____________________. Este evident că, neavând calitatea de administrator, R____ A_____ nu poate formula acte în numele societății și nu poate încheia contracte de asistență juridică cu reprezentanții convenționali ai recurentei.

Contractul de muncă încheiat cu numitul R____ A_____ nu conferă acestuia prerogativa reprezentării _____________________, ci îi conferă doar o prezumtivă calitate de director executiv. Simpla denumire de director nu poate să confere persoanei respective prerogativa conducerii/reprezentării societății, fiind necesar ca această prerogativă să fie menționată expres și, chiar dacă această mențiune ar fi existat în contract, funcția de director executiv nu poate complini cerințele menționate mai sus, întrucât prerogativa reprezentării poate fi acordată doar unui director general, iar nu unui director executiv.

Față de dispozițiile 143 alin.(1) și (5) din Legea societăților comerciale coroborate cu lipsa oricărei mențiuni referitoare la conducerea sau reprezentarea societății, singura concluzie care se impune este aceea că titulatura de director pretinsă de numitul R____ A_____ nu este nimic altceva decât o simplă denumire tehnică, nefiind de natură a posibilitatea reprezentării _____________________.

Contractul de muncă încheiat de numitul R____ A_____ încalcă interdicția expresă instituită de art.137¹ din Legea societăților comerciale.

Existența interdicției instituite de art.152 alin.(1) teza a II-a din Legea societăților comerciale prin trimiterea la art.137¹ alin.(3) din aceeași lege, validează raționamentul conform căruia titulatura de director pretinsă de numitul R____ A_____ nu este decât o simplă denumire tehnică, fără ca aceasta să-i confere prerogativa reprezentării societății. Mai mult, chiar dacă această prerogativă a reprezentării i-ar fi fost conferită prin contractul de muncă menționat, art.137¹ alin.(3) teza a II-a din LSC prevede expres suspendarea contractului de muncă pe perioada mandatului. Or, suspendarea contractului prin efectul legii justifică pe deplin admiterea excepției lipsei calității de reprezentant legal în ceea ce-1 privește pe numitul R____ A_____.

Delegarea conducerii societății nu poate să opereze peste durata mandatului administratorului. Mandatul așa-zisului administrator ____________________, prin reprezentant V_____ M_____, care pretinde că a delegat conducerea societății „directorului executiv" A_____ R____, fusese conferit până în decembrie 2009 (potrivit extrasului ORC), ceea ce înseamnă că delegarea de atribuții putea să opereze doar până la acel moment. Chiar dacă s-ar considera că numitul A_____ R____ a primit și prerogativa reprezentării prin contractul de muncă administrat ca probă în cauză, delegarea nu putea să opereze după luna decembrie 2009.

Si în ipoteza în care ar fi existat o prelungire a mandatului administratorului Vitalias Prod, mandatul acestui administrator este în momentul de față expirat, chiar recurenta, în motivarea recursului, arătând că prelungirea mandatului ar fi operat doar până octombrie 2012.

Mai mult, teza opozabilității față de intervenientul M_____ I___ a hotărârii A__ invocată de recurentă trebuie respinsă, din moment ce potrivit susținerilor recurentei chiar instanța de judecată a dispus în sensul respingerii cererii de înregistrare a respectivei hotărâri A__ în evidențele registrului comerțului.

De altfel, I___ M_____ este acționar semnificativ al societății E_______ D_____ SA deținând o participație de 39,94% din capitalul social al acestei societăți, însă nu a participat la luarea niciunei hotărâri de numire în funcția de reprezentanți ai societății a persoanelor arătate de recurentă.

În ceea ce privește argumentarea acestui motiv de recurs, în sensul că singura care ar putea contesta demersurile judiciare ale directorului executiv A_____ R____ în pretinsa calitate de reprezentant legal ar fi însăși societatea, intimații învederează că o atare interpretare ar presupune că excepția lipsei dovezii calității de reprezentant ar putea fi invocată doar de către reclamant, ceea ce este contrar oricăror norme și principii care guvernează procedura civilă, excepțiile fiind tocmai mijloace de apărare împotriva cererilor formulate de reclamant.

