R O M Â N I A

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA A II-A CIVILĂ

Operator date 2928

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR. 755/R

Ședința publică din data de 22 aprilie 2013

Președinte: P______ M___

Judecător: R_____ S____

Judecător: A___ B___

Grefier: F______ L____ N__

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții G_______-P______ G______ și G_______-P______ I_____ împotriva sentinței civile nr. 1639/29.11.2012, pronunțată de Tribunalul T____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu pârâta intimată _______________________ SA, având ca obiect acțiune în anularea hotărârii A__.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința, după care, se constată ca mersul dezbaterilor si concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 15.04.2013, care face parte integrantă din prezenta decizie, pronunțarea soluției fiind amânată pentru termenul de azi, când,

C U R T E A

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1639/29.11.2012, pronunțată de Tribunalul T____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, s-a admite excepția prescripției dreptului la acțiune și s-a respins ca prescrisă acțiunea formulata de reclamanții G_______-P______ G______ si G_______-P______ I_____ în contradictoriu cu pârâta _______________________ S.A.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că prin cerea introductivă, reclamanții G_______ P______ G______ și G_______ P______ I_____ au chemat in judecata pârâta pentru ca instanța prin hotărârea ce o va pronunța sa dispună constatarea nulității absolute a hotărârii AGEA a _______________________ SA din data de 05.12.2010.

Asupra excepției depunerii cu întârziere a întâmpinării, că, pentru a fi respectat dreptul la apărare, prima zi de înfățișare, ziua când părțile legal citate pot pune concluzii, a fost data de 06.09.2012.

Prin întâmpinare, pârâta a invocat excepția prescrierii dreptului la acțiune, asupra căreia, judecătorul in deliberare, a admis-o, reținând că reclamanții sunt acționari ai pârâtei, iar la data adoptării hotărârii atacate, reclamantul G_______ P______ G______ era membru in Consiliul de administrație, calitate în care a participat la adunarea acționarilor din data de 05.12.2011, luând la cunoștința la acea data de cuprinsul procesului verbal al ședinței si de hotărârile adoptate la acea data. Deși reclamanții au invocat faptul ca ar fi luat la cunoștința de aceste aspecte, nu au dovedit acest aspect si nu au arătat când anume, deci se prezuma ca reclamantul G_______ P______ G______ a luat cunoștința despre adunare si hotărâre la data tinerii AGEA.

Reclamanta nu a precizat când anume a luat cunoștința, insa fiind acționar in societatea pârâta, si având in vedere ca hotărârea si-a produs efecte imediat după aprobare, se prezuma ca a luat la cunoștința la dat publicării hotărârii.

Motivele de nulitate invocate de reclamanți sunt: convocarea AGEA a fost făcuta cu încălcarea dreptului la informare al reclamantei, hotărârea AGEA a fost luata in lipsa unui secretariat si a unui președinte al adunării, numiți in conformitate cu LSC, hotărârea AGEA este lovita de nulitate întrucât a fost luata prin excluderea asociatului care avea drept de vot, hotărârea AGEA este lovita de nulitate absoluta întrucât nu au fost respectate disp. referitoare la modalitatea de vot prin reprezentare, hotărârea AGEA este lovita de nulitate absoluta nefiind respectata procedura votului secret, ca lucrările AGEA au fost consemnate _____________________ care nu conține mențiunile prevăzute de LSC, hotărârea AGEA a fost luata cu un cvorum si o majoritate mai mica decât cele prevăzute ca praguri minime, conform actului constitutivi al LSC, hotărârea a fost luata cu nerespectarea condiției ca deciziile privind CA sa fie luate de AGOA, hotărârea AGEA nu a fost depusa in termenul legal la ORC T____, este neconforma cu procesul verbal al AGEA, si lipsa semnăturii valabile.

Reclamanta, in motivarea expusa a considerat ca motivele de nulitate invocata sunt motive de nulitate absoluta.

Judecătorul sindic a reținut că în fapt, cauzele de nulitate absoluta sunt cauzele expres prevăzute de lege precum si cazurile in care rezulta din lege ca interesul ocrotit este unul general. Cauzele invocate de către reclamanta nu sunt expres prevăzute de către LSC ca fiind cauze de nulitate absoluta, iar din expunerea acestora nu rezulta ca interesul proteguit este unul general. În cazurile in care natura nulității nu este determinata ori nu reiese in chip neîndoielnic din lege, actul încheiat este anulabil, deci lovit de nulitate relativa.

Astfel, motivele invocate mai sus sunt motive de nulitate relativa, deoarece dispozițiile legale invocate ca ar fi fost încălcate sunt dispoziții care proteguiesc un interes particular, al asociaților din societatea pârâta, prima instanță raportându-se la art. 132 din Legea 30/1990.

Astfel, tribunalul a constatat ca termenul de 15 zile de la data publicării in M.O. a Hotărârii a cărei anulare se cere a fost depășit, motiv pentru care a admis excepția prescripției dreptului la acțiune si a respins ca fiind prescrisa acțiunea.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții G_______-P______ G______ și G_______-P______ I_____, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond in vederea constatării nulității absolute totale a Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Asociaților _______________________ SA din data de 05.12.2010, cu obligarea pârâtei intimate la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea recursului se invocă aspecte arătate în motivarea acțiunii, precum și faptul că un aspect relevant este acela ca la momentul înființării _______________________ (antecesoarea in drepturi a pârâtei intimate), recurentul G_______-P______ G______ a fost acela care nu numai ca s-a ocupat de înființare, dar a si finanțat considerabil aceasta societate, așa cum rezulta din Actul constitutiv inițial, fiind si unicul asociat si administrator la acel moment. Daca mai apoi, _______________________ SA a avut un număr de trei asociați, in anul 2012 s-a ajuns la numărul de 12 asociați, prin modificări succesive ale Acului constitutiv.

Recurenții susțin că au luat la cunoștința despre convocarea asociaților _______________________ SA la sediul altei societăți din Italia, în vederea desfășurării ședinței extraordinare a asociaților, pentru data de 04.12.2011 orele 10:00; că prin același înscris a fost stabilita si cea de-a doua convocare pentru data de 05.12.2011 orele 14:00, iar pentru aceasta ședința extraordinara, a fost stabilita următoarea ordine de zi, prin convocatorul trimis:

1.Revocarea consiliului de administrație desemnat si numirea unui nou consiliu de administrație;

2.Vânzarea si cumpărarea de imobile si alte bunuri de către societate;

3.Atribuirea procurilor pentru sarcini speciale ale adunărilor;

4.Diverse si eventuale.

Având in vedere problemele care urmau a fi discutate la A__ convocata, reclamantul Ghersim-P______ G______, în calitatea sa de asociat si președinte al Consiliului de administrație _______________________ SA, s-a prezentat la sediul societății menționate din Italia pentru a participa la A__.

