Acesta nu este document finalizat

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX (Număr intern 2315/2014)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A V-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 465

Ședința publică de la 24 martie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE C_______ G_______ I___

Judecător M______ P______

Grefier E______-R_____ L____

**************

Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului formulat de pârâta ___________________/551/1991, CUI xxxxxx împotriva sentinței civile nr. 1889/11.04.2014, pronunțată de Secția a VI-a Civilă a Tribunalului București în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX având ca obiect acțiune în anulare hotărâre A__ din 04.11.2013, în contradictoriu cu intimata reclamantă S_________ DE INVESTIȚII FINANCIARE BANAT-CRIȘANA SA - JXXXXXXXXXXXX, CUI xxxxxxx și intervenienta în interesul reclamantei intimate B_________ I__________ LIMITED CIPRU.

Dezbaterile în apel au avut loc în cadrul ședinței publice din data de 10.03.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera în baza art.396 Noul Cod de procedură civilă și pentru a da părților posibilitatea să depună concluzii sau note scrise, a amânat pronunțarea în cauză la 17.03.2015 și, ulterior, pentru data de astăzi, 24.03.2015, când a decis următoarele:

CURTEA,

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a VI-a Civilă la data de 22.11.2013 sub nr. XXXXXXXXXXXX, reclamanta S_________ de Investiții Financiare Banat-Crișana SA a chemat în judecată pe pârâta M______ București, solicitând instanței:

- să constate nulitatea absolută a hotărârilor adoptate de adunarea generală extraordinară a acționarilor (AGEA) a pârâtei M______ SA din data de 4 noiembrie 2013;

- în subsidiar, să anuleze hotărârile adoptate de adunarea generală extraordinară a acționarilor a pârâtei M______ SA din data de 4 noiembrie 2013;

- să dispună radierea din registrul comerțului a mențiunilor efectuate în baza hotărârilor AGEA contestate;

- să oblige pârâta la plata cheltuielilor de judecarea

Tribunalul București – Secția a VI-a Civilă prin sentința civilă nr. 1889/11.04.2014 a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta S C M______ SA, a anulat Hotărârea AGEA emisa de parata la data de 04.11.2013, a dispus radierea din registrul comerțului a mențiunilor efectuate în baza acestei hotărâri și a obligat pârâta la plata către reclamanta a sumei de 1.514,97 cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că pârâta M______ SA nu și-a îndeplinit obligația privind publicarea convocatorului pentru AGEA în Buletinul Electronic al ASF, fapt sancționat cu nulitatea absolută întrucât interesul este unul general.

Nepublicarea convocatorului pentru AGEA în Buletinul Electronic al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF, fosta Comisie Națională a Valorilor Mobiliare) este o cerință specială a legislației pieței de capital - conform art. 113 pct. A lit. a) și b) din Regulamentul CNVM (actuala Autoritate de Supraveghere Financiară - ASF) nr. 1/2006, care arată că „Societățile comerciale ale căror acțiuni sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată întocmesc, transmit și aduc la cunoștința publicului următoarele rapoarte:

a)hotărârea consiliului de administrație/altor organe abilitate, referitoare la convocarea adunării generale sau la ținerea unei ședințe a consiliului de administrație care urmează să delibereze în vederea exercitării atribuțiilor delegate de AGEA, în conformitate cu art. 114 din Legea nr.31/1990R;

b)convocarea adunării generale a acționarilor”.

Potrivit art. 113 alin. 1 din același Regulament ASF nr. 1/2006 „aceste rapoarte se întocmesc după modelul prezentat la anexa nr.29, se transmit C.N.V.M. și operatorului pieței reglementate pe care se tranzacționează acțiunile emise de respectiva societate comercială, fără întârziere, dar fără a se depăși 24 de ore de la producerea respectivului eveniment sau de la data la care respectiva informație este adusă la cunoștința emitentului și se publică în Buletinul electronic al C.N.V.M.”

De asemenea, convocatorul emis de către pârâtă nu cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de lege, încălcându-se dreptul la informare al reclamantului acționar prevăzut de art. 117 2 din Legea nr. 31/1990, art. 224 alin. 3 din Legea 297/2004 și art. 3 alin. 3 din Regulamentul nr. 6/2009, fapt care se sancționează cu nulitatea absolută a hotărârii A__ emise pe baza acestui convocator.

Astfel, convocatorul nu cuprinde mențiunile privind publicarea problemelor înscrise pe ordinea de zi pe website-ul propriu și nici dreptul acționarilor de a vota prin corespondență.

S-a mai reținut că, potrivit procesului verbal al adunării generale extraordinare contestate, acționarul Cometex a deținut la adunarea generală contestată un număr de 12.942.990 de acțiuni și tot atâtea drepturi de vot.