În ceea ce privește ideea ratificării actelor domnului A_____ R____, se arată că această susținere reprezintă de fapt o recunoaștere a lipsei calității de reprezentant a ui A_____ R____, căci nu poate fi nevoie de ratificare decât în cazul actelor efectuate de reprezentanții legali ai societății.

De asemenea, legea nu permite formularea unor cereri de chemare în judecată prin persoane fără calitatea de reprezentant legal a societății în cauză pentru simplul motiv că reclamanta consideră a fi practic să evite dezbaterea privind calitatea de reprezentant a societății și, nu se poate admite interpretarea potrivit căreia persoanelor juridice fără reprezentanți legali le-ar fi permis să formuleze cereri de chemare în judecată prin simplii angajați ai societății, pentru simplul motiv că acestea nu au reprezentanți legali.

Instanța de fond a respins în mod legal și temeinic excepția lipsei calității de reprezentant a domnului M_____ I___ pentru S___ S.A; susținerile recurentei potrivit cărora calitatea de reprezentant legal al S___ SA ar fi deținută de Certezeanu M_____ sunt neîntemeiate; din evidențele registrului comerțului reiese în mod evident că mandatul acesteia a expirat la data de 28 februarie 2012. În ceea ce privește susținerile recurentei potrivit cărora motivarea primei instanțe ar fi contradictorie, aceste susțineri se întemeiază pe o prezentare trunchiată a realității.

În mod legal a fost respinsă excepția inadmisibilității cererii reconvenționale formulate de I___ M_____, C_________ S.R.L. și S___ S.A. În fapt, în cadrul ședinței A__ din data de 26 martie 2012 acționarii societății H____ C___ Estival 2002 au adoptat două hotărâri cu conținut contradictoriu. Cele două hotărâri A__ au fost adoptate în cadrul aceleiași ședințe, în baza aceluiași convocator și a aceleiași ordini de zi. Pe cale de consecință, este evidentă strânsa legătură dintre cererea principală și cererea privind anularea hotărârii A__ adoptate cu participarea acționarilor E_______ D_____ și S___ S.A. Având în vedere această strânsă legătură, acționarii C_________, I___ M_____ și S___ S.A. deveniți părți în proces, au formulat cerere reconvențională împotriva societății H____ C___ Estival 2002 S.A.

Judecarea împreună a celor două cereri se impune pentru o mai bună administrare a justiției și evitarea pronunțării unor soluții contradictorii; prima instanță însă a dispus disjungerea cererii reconvenționale prin care s-a solicitat anularea hotărârii A__ din data de 26 martie 2012 adoptate cu participarea S___ S.A. și E_______ D_____ S.A. Măsura disjungerii este o măsură de administrare a justiției care nu este supusă niciunei căi de atac. În ipoteza în care persoana împotriva căreia s-a formulat cererea reconvențională v-a aprecia că aceasta este inadmisibilă va putea să invoce aceste aspecte cu prilejul judecării cererii disjunse.

Mai mult decât atât, în jurisprudență s-a reținut că inadmisibilitatea este acea sancțiune procesuală care intervine în situația în care partea formulează o acțiune sau o cale de atac care nu este prevăzută de lege sau la care nu poate recurge decât după îndeplinirea unei proceduri prealabile. S-a arătat totodată că legiuitorul folosește noțiunea de inadmisibilitate referindu-se la chestiuni strict formale si la chestiuni care vizează dreptul la acțiune.

Pretinsul motiv de inadmisibilitate invocat de recurentă nu este prevăzut de lege, motiv pentru care în mod evident această sancțiune nu poate fi aplicată.

Examinând recursul în limitele investirii instanței, prin prisma criticilor aduse hotărârii de către recurentă, dar și potrivit art.3041 din Codul de procedură civilă, a probelor și apărărilor formulate contradictoriu de ambele părți, Curtea constată că este fondat, pentru următoarele considerente:

Prin Decizia civilă nr.146 /07 Februarie 2013 pronunțată de Curtea de Apel C________ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX s-au soluționat în mod irevocabil excepțiile lipsei calității de reprezentant al _____________ al _____________________.