Se mai arată că recurenta G_______-P______ ldiko nu a fost convocata si nu a fost prezenta la AGEA; că deși reclamantul a fost convocat pentru A__ în 04.12.2011 si 05.12.2011, acesta a constatat nereguli procedurale grave si abuzuri, respectiv reclamanții au luat la cunoștința despre conținutul Hotărârii Adunării Generale a Asociaților _______________________ SA din data de 05.12.2012 abia ulterior, constatând ca, de fapt, aceasta cuprindea aspecte diferite de cele indicate in convocator, revocarea consiliului de administrație desemnat si numirea administrație unui nou consiliu de; vânzarea de imobile si alte bunuri de către societate, in valoare totala de peste 150.000 euro; vânzarea unui procent de 20% din părțile sociale către societatea Columnas; înscrierea unor ipoteci in valoare de 103.000 euro asupra unor imobile ale societății.

Or, punctele 3 si 4 ale acestei hotărâri nu sunt acoperite de niciun act anterior acestei hotărâri, fiind adăugate in mod absolut abuziv, astfel că Hotărârea AGEA este lovita de nulitate absoluta, pentru considerente ce succed.

Referitor la modalitatea de convocare, recurenții susțin că Hotărârea A__ atacata este lovita de nulitate absoluta întrucât a fost luata cu încălcarea dreptului la informare al recurenților (nu a fost respectat termenul de 30 de zile, s-a propus modificarea actului constitutiv fără a cuprinde textul integral al propunerilor, recurenta G_______-P______ I_____ nu a fost deloc convocată, etc.). Referitor la modalitatea in care a fost întocmit procesul-verbal al AGEA din data de 05.12.2011, Hotărârea A__ este lovita de nulitate absoluta întrucât: a fost luata in lipsa unui secretariat si a unui președinte al adunării, numiți in conformitate cu LSC; a fost luata prin excluderea asociatului care avea drept de vot; nu au fost respectate dispozițiile legale referitoare la modalitatea de vot prin reprezentare; la data de 05.12.2011 a fost modificata ordinea de zi comunicata prin convocare; nu a fost respectata procedura votului secret; lucrările A__ au fost consemnate într-un proces-verbal care nu conține mențiunile prescrise in mod obligatoriu de Legea nr. 31/1990; Hotărârea A__ a fost luata cu un cvorum si o majoritate mai mica decât cele prevăzute ca praguri minime, conform prevederilor Actului constitutiv si al LSC.

Cu privire la conținutul Hotărârii atacate, recurenții susțin că aceasta este lovita de nulitate absoluta, fiind luata cu nerespectarea condiției privind CA sa fie luate de AGEOA; Hotărârea A__ nu a fost depusa in termenul legal la ORC T____; nu este conformitate între hotărâre cu procesul-verbal al AGEA; lipsa semnăturii valabile.

Față de toate aceste aspecte, parata intimata a formulat întâmpinare abia la termenul din data de 06.09.2012, adică la al doilea termen de judecata, după expirarea „primei zile de înfățișare" din data de 26.06.2012, invocând excepția prescripției acțiunii, excepție admisa de către instanța de fond in mod greșit, întrucât instanța a acordat ce nu s-a cerut (art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă). Cu toate ca prin întâmpinare s-a arătat ca se impune constatarea prescripției dreptului la acțiune numai cu privire la anumite motive, strict enumerate de către intimata, instanța de fond a constatat prescripția cu privire la întreaga acțiune, adică si cu privire la alte motive la care nu s-a făcut referire. Astfel, prin întâmpinare s-au susținut mai multe motive de nulitate / anulare a Hotărârii A__ din data de 5.12.2012, fără a arăta care sunt criteriile pentru care a înțeles sa separe aceste motive funcție de sancțiunea aplicata, pentru unele considerând ca sancțiunea aplicabila este nulitatea si pentru altele anularea. Doctrina statuează ca in ceea ce privește denumirea utilizata de Legea nr. 31/1990 de „acțiune in anulare", aceasta se refera atât la acțiunea in constatarea nulității absolute, cât si la acțiunea în anulare, însă chiar și în situația în care instanța de fond considera ca se impune admiterea excepției prescripției cu privire la motivele de „nulitate relativa", soluția corecta ar fi fost ca restul motivelor pentru care considera ca se încadrează sub imperiul sancțiunii nulității sa rămână spre judecare.

Se mai invocă faptul că hotărârea recurată nu cuprinde motivele pe care se sprijină (art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă); că față de excepțiile prescripției si inadmisibilității invocate de către intimata prin întâmpinare, recurenții au invocat prescripția, raportat la prevederile art. 2500 si urm. C.civ., instanța de fond arătând lapidar prin sentința atacata ca se impune respingerea asupra excepției depunerii cu întârziere a întâmpinării", întrucât pentru a fi respectat dreptul la apărare, prima zi de înfățișare, ziua când părțile legal citate pot pune concluzii, a fost la data de 06.09.2012. Însă, pe lângă faptul că instanța a schimbat caracterul excepției invocate, din excepția prescripției in „excepția depunerii cu întârziere a întâmpinării", nici nu a arătat vreun considerent legal sau vreun motiv pe acest aspect.

Pentru justificarea si motivarea excepției prescripției invocate, intimata a invocat dispozițiile art. 132 alin. (2) al LSC, care stipulează ca hotărârile adunării generale sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție in termen de 15 zile de la data publicării in Monitorul Oficial al României, față de anumite puncte invocate pe aspectul nulității A__.

Recurenții învederează ca instituția prescripției este reglementa in noul Cod civil, art. 2500 si urm. Art. 2513 C. civ. stipulează ca prescripția poate fi opusa numai in prima instanța, prin întâmpinare sau, in lipsa invocării, cel mai târziu la primul termen de judecata la care părțile sunt legal citate. Deși această excepție a fost formulata prin întâmpinare, primul termen de judecata (până la care se putea cel mai târziu invoca), in sensul art. 134 C.proc.civ. s-a îndeplinit la data de 26.06.2012, astfel ca a fost tardiva invocarea excepției prescripției dreptului la acțiune. Mai mult, aceste prevederi ale C. civ. sunt in concordanță cu prevederile art. 136 Cod proc. civ., care prevede ca excepțiile de procedura care nu au fost propuse in condițiile art. 115 si art. 132 nu vor mai putea fi invocate in cursul judecații (...). mai susțin că față de aceste prevederi legale, instanța nu a avut niciun fel de motivare.

Consideră că aspectul conform căruia „pentru a fi respectat dreptul la apărare, prima zi de înfățișare, ziua când părțile legal citate pot pune concluzii, a fost la data de 06.09.2012" nu poate fi reținut; că instanța de fond a ignorat, fără niciun temei legal, faptul ca primul termen de judecata în sensul art. 134 C.proc.civ., s-a împlinit in cauză încă din data de 26.06.2012.