Deținerea de 12.942.990 de acțiuni de către Cometex SA a rezultat în urma unei majorări a capitalului social din 30.10.2008 (prin aporturi în natură și bani). Operațiunea de majorare a capitalului social și actul adițional la actele constitutive încheiat cu această ocazie au fost anulate în mod irevocabil de instanță, în speță de Tribunalul București prin sentința nr. xxxxx/14.11.2011, rămasă irevocabilă prin Decizia Curții de Apel București nr. 1723/18 sept. 2012, hotărâri pronunțate în dosarul nr. xxxxx/3/2008. Hotărârile menționate au putere de lucru judecat, fiind opozabile și obligatorii față de societatea M______ SA, parte în dosarul nr. xxxxx/3/2008 (în temeiul art. 431 alin. 2 din Noul Cod de procedură civilă).

Anterior acestei majorări a capitalului social anulată de instanță, acționarul Cometex deținea un număr de doar 3.374.059 de acțiuni. La adunarea generală contestată acționarul Cometex a votat în adunarea generală cu toate cele 12.942.990 de acțiuni, deși deținerea sa de acțiuni este în prezent mult mai mică, aspect care încalcă dispozițiile art. 101 din Legea nr. 31/1990 potrivit căruia o acțiune dă dreptul la un singur drept de vot în adunarea generală a acționarilor. Încălcarea acestei reguli de către acționarul Cometex SA are drept consecință nulitatea hotărârilor adoptate cu ocazia AGEA contestată.

Delegarea către consiliul de administrație a competenței de a decide orice majorare a capitalului social este nelegală și încalcă dispozițiile art. 240 alin. (2) Legea nr. 297/2004.

În cadrul adunării generale extraordinare a acționarilor din data de 04.11.2013 pârâta a hotărât delegarea către consiliul de administrație al societății prerogativa de a decide majorarea capitalului social, fără a distinge după cum majorarea capitalului social ar avea loc prin aporturi în natură sau prin aporturi în numerar. Această omisiune este intenționată și urmărește eludarea dispozițiilor art. 240 alin. (2) din Legea nr. 297/2004.

Art. 240 alin. (2) din Legea nr. 297/2004 prevede că „majorările de capital prin aport în natură trebuie să fie aprobate de adunarea generală a acționarilor, la care participă cel puțin 2/3 din numărul titularilor capitalului social și cu votul acționarilor ce dețin cel puțin 75% din drepturile de vot.”

Ca regulă, competența de majorare a capitalului social aparține AGEA. în situația în care majorarea capitalului social se aprobă de către AGEA, trebuie respectate prevederile art. 240 alin. (2) din Legea nr. 297/2004. Prin excepție, atribuția AGEA de majorare a capitalului social poate fi delegată către consiliul de administrație, exclusiv pe considerente de eficientizare a activității societății, Posibilitatea acestei delegări nu înseamnă însă că legiuitorul a urmărit să inverseze raportul de forțe între adunarea generală și consiliul de administrație și nici să creeze nișe legislative care să permită majorarea capitalului social în condiții mai ușoare chiar decât condițiile minimale impuse de lege pentru însăși adunarea generală extraordinară.

Or, dacă se are în vedere numărul real al drepturilor de vot deținute de Cometex SA, conform considerentelor arătate mai sus, cele 3.374.059 de acțiuni deținute de Cometex SA nu reprezintă 75% din drepturile de vot, ceea ce înseamnă că nu a fost întrunită majoritatea necesară pentru adoptarea în mod legal a hotărârii de delegare a atributului de majorare a capitalului social.

Delegarea competenței de majorare a capitalului social a fost efectuată pe un termen de 4 ani și fără precizarea nivelului maxim, deși Legea nr. 297/2004 limitează această posibilitatea la doar un an.

Nelegalitatea hotărârii de delegare de competență.

Art. 236 din Legea nr. 297/2004 prevede următoarele: „(1) Orice majorare a capitalului social trebuie sa fie hotărâtă de adunarea generală extraordinară a acționarilor.

(2) Actul constitutiv sau adunarea generală extraordinară pot autoriza majorarea capitalului social până la un nivel maxim. în limitele nivelului fixat, administratorii pot decide, în urma delegării de atribuții, majorarea capitalului social. Aceasta competență se acorda administratorilor pe o durata de maximum un an și poate fi reînnoită de către adunarea generală pentru o perioada care, pentru fiecare reînnoire, nu poate depăși un an.”

Din caracterul de excepție al acestor prevederi legale rezultă că delegarea se face la o valoare prestabilită de AGEA și pe termen determinat, în caz contrar s-ar ajunge la o redistribuire cu caracter permanent a atribuțiilor între adunarea generală și consiliul de administrație, ceea ce este nelegal.

Hotărârea AGEA contestată nu a stabilit valoarea nominală determinată, așa numitul capital social autorizat, până la care poate fi majorat capitalul social subscris. De asemenea AGEA nu a limitat autorizarea dată la 1 an de zile, conform aceluiași articol de lege, ci a extins-o pentru o perioadă de 4 ani. Astfel prin hotărârea AGEA s-a atribuit Consiliului de administrație un mandat general pentru a dispune cu privire la activități ce privesc funcționarea societății și care, prin lege, sunt destinate exclusiv AGEA, întrucât așa cum a fost efectuată delegarea de competențe, consiliul de administrație al societății pârâte poate să procedeze la majorări succesive ale capitalului social oricând și cu orice sumă.