Astfel, în ceea ce privește mandatul de reprezentare al __________________ a reținut că prin Hotărârea Adunării Generale Ordinare a Acționarilor ___________________ la data de 26.03.2012 s-a hotărât prelungirea mandatelor administratorilor societății pentru o perioadă de 3 ani, printre aceștia fiind și Certezeanu M_____ M____, iar prin Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor ___________________ la aceeași dată s-a hotărât modificarea actului constitutiv cu referire la administrarea societății, stabilindu-se că Certezeanu M_____ M____ este Președinte al Consiliului de Administrație al ___________________>

La aceeași dată, 26.03.2012, au fost adoptate alte două hotărâri în ședințele A.G.O.A. și A.G.E.A. ale ________________ care I___ M_____ a fost ales Președinte al Consiliului de Administrație și director general, hotărârea A.G.E.A. și actul adițional emis în baza acesteia fiind înregistrată prin rezoluția nr.xxxxxx/ 10.04.2012 a Directorului Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul D___.

Prin Sentința civilă nr.492/19.09.2012 pronunțată în dosarul nr.6286/63/ 2012, Tribunalul D___ a anulat rezoluția nr.xxxxxx/10.04.2012 a Directorului Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul D___ și a dispus radierea din registrul comerțului a mențiunilor făcute în baza acestei rezoluții, iar prin Sentința civilă nr.727/27.09.2012 pronunțată de Tribunalul D___ în dosarul nr.xxxxx/63/2012 au fost anulate cele două hotărâri A.G.O.A. și A.G.E.A. ale ______________ data de 26.03.2012, respectiv acelea adoptate de reprezentanții ______________________________ Export SRL și în baza cărora au fost făcute mențiunile din registrul comerțului care ulterior au fost anulate.

Astfel, reținând primele hotărâri A.G.O.A. și A.G.E.A. ale ________________ nu au fost anulate până în prezent și incidența prevederilor art. 5 alin.2 din Legea nr.26/1990 republicată, s-a apreciat că s-a făcut dovada calității de reprezentant a lui Certezeanu M_____, președintele Consiliului de Administrație al ___________________>

Referitor la excepția lipsa calității de reprezentant în mandatarea societății de avocați care a declarat și susținut recursul, a lui R____ A_____, director executiv pentru recurenta intervenientă _____________________ s-a reținut că gestiunea sau reprezentarea societății în relațiile cu terții aparține administratorului, însă aceste atribuții pot fi încredințate și directorilor, neputându-se aprecia că administratorii sunt singurii mandatari ai unei societăți.

Directorul general exercită atribuții de conducere delegate de CA, potrivit art.143 alin.1 și 5 din Legea nr.31/1990, cu respectarea art.142 alin.2 din aceeași lege și poate avea calitatea de reprezentant al societății ( submandat), în condițiile art.71 din Legea societăților comerciale, fiind, în cazul în care nu este și membru al CA, un administrator delegat.

Așadar, dreptul de reprezentare al directorului general nu este interzis de plano de Legea nr.31/1990.

Potrivit contractului individual de muncă înregistrat sub nr.xxxxxx/2005 și modificat prin actul adițional înregistrat sub nr.xxxxx/2007, încheiat între S.C. E_______ D_____ S.A. – prin director general M_____ V_____ și R____ A_____ F_____, acesta din urmă deține funcția de director executiv al S.C. E_______ D_____ S.A. și, în temeiul prevederilor 143 alin.1 și 5 din Legea nr.31/1990, cu respectarea art.142 alin.2 din aceeași lege, poate avea calitatea de reprezentant al societății.

Invocarea încălcării normei prevăzute de art.137¹ din LSC nu prezintă relevanță, în cauză nefiind vorba despre o persoană fizică care, în calitate de administrator al unui S.A. are și contract de muncă cu aceeași societate.

Lipsa unei mențiuni exprese, în cadrul contractului încheiat de directorul general al societății cu persoana care ocupă funcția de director executiv, cu privire la delegarea prerogativei de reprezentare a societății nu poate fi opusă și înțeleasă ca o interdicție de reprezentare, interesele unei societăți neputând fi ignorate, când singura persoană în măsură să angajeze, la un moment dat societatea, este directorul executiv, iar angajarea acesteia în raporturile externe vizează apărarea unor interese ale societății care vizează asigurarea bunei funcționări a acestei entități.