Recurenții mai arată că hotărârea atacata a fost data cu încălcarea si aplicarea greșita a legii (art. 304 pct. 9 C.proc.civ.). Pentru justificarea si motivarea excepției prescripției invocate, pârâta intimata s-a raportat la dispozițiile art. 132 alin. (2) al LSC, care stipulează ca hotărârile adunării generale sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție in termen de 15 zile de la data publicării in Monitorul Oficial al României; că același a fost și temeiul legal menționat in sentința atacata, pentru admiterea excepției prescripției dreptului la acțiune in prezenta cauza; că atât pârâta intimata, cat si, ulterior, instanța de fond au creat o confuzie intre noțiunea de prescripție si noțiunea de decădere; că deși art. 132 alin. (3) din LSC stabilește ca atunci când se invoca motive de nulitate absoluta, dreptul la acțiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulata de orice persoana interesata, o eventuala sancțiune a nedepunerii cererii in constatarea nulității relative in termenul de 15 zile nu este prescripția, ci ar putea fi decăderea. Potrivit art. 103 alin. (1) Cod proc. civ. neexercitarea oricărei căi de atac si neîndeplinirea oricărui act de procedura in termenul legal, atrage decăderea afara de cazul când legea dispune altfel, sau când partea dovedește ca a fost împiedicata printr-o împrejurare mai presus de voința ei. Termenul de procedura este definit ca fiind intervalul de timp înlăuntrul căruia trebuie îndeplinite anumite acte de procedura sau, dimpotrivă, este oprita îndeplinirea altor acte de procedura, așa cum reprezintă si termenul stipulat la art. 132 alin. (2) din LSC, iar decăderea este definită in general, ca acea sancțiune procedurala care consta in pierderea dreptului privitor la declararea unei cai de atac sau la îndeplinirea unui alt act de procedura, ce nu a fost exercitat in termenul prevăzut de lege. Mai mult, in Codul civil roman, art. 2500 si urm., dar si in doctrina au fost enumerate exhaustiv toate termenele de prescripție, acest termen de 15 zile prevăzut de art. 132 alin. (2) din LSC neregăsindu-se niciunde, ceea ce face ca excepția sa nu aibă nici temei legal si sa fie inadmisibila.

Recurenții consideră că în considerentele sentinței atacate, instanța de fond a considerat in mod greșit ca toate motivele de nulitate invocate nu se încadrează in categoria „cauzelor de nulitate expres prevăzute de lege", iar nerespectarea acestor dispoziții nu se încadrează între acelea al căror interes ocrotit este unul general; că pe lângă faptul ca instanța a considerat ca fiind motive de nulitate relativa si motive pe care nici măcar pârâta intimata nu le-a considerat ca atare, instanța de fond a si interpretat greșit aceste motive; că toate motivele de nulitate invocate au ca temei dispoziții legale ale LSC, iar nerespectarea dispozițiilor legale atrage nulitatea actului atacat; că deși recurenții urmăresc și interesul particular, nerespectarea legii atrage întotdeauna nulitatea actului; că pe cale de consecința, toate motivele invocate atrag nulitatea absoluta a A__ din data de 05.12.2012, iar orice acțiune in acest sens este imprescriptibila.

Astfel, consideră că se impunea respingerea excepției prescripției ca tardiva, inadmisibila, neîntemeiata si nefondata, admiterea recursului și casarea sentinței atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare, instanței competente in fond.

În drept, și-au întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 (pct. 6, pct. 7 si pct. 9), art. 304 ind. 1 C.proc.civ., Legea nr. 31/1990.

Pârâta intimată S.C. E_______ L______ IFN S.A. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca fiind netemeinic si nefondat si menținerea ca temeinica si legala a sentinței civile nr. 1639/29.11.2012; cu cheltuieli de judecata.

Prin întâmpinare, pârâta arată că ambii reclamanți sunt acționari ai societății pârâte, circumstanțele societare anterioare adoptării hotărârii atacate și că aceștia au dat instanței informații false; că acționarul G_______ P______ G______ a fost si administratorul societății care a îndeplinit pentru pârâtă serviciile de contabilitate; că din certificatul de informare de la ORC T____, rezultă că la data de 05.12.2011, Consiliul de administrație al pârâtei era format din: Gianni Segantini – Președinte, G_______ P______ G______ – membru și Dario Segantini – membru, mandatul acestui consiliu fiind conferit prin Hotărârea 21/29.11.2010, iar componența sa nefiind cea indicată de către recurenți.

Pârâta susține că recursul formulat este neîntemeiat raportat la temeiurile de drept invocate de către recurenți, recurenții solicitând casarea sentinței recurate și indicând ca temeiuri de drept pct. 6, 7 și 8 ale art. 304 Cod procedură civilă, acestea referindu-se la temeiurile de modificare; că în ceea ce privește invocarea faptului că instanța a acordat ceea ce nu s-a cerut, instanța de judecata, la sesizarea expresa a pârâtei, a abordat toate motivele de nulitate invocate de reclamanții recurenți, precizând ca motivele invocate de recurenți nu sunt motive de nulitate absoluta, ci motive de nulitate relativa, deoarece dispozițiile legale presupuse a fi încălcate protejează un interes particular; că în ce privește susținerea că reclamanta ar fi fost exclusa de la adunare, această aserțiune vine din traducerea eronata a primei fraze a procesului verbal, din care rezulta ca sunt prezenți toți acționarii, mai puțin G_______ P______ I_____, iar cele menționate nici nu pot fi considerate, de altfel, cauze de nulitate.

Se mai arată că potrivit art. 126 din LSC, acționarii, membri ai Consiliului de Administrație1, nu aveau dreptul sa voteze __________________ care persoana lor ar fi fost in discuție, or, cum cei trei membri ai Consiliului de Administrație a cărui revocare a fost votată, dețin împreuna 64% din acțiuni, nu își puteau exercita dreptul de vot.

Cât privește motivul de modificare a sentinței atacate, prevăzut de art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă, arată că acest este neîntemeiat, deoarece prima zi de înfățișare nu a fost data de 26.06.2012, întrucât pârâta la acea dată nu a fost legal citata și acțiunea nu i-a fost comunicata; că între părți a fost încheiat un contract pentru cedarea folosinței spațiului unde aceștia își au domiciliul, in vederea stabilirii sediului social al pârâtei, iar reclamantul, cu rea credința, nu i-a transmis actul de citare pentru data de 26.06.2012, pârâta fiind în imposibilitate de a se apară; că sediul social al pârâtei a fost mutat la adresa din Timișoara, ____________________. 5 __________________, pentru termenul din 06.09.2012, iar reclamantul nu a învederat instanței schimbarea adresei sediului social; că a luat la cunoștință de existența litigiului de pe site-ul instanței, astfel că depunerea întâmpinării la 06.09.2012 nu este tardivă; că până la data de 24.07.2012, sediul social al pârâtei era la domiciliul reclamanților recurenți, care nu au informat Consiliul de Administrație despre introducerea acțiunii; că citarea pârâtei prin afișare nu este legală în condițiile art. 92 ind. 1 Cod procedură civilă, sens în care invocă reaua-credință a acestora; că a adresat repetate solicitări reclamantului la 22.05.2012 și 01.06.2012 prin care i-a solicitat să-i pună la dispoziție actele și evidențele contabile ale societății pârâte, precum și toată corespondența, reținute fără drept, dar nu a primit niciun răspuns.