Hotărârea AGEA nu cuprinde data de înregistrare potrivit art. 238 din Legea nr. 297/2004 „Prin derogare de la prevederile Legii nr. 31/1990, identificarea acționarilor care urmează a beneficia de dividende sau alte drepturi și asupra cărora se răsfrâng efectele hotărârilor adunării generale a acționarilor va fi stabilită de aceasta. Această dată va fi ulterioară cu cel puțin 10 zile lucrătoare datei adunării generale a acționarilor.”

Această dată este cunoscută sub noțiunea de dată de înregistrare, care este definită de art. 2 lit. d) din Regulamentul ASF nr. 1/2006 ca fiind „data calendaristică stabilită de adunarea generală a acționarilor, denumită în continuare A__, care servește la identificarea acționarilor care urmează a beneficia de dividende sau alte drepturi și asupra cărora se răsfrâng efectele hotărârilor A__”.

Stabilirea datei de înregistrare este obligatorie, având în vedere dispozițiile art. 5 punctul 11 din Regulamentul ASF 6/2009 care prevede că „Convocatorul adunării generale cuprinde cel puțin următoarele informații (...): 11. propunerea privind data de înregistrare.”

S-a mai apreciat de prima instanță că hotărârea este nelegală deoarece societatea nu poate avea cenzori întrucât pârâta este o societate care se supune prevederilor Legii nr. 297/2004 iar situațiile sale financiare se supun în mod obligatoriu auditului cu excluderea numirii de cenzori conform art..237 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 coroborat cu art. 160 alin. (3) din Legea nr. 31/1990.

În schimb, hotărârea nu este nelegală pe motivul că nu s-a prevăzut în convocator ca punct de ordine de zi faptul mandatării numitei B____ A__ D______ pentru înregistrarea la ORC a hotărârii AGEA întrucât acesta este doar un aspect administrativ, nefiind dezbătută activitatea societății comerciale asupra căreia acționarii trebuie să se pronunțe. Astfel, acest mandatar a fost secretarul ședinței AGEA și a fost mandatat de Președintele AGEA să efectueze formalități de înregistrare AGEA la ORC, deci nu era necesar votul acționarilor.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta M______ S.A, prin care solicită admiterea apelului astfel cum este formulat, schimbarea hotărârii atacate și pe fond respingerea acțiunii că neîntemeiată, cu obligarea reclamantei la suportarea cheltuielilor de judecată avansate de subscrisa în fond și apel.

În motivarea apelului său, a arătat că în esența, raționamentul primei instanțe de fond este în sensul că anularea actelor administrative emise de CNVM, prin care s-a dispus radierea M______ SA din evidentele CNVM și s-a dispus retragerea de la tranzacționare de pe piața Rasdaq a acțiunilor emise de aceasta societate a impus obligația demarării procedurilor de readmitere la tranzacționare și că adoptarea unei hotărâri precum cea din data de 4.11.2013, atâta vreme cât apelanta nu a îndeplinit procedurile de readmitere la tranzacționare, este nelegală din moment ce nu respecta cerințele impuse de Legea nr. 297/2004.

A susținut apelanta că acest raționament este eronat și trebuie respins de instanța de apel pentru următoarele motive:

Referitor la motivele de nulitate invocate de reclamantă, pentru nerespectarea legislației pieței de capital, s-a arătat că prevederile Legii nr. 297/2004 se aplică doar societăților calificate drept emitenți potrivit înțelesului respectivei legi. În acest sens s-a stabilit că „sunt emitenți, în sensul Legii nr. 297/2004 societățile comerciale ale căror valori mobiliare au făcut obiectul unei oferte publice, sunt înregistrate la CNVM și sunt tranzacționate pe o piață reglementată”.

Or, este evident că apelanta nu îndeplinește integral aceste condiții, acțiunile M______ SA nefăcând niciodată obiectul unei oferte publice, nefiind înregistrate la CNVM (sau ASF) și nu sunt tranzacționate pe o piață reglementată. În această situație este evident că apelanta nu este emitent de valori mobiliare în sensul Legii nr. 297/2004 și astfel nu îi sunt aplicabile prevederile acestei legi.

Cât privește termenii de „admitere la tranzacționare” și „readmitere la tranzacționare”, s-a învederat că Legea nr. 297/2004 nu definește și nu face vreo referire la „readmiterea la tranzacționare a acțiunilor”, singura instituție recunoscută de legea pieței de capital fiind „admiterea la tranzacționare”.

Obligația stabilită de hotărârile judecătorești referite în sarcina apelantei este așadar o obligație de diligență și nu una de rezultat, întrucât această obligație comporta necesarmente exprimarea voinței societare pentru a putea fi realizată (o hotărâre A__), nefiind posibilă decretarea imperatoria brevitas că apelanta este (revine) pe piața pur și simplu prin efectul unei asemenea decizii, fie ea a unei instanțe ori a autorității de control și supraveghere a pieței de capital.