S-a reținut de asemenea și faptul că toate cele trei societăți pentru care a fost invocată lipsa calității de reprezentant au depus, prin persoanele care au capacitatea și competența conducerii, adrese de confirmare a mandatului de reprezentare acordat societății de avocați D_____ și Asociații, avocații care au redactat, semnat și susținut recursurile și apărările, făcând dovada reprezentării convenționale prin împuternicirile avocațiale depuse la dosar.

Aceeași soluție de respingere a excepției lipsei calității de reprezentant pentru _____________ ____________________ fost adoptată în mod irevocabil și prin deciziile pronunțate de Curtea de Apel C________ în Dosarele nr.XXXXXXXXXXXXX și nr.XXXXXXXXXXXXX.

Ori, având în vedere că recurenta a înțeles să se prevaleze de efectul pozitiv al puterii lucrului judecat, Curtea nu poate decât să ia act că acesta se impune într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, ca o prezumție, înlăturând posibilitatea de a fi contrazisă.

Fundamentul lucrului judecat rezidă în necesitatea de a da eficiență hotărârii judecătorești și de a evita o nouă judecată asupra aceleiași chestiuni litigioase.

Având în vedere cele de mai sus, precum și faptul că Directorul general al _____________________ – V_____ M_____ a depus la dosar adresă de confirmare a mandatului de reprezentare acordat avocaților din cadrul societății de avocați D_____ și Asociații, Curtea va constata ca fiind întemeiată critica adusă de recurentă soluției adoptată de prima instanță în ceea ce privește excepția lipsei calității de reprezentant legal a lui A_____ R____ pentru societatea reclamanta E_______ D_____ SA.

De asemenea, va constata ca fiind întemeiată și critica adusă de recurentă soluției adoptată de prima instanță în ceea ce privește excepția lipsei calității de reprezentant legal al societății interveniente ____________ lui M_____ I___, atât timp cât din înscrisurile depuse la dosar – extras ORC privind ____________________ civilă nr.727/27/09.2012 a Tribunalului D___ – rezultă cu certitudine că reprezentantul legal al societății este Certezeanu M_____, în calitate de Președinte al Consiliului de Administrație.

Criticile referitoare la excepția inadmisibilității cererilor reconvenționale urmează însă să nu fie luate în considerare, având în vedere că prima instanță a dispus disjungerea acestora, urmând să le judece pe cale separată, recurenta reclamantă având posibilitatea să supună atenției judecătorului orice excepție pe care o consideră relevantă.

Pe cale de consecință, având în vedere că în mod greșit instanța de fond a admis excepția lipsei calității de reprezentant legal al lui A_____ R____ pentru __________________ D_____ SA, fapt ce a condus la soluționarea procesului fără a se intra în cercetarea fondului, Curtea constată că, în temeiul art.312 alin.3 și 5 C.pr.civ. se impune admiterea recursului, casarea în partea a hotărârii recurată și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

Vor fi menținute dispozițiile privind excepția inadmisibilității cererilor reconvenționale și disjungerea judecății acestora.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta reclamantă S.C. E_______ D_____ S.A., cu sediul în localitatea Stei, ____________________.8, județ Bihor și cu sediul procesual ales la SCA D_____ și Asociații situat în București, ___________________________ nr.3C, sector 5, împotriva Sentinței civile nr.1575/12.12.2012 pronunțată de Tribunalul C________ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata pârâtă S.C. H____ C___ ESTIVAL 2002 S.A., cu sediul în stațiunea Neptun–M_______, H____ Slatina, județul C________ și intimații intervenienți M_____ I___, cu domiciliul procesual ales în Oradea, ___________________-15, județ Bihor, _____________________., cu sediul în Oradea, ___________________, județul Bihor și S.C. S___ S.A., cu sediul în C______, __________________________.65, județul D___.

Casează în parte hotărârea recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Menține dispozițiile privind excepția inadmisibilității cererilor reconvenționale și disjungerea judecății acestora.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi, 29 aprilie 2013.

jud.fond: A.O____

red.dec.jud.M.D________ Ș_____

3 ex/24.06.2013