Astfel, nici la termenul din 06.09.2012 și nici la termenul următor din 18.10.2012, reclamanții recurenți nu au invocat tardivitatea depunerii întâmpinării, pentru a se raporta la prevederile art. 136 Cod proc. civ., dar au formulat răspuns la interogatoriul pârâtei, ca urmare a depunerii întâmpinării. Mai mult, la termenul din 06.09.2012, recurenții au solicitat un termen pentru studiul întâmpinării, iar cum excepția tardivității depunerii întâmpinării nu este o excepție de ordine publica, invocarea acesteia la o data ulterioara este tardiva.

Se mai arată că invocarea art. 2500 Cod civil nu are legătura cu aspectul relevat de presupusa tardivitate a depunerii întâmpinării; că prin acțiune, reclamanții au invocat motive de nulitate relativa, situație in care pârâta a invocat, prin întâmpinare, excepția prescripției dreptului la acțiune; că raportat la cele menționate, motivele de modificare ale sentinței atacate (art. 304 pct. 9 Cod proc. civ.) sunt neîntemeiate; că în mod corect a reținut prima instanța prin sentința atacata, ca a intervenit prescripția dreptului la acțiune; că motivele invocate de reclamanți releva cauze de nulitate relativa ale Hotărârii A__ din 05.12.2011, si nu cauze de nulitate absoluta, astfel că raportat la prevederile art. 132 alin. 2 din LSC, coroborat cu prevederile art. 6 din OUG 116/2009, reclamanții ar fi putut formula exclusiv o acțiune in anulare in termenul de 15 zile stabilit de actele normative anterior menționate, dar cum acest termen de prescripție a fost depășit, acțiunea reclamanților este prescrisa; că termenul stipulat la art. 132 alin. 2 este un termen de prescripție și nu de decădere.

Cu referire la susținerile recurenților, intimata arată că în speță, convocarea a fost realizată în mod corect, deoarece reclamantul nu deținea funcția pe care și-a arogat-o prin acțiune; că reclamanții au fost convocați la adresa de domiciliu indicată de aceștia și în prezenta acțiune, iar reclamanta care nu a fost prezentă la ședința din 05.12.2012 și care ar putea invoca nelegala citare, a fost convocată la adresa care apare în actul constitutiv încă din 30.03.2009; că reclamantul a recunoscut la pag. 2 și la pag. 3 paragraful 3 și 9 din acțiune, primirea convocatorului din 04.11.2011; că potrivit art. 117 alin. 4 din LSC, convocarea trebuie făcută cu cel puțin 30 de zile înaintea ședinței, iar potrivit art. 13 din actul constitutiv, cu 15 zile înainte și că instanța trebuie să ia în considerare data expedierii convocărilor și nu data receptării acestora.

Pârâta intimată mai susține și că ordinea de zi nu a fost corect indicata și că a fost comunicata tuturor acționarilor, inclusiv reclamanților, prin convocările trimise la adresele de domiciliu; că în ceea ce privește propunerile privind noii membri ai Consiliului de Administrație, după cum rezulta și din procesul verbal al Adunării generale a Acționarilor din 05.12.2011, aceste propuneri au fost discutate in cadrul acelei ședințe, neexistând o propunere anterioara, așa încât dacă la data redactării convocării, nu au existat propuneri privind componența noului Consiliu de Administrație, acestea nu puteau fi menționate in convocatorul, care a respectat prevederile art. 117 alin. 6 din LSC; că Adunarea Generala din 05.12.2011 a fost legala, fiind prezidata de Președintele Consiliului de Administrație - Gianni Segantini, numit prin Hotărârea A__ nr. 21 din 29.11.2010, deoarece reclamantul nu deținea această funcție; că potrivit înscrierilor menționate în procesul verbal din 05.12.2012, acționarul Dorigatti N____ a fost reprezentata la Adunarea Generala a Acționarilor din data de 05.12.2011 de către acționarul Dandrea Alberto, in baza unei procuri, care a fost atașata înscrisului anterior menționat și cum niciunul dintre acționari nu s-a opus reprezentării doamnei Dorigatti de către Dandrea Alberto, datorita unei neconformități a împuternicirii conferite acestuia, consideră legala aceasta reprezentare.

Mai mult, sancțiunea unei eventuale nedepuneri înainte cu 48 de ore a procurii de reprezentare, nemenționata de reclamant in procesul verbal, nu poate fi nulitatea absoluta, ci doar pierderea exercițiului de vot in acea adunare, care trebuie precizata expres in procesul verbal in cauza, conform art. 125 alin. 3 din LSC. Or, după cum se poate observa din procesul verbal, în speță nu poate fi reținută situația descrisă de art. 125 alin. 3 din LSC. Dupa cum rezulta din convocarea din 04.11.2012, înscris pe care ambii reclamanți recunosc ca l-au primit, astfel cum rezulta din pag. 2 a cererii acestora, a fost menționata o ordine de zi, având 4 puncte. Ulterior, în baza art. 117 ind. 1 LSC, acționarul C__ Luigi, ce deține 30 % din capitalul social, a solicitat introducerea pe ordinea de zi și discutarea promovării unei acțiuni având ca obiect responsabilitatea actualilor administratori, astfel că Președintele Consiliului de administrație Gianni Segantini a completat ordinea de zi, transmițând acționarilor înscrisul din data de 23.11.2012, înainte cu 10 zile de data primei convocări, iar conform procesului verbal al adunării generale, reclamantul a discutat punctul introdus pe ordinea de zi, a făcut propuneri, fără a preciza că introducerea acestuia ar fi fost nestatutară.

De asemenea, intimata arată că toți acționarii prezenți au votat fără a ridica vreo obiecțiune asupra modului de exercitare a votului, iar conform doctrinei, nerespectarea votului secret nu este un caz de nulitate absolută, ci unul de nulitate relativă, care nu a fost invocat de către reclamanți în termenul de prescripție de 15 zile, precizând că discuțiile au fost purtate în limba italiană, vorbită de altfel foarte bine și de către reclamant.

Intimata apreciată că procesul verbal al A__ din 05.12.2011 cuprinde toate mențiunile de la art. 131 alin. 1-2, fiind respectate și celelalte prevederi legale, iar în ceea ce privește nedepunerea la ORC a Hotărârii A__ in termen de 15 zile, consideră că nu suntem in prezenta unui caz de nulitate absoluta, acest viciu putând fi invocat exclusiv pe calea plângerii prevăzute de art. 6 din OUG 116/2009.

Reclamanta recurentă G_______-P______ I_____ a formulat răspuns la întâmpinare, arătând că instanța de fond a respins acțiunea ca fiind prescrisa, apreciind, in mod greșit, ca motivele invocate sunt de nulitate relativa si nu de nulitate absoluta, argumentând ca dispozițiile legale invocate proteguiesc un interes particular; că aceasta susținere este in contradicție cu anumite dispoziții legale, jurisprudenta si prevederile Actului Constitutiv - care este legea părților si de la care nu se poate deroga decât cu acceptul tuturor părților semnatare; că hotărârile AG sunt nule nu numai prin raportare la normele prevăzute in LSC ci si prin raportare la Actul Constitutiv, iar datorita caracterului extensiv al formulării art. 132 (2) întreg cadrul legal are aptitudinea de a provoca nulitatea Hotărârii organului societar.