Readmiterea este o sintagmă folosită de CNVM care s-ar vrea echivalentul admiterii la tranzacționare, dar readmiterea nu este o categorie folosita de Legea nr. 297/2004, astfel încât nu se poate vorbi de o accepțiune legală a acestei sintagme din care să decurgă obligațiile pe care ea le presupune.

Legiuitorul a fost extrem de riguros cu privire la termenii pieței de capital, prevăzând în Anexa la art. 2 o listă de termeni și expresii cu interesul strict al fiecăruia și care epuizează deja literele alfabetului.

Prin urmare, nu se poate adăuga un nou concept în piața valorilor mobiliare, cu privire la care să se facă apoi dizertații asupra conținutului sau. Așa fiind, sintagma „readmitere", nefolosită de ICCJ ci de CNVM, nu are a fi luata în seama în sensul unei obligații ce ar fi fost impusă de CNVM societății M______ SA.

Fiind imposibil ca obligația stabilită de instanțele judecătorești în sarcina societății să se reflecte asupra acționarilor acestei societăți (aceștia având personalitate proprie, distinctă de a societății), ei nefiind nici parte la judecățile care au stabilit aceste obligații în sarcina apelantei este evident că aceștia nu pot fi ținuți de vreo astfel de obligație.

Este evident și că, la data de 4.11.2013, statutul sau situația apelantei pârâte erau foarte clare, în sensul că M______ SA era și este o societate care nu este emitent, în sensul Legii nr. 297/2004 și nici nu poate fi emitent, așadar nu i se pot aplica prevederile legii speciale.

Statutul neclar al „Pieței RASDAQ" pune încă serioase dificultăți de interpretare instanțelor, și după cum se vede și autorității de supraveghere și control a pieței de capital, și mai ales, imposibilitatea M______ sa de a reveni la statutul avut anterior adoptării Hotărârii AGEA de delistare din 9.09.2004 (anulată).

Așadar, daca în anul 1996, societățile au fost „obligate” să fie tranzacționate în cadrul acestei Piețe RASDAQ, în temeiul Legii nr. 55/1995 pentru accelerarea procesului de privatizare și a HG nr. 626/1995 pentru aprobarea Listei societăților comerciale care se privatizau potrivit Legii nr. 55/1995, în anul 2004, după _____________________ Legii nr. 297/2004, condițiile menținerii sau (re)admiterii unei societăți la tranzacționare s-au schimbat radical, iar ele sunt prevăzute în special pentru piața reglementatĂ (BVB).

Ceea ce ar fi trebuit să facă instanțele, chiar și în situația anularii hotărârii AGEA din 9.09.2004 (de delistare), consta în stabilirea corectă a statutului pieței în discuție, anume calificarea legală a acesteia, în sensul dispozițiilor Legii nr. 297/2004. Această calificare legală a acesteia era esențială pentru soluționarea ulterioară corecta a tuturor cauzelor în care s-ar fi pus în discuție nelegalitatea hotărârilor A__ pentru nerespectarea dispozițiilor Legii nr. 297/2004.

Statutul RASDAQ, de piața care nu este reglementata, decurge din faptul că nu îndeplinește condițiile specifice privind autorizarea și funcționarea unei piețe reglementate, o condiție primordială și esențială fiind emiterea de către CNVM (ASF) a deciziei de autorizare a funcționarii pieței reglementate, o asemenea decizie neexistând în cazul RASDAQ.

Rezulta, așadar, imposibilitatea societății apelante de a fi repusă în situația anterioară datei de 9.09.2004, și prin prisma faptului că „Piața” RASDAQ actuală nu mai corespunde autorizării date de CNVM în anul 1996, nefiind o piață reglementată în sensul art. 125 din Legea nr. 297/2004 sau al art. 4 alin. (1) pct. 14 din Directiva 2004/3/CE.

Referitor la motivul de nulitate invocat de reclamantă și admis de către prima instanță privind „încălcarea dispozițiilor art. 113 lit. A (1) lit. a) și b) din Regulamentul CNVM nr. 1/2006” - nepublicarea convocatorului pentru AGEA în Buletinul Electronic al Autorități de Supraveghere Financiara (ASF, fosta Comisie Naționala a Valorilor Mobiliare), s-a susținut că acesta nu poate fi reținut.

Anunțul privind convocarea AGEA pentru data de 4.11.2013 a fost publicat în Monitorul Oficial al României partea a IV-a, nr. 4719/12.09.2013, respectând întrutotul dispozițiile art. 117 LSC, având în vedere că Monitorul Oficial al României este publicația oficială a Statului Român, în care se publică actele prevăzute de Constituție, precum și alte acte normative, orice alta publicație utilizată fiind subsidiara Monitorului Oficial al României.