Consideră că acțiunea in constatarea nulității absolute are si un caracter social, întrucât efectele ei se răsfrâng atât asupra terților cat si asupra acționarilor; că de fapt, constatarea unui singur motiv de nulitate este suficient sa atragă nulitatea întregii Hotărâri A__ și că acțiunea pentru constatarea nulității este imprescriptibila. Astfel, conform art. 132 (3) LSC, atunci când se invoca motive de nulitate absoluta, dreptul la acțiune este imprescriptibil, punându-se astfel capăt disputelor doctrinare si jurisdicționale cu privire la natura juridica a termenului de prescripție de 15 zile, ce se aplica numai la nulitățile relative, deoarece când se invoca motive de nulitate absoluta, dreptul la acțiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulata de orice persoana interesata.

Recurenta apreciază că sunt motive de nulitate absolută:

1. Excluderea sa expresa de la AGEA - conform mențiunilor din procesul-verbal al AGEA, „fiind exclusa doamna G_______-P______ I_____”, i s-a încălcat un drept legal imperativ, apreciind că expresia "exclusa" nu apare datorita greșelii de traducere.

Excluderea de la dreptul de vot a unui acționar, împiedecarea accesului unui acționar la luarea hotărârilor A__, sunt lovite de nulitate absoluta, neavând importanta daca aceeași majoritate se formează sau nu si in prezenta lor, opinie împărtășită și de doctrină, fiind încălcate dispozițiile art.136 indice 1 LSC.

2. Neconvocarea recurentei la AGEA – aceasta nefiind convocata la AGE din 4, respectiv 5.12.2011, încălcându-i-se un drept legal.

3. Nerespectarea dispozițiilor privitoare la convocarea si desfășurarea adunării generale prin încălcarea ordinii de zi stabilita in Convocator, respectiv discutarea si a altor probleme in afara celor menționate expres in Convocator.

Recurenta susține că acest convocator nu i s-a comunicat. Art. 129 (7) LSC prevede faptul ca nu pot fi adoptate hotărâri asupra unor puncte de pe ordinea de zi, care nu au fost publicate conform art. 117 si 177 indice 1 LSC. Art.13 din Actul Constitutiv, prevede: „Când in ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea statutului, convocarea va trebui sa cuprindă textul integral al acestuia." Art. 117 (6) prevede ca in cazul in care pe ordinea de zi se prevede numirea administratorilor, convocatorul trebuie sa cuprindă si lista cu toate informațiile despre aceștia, dar nu exista aceasta lista la convocator.

În cazul hotărârilor A__, pentru ca acționarii sa poată vota, adunarea trebuie convocata si sa se desfășoare conform dispozițiilor legii, fiind cauza de nulitate absoluta daca sunt dezbătute si votate probleme care nu au fost menționate in convocator, susținând că ordinea de zi a AGEA nu este identica cu cea din Convocator; că procesul-verbal este semnat de 11 persoane, menționându-se acest lucru, pentru inducere in eroare, pentru a da aparenta că , in final, toți cei 11 acționari ai societății au participat la vot si au semnat, când, in realitate a votat si semnat si o persoana absolut străina de societate, care nu este acționar, Bertolini Lorenzo, numit secretar cu încălcarea art.129 (2) LSC. A fost încălcat dreptul de informare a acționarilor, facondu-se un abuz de majoritate, au fost dezbătute probleme nespecificate in Convocator si care nu au fost de competenta AGE .

4. Încălcarea procedurii privind votul secret - art.130 (2) LSC prevede imperativ, obligativitatea votului secret, care devine obligatoriu pentru numirea sau revocarea membrilor consiliului de administrație; art.12 din Actul Constitutiv : "votul secret este obligatoriu pentru alegerea Consiliului de Administrație si a Comisiei de Cenzori pentru revocarea si luarea hotărârilor referitoare la răspunderea administratorilor." Din procesul-verbal al AGEA din 15.12.2011, rezulta că votul a fost deschis atât in ce privește revocarea membrilor Consiliului de Administrație cât si alegerea noilor membrilor Consiliului de Administrație. Tot prin vot deschis și fără a fi trecut pe ordinea de zi a Convocatorului, s-a pus in discuție si s-a votat prin vot deschis, o eventuala măsura de antrenare a răspunderii administratorilor.

5. Hotărârea privind revocarea si alegerea CA era de competenta AGOA si nu a AGEA - art. 12 din AC prevede că Adunarea Generala a Asociaților are următoarele atribuții principale: a) alese Consiliul de Administrație sau administratorul unic si membrii Comisiei de cenzori, le stabilește remunerația pentru exercițiul in curs si garanția, ii descarcă de activitate si ii revoca. Tot in acest articol sunt stabilite si atribuțiile AGEA, care sunt cu totul altele, fiind exclus dreptul acesteia de a revoca sau alege a membrilor CA. Art. 111 (2) lit. b) de competenta Adunării Generale Ordinare este alegerea si revocarea membrilor consiliului de administrație. În cazul in care atribuții ale A.G.A. ordinare au fost hotărâte de A.G.A. extraordinara (cum s-a întâmplat in speța) si invers (art.111 si art.113), chiar daca este întrunit cvorumul minim de prezenta si de deliberări, specific celei ce trebuia corect sa o adopte, nu operează o conversie a actelor juridice.

Se mai invocă de către recurentă că i s-a respins de către instanța de fond, fără motivare, excepția depunerii cu întârziere a întâmpinării de către parata-intimata, prin care s-a ridicat excepția prescripției dreptului reclamantei la acțiune, arătând că primul termen de judecata a fost 26.06.2012 iar întâmpinarea a fost depusa pentru termenul din 06.09.2012, deși părțile au fost legal citate pentru primul termen, cel din 26.06.2012, astfel că până la acest termen trebuiau ridicate excepțiile care nu sunt de ordine publică.

În ce privește invocarea de către pârâtă a nelegalei citări, arată că potrivit certificatului furnizare informații nr. xxxxx/4.12.2012 emis de către ORC de la înființare, respectiv din 03.01.2006 si până la data de 24.07.2012, sediul societății a fost in Timișoara, ______________ ____________, locul unde a fost citata pârâta, iar potrivit extrasului ORC nr.xxxxxx/4.12.2012, sediul social, începând cu 24.07.2012 este in Timișoara ____________________.5 _________________, dar la acest sediu nu se desfășoară activități de birou pentru societate. Tot de la înființare, respectiv 02.01.2006 inclusiv în prezent, pârâta are înregistrat la ORC punctul de lucru din Timișoara ____________ ap.13 ________________ a fost citata și unde a avut și sediul social la data introducerii acțiunii si a primei citări.

Recurenta arată că a introdus o cerere de suspendare a Hotărârii AGE din 5.12.2011, ce face obiectul prezentului litigiu, prin ordonanța președințială, în dosar nr. XXXXXXXXXXXX Tribunal T____, si, prin decizia civila nr. 1398/R/11.09.2012 s-a dispus suspendarea hotărârii, până la soluționarea prezentei acțiuni. Împotriva acestei decizii, pârâta a formulat contestație in anulare, pe motiv ca a fost citata în Timișoara ____________ __________ deși si-a schimbat sediul in 24.07.2012, iar Curtea de Apel a stabilit, prin decizia civila 79/23.01.2013, din dosar XXXXXXXXXXXX, in mod irevocabil, ca atât Ia momentul înregistrării pe rolul Tribunalului T____, a cererii de ordonanța președințiala, cat si la termenul din recurs, precum si la termenul din 16.07.2012, pârâta a fost legal citata la adresa sediului social, ____________, ___________.

În ce privește susținerile intimatei din cu referire la așa-zisele informații false, arată că acestea nu sunt întemeiate și că Actul constitutiv actualizat este semnat de un singur acționar, lipsind semnăturile celorlalți 10 acționari.

Reclamanții recurenți G_______-P______ G______ si G_______-P______ I_____ au formulat note de ședința, reiterând susținerile din motivele de recurs și arătând în plus că niciunde in recursul formulat nu au menționat ca structura organizatorica ce îl avea pe recurent președinte era valabila la data de 05.12.2010; că în recursul formulat au menționat ca aceasta structura administrativa inițiala a existat in anul 2006, la momentul transformării societății comerciale E_______ L______ din societate cu răspundere limitata (SRL) in societate pe acțiuni (SA), fiind inserata in recurs doar pentru a întări ideea ca, încă de la început, la momentul înființării _______________________ (antecesoarea in drepturi a pârâtei intimate), recurentul G_______-P______ G______ a fost acela care nu numai ca s-a ocupat de înființare, dar a si finanțat considerabil aceasta societate, așa cum rezulta din Actul constitutiv inițial existent la dosarul cauzei, fiind si unicul asociat si administrator la acel moment. Consideră că interpretarea reprezentanților intimatei este de rea-credința.

Recurenții arată că în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (3) C.proc.civ., modificarea hotărârii atacate se pronunța pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 6, 7, 8 și 9, iar casarea pentru cele prevăzute de art. 304 pct. 1, 2, 3, 4 si 5, precum si in toate cazurile in care instanța a cărei hotărâre este recurata a soluționat procesul fără a intra in cercetarea fondului sau modificarea hotărârii nu este posibila, fiind necesara administrarea de probe noi. Daca sunt găsite întemeiate mai multe motive, dintre care unele atrag modificarea, iar altele casarea, instanța de recurs va casa in întregime hotărârea atacata pentru a se asigura o judecata unitara. Or, soluția instanței de fond a fost aceea de admitere a excepției prescripției dreptului la acțiune, practic, nefiind judecat fondul cauzei fiind in situația de casare prevăzute de art. 312 alin. (3) teza II.

Față de faptul ca instanța de fond a acordat ce nu s-a cerut (art. 304 pct. 6 C.proc.civ.), arată că prin întâmpinare s-a arătat ca se impune constatarea prescripției dreptului la acțiune numai cu privire la anumite motive, strict enumerate de către intimata, așa cum rezulta din simpla lectura a acestui înscris menționat. Cu toate ca exprimarea intimatei _______________________ SA este fără echivoc, in sensul ca nu vizează toate motivele de nulitate invocate de reclamanți, instanța de fond a constatat prescripția cu privire la întreaga acțiune, adică si cu privire la alte motive la care nici măcar nu s-a făcut referire. Arată că au în vedere următoarele motive de nulitate pe care intimata nu le-a avut in vedere in invocarea excepției prescripției: Hotărârea A__ atacata este lovita de nulitate absoluta întrucât: a fost luata cu încălcarea dreptului la informare al recurenților; a fost luata prin excluderea asociatului care avea drept de vot; a fost luata cu un cvorum si o majoritate mai mica decât cele prevăzute ca praguri minime, conform prevederilor Actului constitutiv si al LSC; lipsa semnăturii valabile.

Referitor la faptul ca hotărârea atacata nu cuprinde motivele pe care se sprijină (art. 304 pct. 7 C.proc.civ.), raportat la lipsa de motivare a instanței de fond pe aspectul respingerii excepției tardivității întâmpinării invocate de către recurenți, arată că intimata a formulat întâmpinare in fața instanței de fond abia la termenul din data de 06.09.2012, adică la al doilea termen de judecata, după expirarea „primei zile de înfățișare" din data de 26.06.2012; că instanța de fond a acceptat ca termen legal al împlinirii „primei zile de înfățișare " in de 26.06.2012, întrucât la acea data a fost încuviințat probatoriul si a fost acceptat interogatoriul si apoi comunicat către _________________________. Apoi, la al doilea termen de judecata din data de 06.09.2012, pârâta a formulat întâmpinare, împreuna cu răspunsul la interogatoriu, ocazie cu care a fost invocata excepția prescripției acțiunii. F___ de excepțiile invocate prin întâmpinare, recurenții au răspuns cu excepția tardivității formulării întâmpinării si a invocării celor doua excepții. Însa, raportat la excepția tardivității formulării întâmpinării, instanța a arătat lapidar prin sentința atacata ca asupra excepției depunerii cu întârziere a întâmpinării se impune respingerea, întrucât pentru a fi respectat dreptul la apărare, prima zi de înfățișare, ziua când părțile legal citate pot pune concluzii, a fost la data de 06.09.2012.

Se invocă că art. 2513 C. civ. stipulează ca prescripția poate fi opusa numai in prima instanța, prin întâmpinare sau, in lipsa invocării, cel mai târziu la primul termen de judecata la care părțile sunt legal citate, iar art. 136 Cod proc.civ. prevede ca excepțiile de procedura care nu au fost propuse in condițiile art. 115 si art. 132 nu vor mai putea fi invocate in cursul judecății, iar față de aceste prevederi legale, instanța nu a avut niciun fel de motivare.

În ceeea ce privește motivele relativ la încălcarea si aplicarea greșita a legii (art. 304 pct. 9 C.proc.civ.), arată că pentru justificarea si motivarea excepției prescripției, pârâta intimata s-a raportat la dispozițiile art. 132 alin. (2) al LSC, care stipulează ca hotărârile adunării generale sau actului constitutiv pot fi atacate injustiție in termen de 15 zile de la data publicării in Monitorul Oficial al României. Același a fost și temeiul legal menționat in sentința atacata, pentru admiterea excepției prescripției dreptului la acțiune in prezenta cauza.