Din redactarea criticilor reclamantei pe acest motiv de nulitate, nu rezultă că aceasta ar fi suferit vreo vătămare, și în nici un caz nu poate constitui un viciu de procedură faptul că anunțul (convocatorul) a fost publicat doar în Monitorul Oficial al României, nu și în Buletinul Electronic al ASF.

A subliniat apelanta că Regulamentul nr. 1/2006 nu este lege, chiar dacă se folosește îndeobște și cu prea multă lejeritate termenul „legislație” pentru toate reglementările pieței de capital. De altfel, trebuie amintit că nu se poate institui o cauză de nulitate decât prin lege, Codul civil cuprinzând în această privință dispoziții textuale (art. 1246 alin. 1 NCC, art. 1250, alin. final al art. 1246 NCC) stipulând că „prin acordul părților nu pot fi instituite și nici suprimate cauze de nulitate. Orice convenție sau clauză contrară este considerată nescrisă”.

Referitor la cauza de nulitate - exercitarea de către acționarul Cometex a unor drepturi de vot pe care nu le deține, s-a susținut că reclamanta nu a probat că acest acționar deținea la data desfășurării adunării, un număr mai mic de acțiuni decât cel înscris în procesul-verbal al ședinței AGEA din 4.11.2013, chiar daca în cuprinsul hotărârii judecătorești menționate, pronunțata în dosarul nr. xxxxx/3/2008 se face referire la anularea Hotărârii AGEA din 30.10.2008, hotărâre care nu menționează numărul de acțiuni dobândite de acționarul Cometex SA. Susținerile reclamantei în acest sens nefiind pe deplin probate, deși sarcina probei îi revine, acest motiv de nulitate trebuie respins.

Referitor la cauza de nulitate – încălcarea dreptului fundamental la vot prin neacordarea posibilității exercitării dreptului de vot prin corespondenta, s-a arătat că, așa cum se poate constata din procesul-verbal al ședinței adunării generale din 4.11.2013, reprezentantul reclamantei în adunare nu a avut nici o obiecție cu privire la procedura de vot. În aceste condiții, întrucât nu s-a inserat în procesul verbal vreo obiecție referitoare la modalitatea de vot, reiese că reclamanta nu are interes în invocarea acestui motiv de nulitate.

Și în cazul nulității absolute, invocarea nulității presupune existența unui interes, iar în cazul acționarilor, acest interes se dovedește, potrivit legii, prin absentare de la adunare, ori, în caz de participare, prin obiecțiile formulate și solicitarea ca acestea să fie inserate în procesul-verbal al ședinței.

În drept, au fost invocate prevederile art. 466 și urmat. NCPC, Legea nr. 297/2004, precum și celelalte articole de lege la care s-a făcut referire în motivele de apel.

La data de 15.10.2015 intimata reclamantă S_________ de Investiții Financiare Banat-Crișana SA a depus întâmpinare, prin care solicită respingerea ca nefondat a apelului formulat de pârâta M______ SA București, și să se mențină în totalitate ca fiind temeinică și legală sentința civilă nr. 1889/11 aprilie 2014 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, cu obligarea apelantei la plata tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate de judecarea apelului.

Cu privire la fondul apelului a arătat intimata reclamantă că acesta este nefondat, deoarece, în esență, apelanta solicită instanței de apel să ignore o ________ hotărâri judecătorești irevocabile și care au statuat cu autoritate de lucru judecat cu privire la statutul de societate deschisă al M______ SA și la obligația acestei societăți de a respecta dispozițiile legislației pieței de capital, aspecte contestate de apelantă și în prezenta cauză.

Faptul că apelanta-intimată trebuie să se supună reglementărilor specifice ale legislației pieței de capital, după cum judicios a arătat și instanța a cărei hotărâre este contestată în prezenta cale de atac, a intrat în puterea lucrului judecat, obligația societății fiind aceea de a respecta hotărârile judecătorești, care îi sunt opozabile și o obligă în acest sens.

Prima instanță a reținut în mod corect și legal că, în considerarea hotărârilor judecătorești irevocabile arătate mai sus, există o prezumție de lucru judecat, fiind vorba de efectul pozitiv al lucrului judecat. Față de hotărârile judecătorești irevocabile arătate mai sus, există o prezumție de lucru judecat, fiind vorba de efectul pozitiv al lucrului judecat. În considerarea efectului pozitiv al lucrului judecat, ceea ce a fost verificat de către judecător cu toate garanțiile, urmare a unei dezbateri contradictorii si respectării dreptului la apărare al părților, nu poate ulterior să fie repus în discuție.

Ca atare, nu doar instanța nu mai poate soluționa aspecte ce au fost deja soluționate în mod irevocabil anterior, ci nici partea nu mai poate pune în discuție și contrazice statuările date cu autoritate de lucru judecat de către instanțe. Din acest punct de vedere al puterii de lucru judecat, apelanta M______ nu mai poate contesta și nici repune în discuție în fața instanței caracterul său de societate deschisă și obligația de a se supune și de a respecta dispozițiile legislației pieței de capital. Aceste aspecte nu mai pot face obiectul analizei instanței în acest litigiu, ele fiind deja soluționate irevocabil și cu putere de lucru judecat.