Recurenții consideră că atât pârâta intimata, cat și instanța de fond au creat o confuzie intre noțiunea de prescripție si noțiunea de decădere. Astfel, deși art. 132 alin. (3) din LSC stabilește ca atunci când se invoca motive de nulitate absoluta, dreptul la acțiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulata de orice persoana interesata, o eventuala sancțiune a nedepunerii cererii in constatarea nulității relative in termenul de 15 zile nu este prescripția, ci ar putea fi decăderea. Potrivit art. 103 alin. (1) Cod proc. civ. neexercitarea oricărei căi de atac si neîndeplinirea oricărui act de procedura in termenul legal, atrage decăderea afara de cazul când legea dispune altfel, sau când partea dovedește ca a fost împiedicata printr-o împrejurare mai presus de voința ei. Decăderea este definita ca acea sancțiune procedurala care consta in pierderea dreptului privitor la declararea unei cai de atac sau la îndeplinirea unui alt act de procedura, ce nu a fost exercitat in termenul prevăzut de lege, constituind o sancțiune pentru neglijenta de care a dat dovada partea care nu si-a exercitat dreptul procesual in intervalul de timp fixat de lege. Mai mult, in Codul civil, art. 2500 si urm. dar si in doctrina au fost enumerate exhaustiv toate termenele de prescripție, acest termen de 15 zile prevăzut de art. 132 alin. (2) din LSC neregăsindu-se niciunde, ceea ce face ca excepția sa nu aibă nici temei legal si sa fie inadmisibila.

Se mai arată că in considerentele sentinței atacate, instanța de fond a considerat in mod greșit ca toate motivele de nulitate invocate nu se încadrează in categoria cauzelor de nulitate expres prevăzute de lege, iar nerespectarea acestor dispoziții nu se încadrează intre acelea al căror interes ocrotit este unul general. Pe lângă faptul ca instanța a considerat ca fiind motive de nulitate relativa si motive pe care nici măcar parata intimata nu le-a considerat ca atare, instanța a si interpretat greșit aceste motive, considerându-le ca fiind de nulitate relativa. Toate motivele de nulitate invocate de către recurenții reclamanți au ca temei dispoziții legale ale LSC, iar nerespectarea dispozițiilor legale atrage nulitatea actului atacat.

Pe cale de consecință, toate motivele invocate atrag nulitatea absoluta a A__ din data de 05.12.2012, iar orice acțiune in acest sens este imprescriptibila, solicitând admiterea recursului și casarea sentinței atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare, instanței competente in fond.

Reclamanta recurentă G_______-P______ I_____ a formulat concluzii scrise, solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii instanței de fond, in sensul admiterii cererii de constatare a nulității absolute a Hotărârii A__ din 5.12.2011, cu cheltuieli de judecata.

Recurenta a reiterat susținerile din răspunsul la întâmpinare, arătând totodată că printre alte neregularități, așa cum se poate observa din procesul-verbal al AG, aceasta a numit membrii CA, fără a indica perioada mandatului acestora, prin vot deschis, (vot nelegal), fără a se face referire la perioada de mandat a acestora; că au depus la ORC, pentru înregistrare, Hotărârea cu membrii noi ai CA, dar Registrul Comerțului a respins înregistrarea deoarece AG nu a hotărât perioada mandatului membrilor CA. În aceasta situație, in mod nelegal si in fals, au prezentat o alta Hotărâre, tot din 5.12.2011, in care este trecuta si perioada de mandat de 4 ani a CA, care nu este conforma cu hotărârile din procesul-verbal al AG, având in vedere ca acționarii nu au hotărât nimic cu privire la perioada de mandat. În concluzie, Hotărârea depusa la ORC cuprinde si ce nu au hotărât acționarii in AG din 5.12.2011, respectiv perioada de mandat a CA (acest lucru se observa din procesul-verbal al AG si Hotărârea AG (care nu este conforma cu hotărârile luate de acționari).

Recurenta invocă art. 129 (7) LSC, art. 13 din Actul Constitutiv și art. 117 (6) din Legea 31/1990, deoarece în cazul hotărârilor A__, pentru ca acționarii sa poată vota, adunarea trebuie convocata și sa se desfășoare conform dispozițiilor legii astfel încât toți acționarii sa aibă acces la adunare si sa voteze in cunoștința de cauza.

Pârâta intimată S.C. E_______ L______ IFN S.A. a formulat concluzii scrise, solicitând respingerea recursului ca fiind netemeinic si nefondat si menținerea ca temeinica si legala a sentinței civile nr. 1639/29.11.2012; cu cheltuieli de judecata, reluând susținerile din întâmpinarea formulată.

Analizând recursul de față, prin prisma criticilor formulate de recurenți, a apărărilor intimatei și din oficiu, raportat la dispozițiile art. 304¹ Cod procedură civilă, Curtea constată că acesta este nefondat, instanța de fond pronunțând o hotărâre temeinică și legală, conformă cu probele de la dosar.

Prin recurs, reclamanții au solicitat admiterea acestuia, casarea sentinței atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond in vederea constatării nulității absolute totale a Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Asociaților _______________________ SA din data de 05.12.2010 și obligarea pârâtei intimate la plata cheltuielilor de judecata.

Pentru a stabili considerentele ce ar putea conduce instanța la casarea hotărârii, raportat la disp. art. 304/1 C__, cu aplicarea disp. art. 304 pct. 1-5 C__., sau ipotezele prevăzute de art. 312 C__., cum nu sunt incidente motive de ordine publică, în cauză, care să condică la analiza lor din oficiu, Curtea constată că, din analiza susținerilor părților și a probelor din dosar, o astfel de soluție nu se justifică.

Astfel, la fond, prima instanță a admis excepția prescripției dreptului la acțiune și a respins ca prescrisă acțiunea formulata de reclamanții G_______-P______ G______ si G_______-P______ I_____ în contradictoriu cu pârâta _______________________ S.A. reținând în esență că acțiunea este introdusă tardiv, nefiind justificate motivele de nulitate absolută pretins incidente în cauză.

Criticile aduse sentinței, reiterând motivele de admitere a cererii pe fond, privesc, pe de o parte, faptul că reclamantul Ghersim-P______ G______ s-a prezentat la sediul societății din Italia pentru a participa la A__, dar reclamanta G_______-P______ Idiko nu a fost convocata si nu a fost prezenta la AGEA; că deși reclamantul a fost convocat pentru desfășurarea A__ _______________________ SA atât in data de 04.12.2011 si 05.12.2011, acesta a putut constata o ________ nereguli procedurale grave si abuzuri care au fost săvârșite cu aceasta ocazie; că reclamanții au luat la cunoștința despre conținutul Hotărârii Adunării Generale a Asociaților _______________________ SA din data de 05.12.2012 abia ulterior, moment la care au constatat ca se impune ca Hotărârea AGEA este lovita de nulitate absoluta, iar în privința sentinței se susțin motive de modificare, expres menționate și dezvoltate, iar în privința casării se susține că, prima instanță nu a soluționat fondul cauzei, raportat la reținerea prescripției.