A susținut intimata reclamantă că au fost corect reținute de către prima instanță cauzele de nulitate a hotărârii AGEA contestate, și anume:

- nepublicarea convocatorului pentru AGEA în Buletinul Electronic al ASF, deși aceasta reprezintă o cerință obligatorie pentru convocarea A__ (reglementată de Regulamentul CNVM nr. 1/2006), iar convocarea nelegală a unei A__ se sancționează cu nulitatea absolută a hotărârilor adoptate, așa cum în mod categoric s-a reținut dintotdeauna în doctrina și practica judecătorească în această materie;

- încălcarea dreptului la informare al acționarilor prin necuprinderea în convocator a tuturor mențiunilor obligatorii reglementate imperativ de lege, în speță de art. 117² din Legea nr. 31/1990, art. 224 alin. (3) din Legea nr. 297/2004 și art. 3 alin. (3) din Regulamentul CNVM/ASF nr. 6/2009, în speță convocatorul nu cuprinde mențiunile privind publicarea problemelor înscrise pe ordinea de zi pe website-ul propriu și nici dreptul acționarilor de a vota prin corespondență. S_________ trebuia să publice materialele informative pe website-ul propriu pentru a explicita problemele aflate pe ordinea de zi a A__ și pentru a facilita astfel procesul decizional în A__ și a permite acționarilor să voteze în cunoștință de cauză și după o prealabilă informare corespunzătoare. În plus, societatea apelantă trebuia în mod obligatoriu să acorde acționarilor dreptul de a vota în adunarea generală și prin intermediul votului prin corespondență, încălcarea acestui drept al acționarilor fiind sancționat cu nulitatea.

- votul exprimat prin fals de către acționarul majoritar, care a votat cu un număr de 12.942.990 acțiuni, când în realitate deținea doar 3.374.059 acțiuni, cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor imperative ale art. 101 din Legea nr. 31/1990, potrivit cărora o acțiune dă dreptul la un singur vot în adunarea generală a acționarilor, încălcare care nu poate avea o altă sancțiune decât nulitatea absolută a hotărârilor adunării generale a acționarilor.

- delegarea ilegală către consiliul de administrație a competenței de a majora capitalul social, fără a fi întrunită majoritatea calificată cerută de art. 240 alin. (2) din Legea nr. 297/2004, anume 75% din drepturile de vot, deoarece numărul real de voturi al Cometex SA conferit de cele 3.374.059 acțiuni nu reprezintă 75% din numărul drepturilor de vot din adunarea generală. Or, în mod corect a constatat prima instanță că în realitate prin această hotărâre AGEA s-a urmărit eludarea prevederilor legale în materia majorării capitalului social. În plus, au fost încălcate și dispozițiile art. 236 din Legea nr. 297/2004 potrivit cărora A__ trebuie să stabilească o valoare maximă până la care CA poate majora capitalul social precum și o durată maximă în timp a competenței CA de a majora capitalul social, limitată de lege la maxim un an de la data A__. Contrar prevederilor art. 236 din Legea nr. 297/2004, hotărârea AGEA contestată nu a stabilit valoarea nominală determinată, așa numitul capital social autorizat, până la care poate fi majorat capitalul social subscris. De asemenea AGEA nu a limitat autorizarea dată la 1 an de zile, conform aceluiași articol de lege, ci a extins-o pentru o perioadă de 4 ani.

- lipsa datei de înregistrare, atât din cuprinsul propunerilor din convocator, cât și din cuprinsul hotărârilor contestate, deși stabilirea datei de înregistrare este obligatorie, potrivit art. 238 din Legea nr. 297/2004 și art. 5 pct. 11 din Regulamentul CNVM/ASF nr. 6/2009, reprezintă încă o încălcare a dispozițiilor legale imperative constatată în mod corect de către prima instanță.

- prima instanță a reținut în mod corect că M______ SA este o societate care se supune prevederilor Legii nr. 297/2004, situațiile sale financiare se supun în mod obligatoriu auditului, numirea cenzorilor fiind astfel exclusă, motiv pentru care hotărârea AGEA și modificarea actului constitutiv în sensul că societatea poate alege între numirea cenzorilor și contractarea auditului este nelegală.

La data de 10.0.2015 B_________ I__________ Limited, a formulat cerere de intervenție în interesul Societății de Investiții Financiare Banat-Crișana SA, justificând interesul de a promova această cerere față de calitatea sa de acționar minoritar al ______________________>

Având în vedere această calitate, interesul este legitim, întrucât acționarul care atacă o hotărâre adoptată de adunarea generală nu trebuie sa facă dovada unui interes propriu, acțiunea în anulare fiind o acțiune socială, exercitată exclusiv în interesul societății și al acționarilor în ansamblu; la rândul său, interesul colectiv este acela ca hotărârile organelor de conducere să fie adoptate cu respectarea legii și a actului constitutiv al societății. În raport de motivele de nulitate invocate în acțiune, scopul este acela al respectării legii și actului constitutiv în adoptarea hotărârii de către acționari și protejarea drepturilor acestora.

Pe fondul cauzei, s-a arătat că __________________________ condițiile cerute de lege pentru ca acțiunile sale să fie tranzacționate pe o piața de capital.

Pârâta-apelantă se află sub imperiul Legii nr. 297/2004 privind piața de capital și sub autoritatea entității administrative cu puteri de supraveghere și reglementare a societăților tranzacționate pe o piață reglementată: Autoritatea de Supraveghere Financiară (fosta Comisia Națională a Valorilor Mobiliare). În consecință, delistarea - închiderea societății - este sustrasă voinței sale sociale. Calitatea de societate tranzacționată este una care se dobândește și se pierde în condițiile legii și cu aprobarea ASF (CNVM), iar nu prin simpla voință a societății.

Fiind o societate comercială tranzacționată pe Piața de capital încă din anul 1997, singura posibilitate de a părăsi această piață reglementată prin voință proprie este aceea de a urma procedura retragerii de la tranzacționare, astfel cum a fost stabilită de C.N.V.M. prin actele sale normative: art. 87 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006 privind emitenții și operațiunile cu valori mobiliare și, ulterior, Dispunerea de Măsuri nr. 8/2006.

Pârâta a mai încercat de două ori retragerea de la tranzacționare pe această cale, prin hotărârea AGEA din 9 septembrie 2004 și prin hotărârea AGEA din 15 mai 2008. Ambele hotărâri au fost anulate irevocabil de instanțele judecătorești, la cererea intervenientei. Există hotărâri judecătorești în același sens, două dintre ele pronunțate de înalta Curte de Casație și Justiție, toate stabilind că M______ SA are obligația de a urma procedura din reglementările CNVM pentru retragerea de la tranzacționare

La termenul de judecată din data de 10.03.2015, după ce a pus în discuția părților, Curtea a admis în principiu cererea de intervenție.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate de apelantă, față de apărările intimatei și ale intervenientei, Curtea apreciază apelul ca nefondat și în temeiul art. 480 alin. 1 NCPC îl va respinge.

Se are în vedere, în primul rând, că în mod nefondat apelanta susține că nu îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr. 297/2004 pentru a fi considerată emitent de valori mobiliare, astfel că nu îi sunt aplicabile dispozițiile acestui act normativ.

Reține Curtea aici că, astfel cum în mod temeinic s-a invocat de către intimată prin întâmpinare și cum s-a reținut de altfel și de prima instanță, în ceea ce o privește pe apelanta M______ SA s-au pronunțat o ________ hotărâri judecătorești irevocabile (cum ar fi deciziile ÎCCJ – Secția Comercială nr. 1536/12.04.2011 și 11/11.01.2011, decizia Curții de Apel București – Secția a VI-a Civilă nr. 1723/18.09.2012) prin care s-a reținut că această societate este una de tip deschis, căreia îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, societatea neputând fi calificată ca o societate de tip închis.

Or, față de caracterul irevocabil al acestor hotărâri și față de prevederile art. 1201 Cod civil 1864 și art. 166 C.proc.civ. 1865 (sub imperiul căruia au fost pronunțate acestea) reiese că nu s-ar putea reține în nici un caz că apelantei nu i-ar fi aplicabilă legislația pieței de capital, astfel cum se susține în motivele de apel, întrucât prin aceasta s-ar contraveni celor deja statornicite printr-o ________ hotărâri anterioare.

Aceasta deoarece principiul puterii de lucru judecat interzice pronunțarea ulterioară a unei hotărâri prin care să se contrazică sau infirme cele statornicite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă pronunțată anterior – acesta fiind efectul pozitiv al puterii lucrului judecat. Această justificare este determinată de prezumția absolută de care se bucură o hotărâre judecătorească în sensul că exprimă adevărul, adică ceea ce s-a stabilit irevocabil în raporturile dintre părți corespunde realității.

Față de cele de mai sus, Curtea constată că susținerile apelantei prin care se dorește explicitarea termenilor de „admitere la tranzacționare” și „readmitere la tranzacționare” sau se pretinde că piața Rasdaq ar avea un statut neclar au caracter vădit nefondat, întrucât prin intermediul lor se dorește a se dovedi faptul că societatea M______ SA nu este supusă Legii 297/2004, ceea ce nu este posibil, întrucât ar contraveni efectului pozitiv al puterii de lucru judecat.

Referitor la criticile din apel prin care se susține că în mod greșit s-a reținut motivul de nulitate constând în nerespectarea prevederilor art. 113 lit. A (1) lit. a) și b) din Regulamentul CNVM nr. 1/2006 – nepublicarea convocatorului pentru AGEA în Buletinul Electronic al ASF, se reține în primul rând că prin motivele de apel se recunoaște implicit situația de fapt reținută de prima instanță.