Curtea consideră că termenul de introducere a acțiunii în anulare diferă după cum acțiunea în anulare privește motive de nulitate absolută sau de nulitate relativă. Astfel, când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acțiune este imprescriptibil (art.132 alin.3). În cazul în care acțiunea în anulare se sprijină pe motive de nulitate relativă, dreptul la acțiune se prescrie în termen de 15 zile de la data publicării hotărârii adunării generale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV – a.

Relativ la debutul termenului de prescripție a dreptului la acțiunea în anulare, atunci când acțiunea privește motive de nulitate relativă, acest început poate fi marcat de data la care subiectul interesat a luat la cunoștință de hotărârea adunării generale dar nu mai târziu de data publicării hotărârii în Monitorul Oficial. Concret, titularul acțiunii poate lua cunoștință de hotărâre în cadrul adunării generale care a adoptat-o sau în urma informării sale, fie la cerere, fie prin publicarea hotărârii pe pagina de internet a societății (art.131 alin.5).

Momentul expirării termenului de 15 zile, este marcat de prima zi după trecerea celor 15 zile de la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial. În acest sens s-a pronunțat și jurisprudența noastră, astfel: „Termenul de 15 zile în care se poate ataca hotărârea adunării generale are caracter extinctiv și nu suspensiv, în sensul că dreptul de atac trebuie exercitat în cadrul acestui termen, după care încetează”.

În speță, reclamanții nu au atacat hotărârea în termenul de 15 zile, deși reclamantul 1 a fost prezent la adunare, părțile încercând să determine convingerea instanței că sunt incidente, în speță, motive de nulitate absolută.

Raportat la această categorie de motive, care ar deschide calea imprescriptibilității acțiunii, sunt hotărâri lovite de nulitate absolută cele care, așa cum subsumează criticile reclamanții :

– au fost luate fără respectarea normelor privitoare la convocarea adunărilor (exceptând cazul reglementat de art. 121), inclusiv atunci când convocarea nu a indicat ordinea de zi în mod clar, precis

– au fost luate într-un termen mai mic de 30 zile de la data publicării convocatorului (pentru prima convocare) sau mai mic de 8 zile de la data primei convocări, în cazul celei de-a doua convocări (dacă în înștiințarea privind prima convocare nu s-a prevăzut un termen mai redus pentru a doua convocare);

– au fost luate fără a introduce și/sau dezbate noile puncte pe ordinea de zi cerute de acționarii care dețin cel puțin 5% din capitalul social (art. 117¹);

– au fost luate cu încălcarea dreptului la informare al acționarilor prevăzut în art. 117² alin. (1) și (2);

– au fost luate prin excluderea acționarilor care aveau dreptul să voteze (caz în care nu are importanță dacă aceeași majoritate se formează și în prezența lor, de vreme ce, prin prezența lor, acționarii excluși ar fi putut să influențeze rezultatul votului).

Ori, așa cum rezultă din înscrisurile de la dosar și chiar din susținerile părților, astfel de motive nu sunt justificate în speță:

Convocarea ambilor reclamanți s-a făcut la adresa din Timișoara, ______________, ___________, __________________, fără ca aceștia să fi făcut dovada faptului că locuiau la o altă adresă și că au notificat societatea petru opozabilitate cu privire la acest fapt.

La data de 04.11.2011 ce apare menționata in conținutul convocării este doar data redactării acestui înscris nu si data la care aceasta a fost receptata de către reclamanți, susținerea nu are suport legal, având în vedere că Legea nr. 31/1990 nu impune ca de la data receptării actului de convocare si pana la prima convocare să fi trecut 30 de zile libere.

La punctul 1 de pe ordinea de zi comunicata reclamantului, in cadrul A__ E_______ L______ IFN SA, s-a pus in discuție schimbarea administrației si desemnarea unui nou consiliu de administrație – în mod similar, se reține faptul că legea impune indicarea articolului ce va fi supus dezbaterii spre modificare, însă, în speță, propunerile pentru noii membrii au fost făcute și dezbătute în cadrul adunării, fără ca anterior, aceștia să fi fost nominalizați. Ori, nici în privința acestui aspect nu se poate reține incidența vreunui motiv de nulitate absolută.

În fine, chiar doctrina dezavuează motivul admiterii unei acțiuni în anulare, în cazul adoptării unei hotărâri cu excluderea acționarilor care aveau dreptul să voteze, de vreme ce, prin prezența lor, acționarii excluși nu ar fi putut să influențeze rezultatul votului.

Analizând și celelalte aspecte invocate prin recurs, Adunarea Generala din 05.12.2011 a fost prezidata de Președintele Consiliului de Administrație - Gianni Segantini, numit prin Hotărârea A__ nr. 21 din 29.11.2010, iar reclamantul nu mai deținea această funcție; că potrivit înscrierilor menționate în procesul verbal din 05.12.2012, acționarul Dorigatti N____ a fost reprezentata la Adunarea Generala a Acționarilor din data de 05.12.2011 de către acționarul Dandrea Alberto, in baza unei procuri, care a fost atașata înscrisului anterior menționat și niciunul dintre acționari nu s-a opus reprezentării doamnei Dorigatti de către Dandrea Alberto, datorita unei neconformități a împuternicirii conferite acestuia iar sancțiunea unei eventuale nedepuneri înainte cu 48 de ore a procurii de reprezentare, nemenționata de reclamant in procesul verbal, o reprezintă pierderea exercițiului de vot in acea adunare, care trebuie precizata expres in procesul verbal in cauza, conform art. 125 alin. 3 din LSC. Și, în fine, faptul că acționarul C__ Luigi, ce deține 30 % din capitalul social, a solicitat introducerea pe ordinea de zi și discutarea promovării unei acțiuni având ca obiect responsabilitatea actualilor administratori, a condus la soluția ca Președintele Consiliului de administrație Gianni Segantini să completeze ordinea de zi, transmițând acționarilor înscrisul din data de 23.11.2012, înainte cu 10 zile de data primei convocări, iar conform procesului verbal al adunării generale, reclamantul a discutat punctul introdus pe ordinea de zi, a făcut propuneri, fără a preciza că introducerea acestuia ar fi fost nestatutară, aspect necontestat nici de reclamantă.

Cum chiar reclamanții afirmă în recurs faptul că au luat la cunoștință de convocare și, apoi că, au constatat mai multe nereguli, considerând că nu există motive probate de casare a sentinței recurate, în baza art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții G_______-P______ G______ și G_______-P______ I_____.

În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, Curtea, reținând culpa procesuală a recurenților reclamanți, îi va obliga pe aceștia la plata sumei de 8774 lei către intimată, cu titlul de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamanții G_______-P______ G______ și G_______-P______ I_____ împotriva sentinței civile nr. 1639/29.11.2012, pronunțată de Tribunalul T____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX.

Obligă recurenții la plata sumei de 8774 lei către intimată, cu titlul de cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 22.04.2013.

Președinte, Judecător, Judecător,

dr. P______ MicuRaluca S____ dr. A___ B___

Grefier,

F______ L____ N__

Red. A.B./20.05.2013

Tehnored FLN/ 2 ex./20.05.2013

Instanță fond: Tribunalul T____

Judecător: L_______ N_____