Apreciază Curtea că dispozițiile normative încălcate au caracter imperativ deoarece urmăresc să protejeze un interes de ordine publică, respectiv dreptul la informare al acționarilor unei societăți aflate pe o piață deschisă și totodată la protecție împotriva unor eventuale fraude și abuzuri, astfel că sancțiunea care intervine pentru nerespectarea lor este nulitatea absolută, care nu este condiționată de dovedirea vreunei vătămări.

De asemenea, faptul că Regulamentul CNVM nr. 1/2006 nu are valoarea unei legi stricto sensu nu echivalează cu faptul că apelanta avea posibilitatea să facă abstracție de prevederile sale, în condițiile în care Legea 297/2004 (art. 224) prevedea obligația pentru societățile admise la tranzacționare pe o piață reglementată de a respecta cerințele de raportare stabilite prin reglementările CNVM, iar pe de altă parte CNVM a procedat la emiterea respectivului Regulament în virtutea atribuțiilor ce i-au fost conferite prin lege.

Nu se poate reține nici motivul de apel privind faptul că reclamanta nu a probat deținerea de către acționarul Cometex a unui număr de acțiuni mai mic decât cel înscris în procesul-verbal al ședinței AGEA din 4.11.2013.

Se are în vedere aici că din considerentele deciziei Curții de Apel București – Secția a VI-a Civilă nr. 1723/18.09.2012 (pronunțată în cauza având ca obiect anularea hotărârii AGEA M______ SA din 30.10.2008 prin care s-a decis majorarea capitalului acesteia până la suma de 38.411.227,50 lei reprezentând 15.364.491 acțiuni) reiese că prin această hotărâre AGEA acționarului Cometex SA i-au fost atribuite un număr de 9.440.000 acțiuni.

Or, după anularea irevocabilă a hotărârii AGEA M______ SA din 30.10.2008 (mențiunea fiind radiată abia mai târziu, ca urmare a măsurii dispuse prin sentința civilă nr. 7288/18.12.2013 a Tribunalului București – Secția a VI-a Civilă), Cometex SA a rămas cu 3.502.990 acțiuni, astfel cum se constată din extrasul ORCTB aflat la dosarul Tribunalului.

Ca urmare, față de faptul că la data de 4.11.2013 când s-a adoptat hotărârea atacată, majorarea de capital dispusă la 30.10.2008 fusese deja anulată în mod irevocabil prin decizia 1723/18.09.2012, reiese că acționarul Cometex SA nu putea vota cu 12.942.990 acțiuni, astfel cum s-a reținut în procesul-verbal că ar deține.

În sfârșit, cu privire la critica formulată la pct. 4 din motivele de apel, Curtea observă că de asemenea apelanta nu neagă faptul că nu a existat posibilitatea exercitării dreptului la vot prin corespondență.

Or, în condițiile în care se constată că prevederile art. 18 alin. 2 și art. 5 pct. 6 lit. c din Regulamentul CNVM 6/2009 privind posibilitatea votului prin corespondență au fost încălcate, ca și faptul că intimata reclamantă a votat contra la adunarea generală iar eventualele sale obiecții privind aceste încălcări oricum nu ar fi putut produce la momentul votului vreo consecință practică, Curtea apreciază ca fiind incident și acest motiv de nulitate.

Față de cele de mai sus, dată fiind soluția de respingere a apelului, Curtea va admite cererea de intervenție formulată în sprijinul intimatei de B_________ I__________ Limited Cipru.

În temeiul art. 453 NCPC va fi obligată apelanta la plata către intimată a sumei de 2.644 lei cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de pârâta ___________________/551/1991, CUI xxxxxx, cu sediul în București, sector 3, _________________, împotriva sentinței civile nr. 1889/11.04.2014, pronunțată de Secția a VI-a Civilă a Tribunalului București în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX având ca obiect acțiune în anulare hotărâre A__ din 04.11.2013, în contradictoriu cu intimata reclamantă S_________ DE INVESTIȚII FINANCIARE BANAT-CRIȘANA SA - JXXXXXXXXXXXX, CUI xxxxxxx, cu sediul în A___, Calea Victoriei nr.35 A, județul A___ ca nefondat.

Admite cererea de intervenție formulată în sprijinul intimatei de intervenienta B_________ I__________ LIMITED CIPRU, cu sediul ales la Cabinet de Avocat "C______ T_____ M____": _________________________ nr.3-5, Office Center - _______________, sector 2, cod poștal xxxxxx.

Obligă apelanta la plata către intimată a sumei de 2.644 lei cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 24.03.2015.

Președinte, C_______ G_______ I___		Judecător, M______ P______
	Grefier, E______-R_____ L____

Red. Jud. C.G.I.

Tehnoredactat: C.G.I.

5 ex./08.06.2015.

Comunicat: 3 ex./.09.06.2015

Tribunalul București - Secția a VI-a Civilă

Jud. fond: C_______ Ș_____ V____