R O M Â N I A

CURTEA DE APEL B_____

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

SENTINȚA PENALĂ NR. 77/F DOSAR NR. XXXXXXXXXXX

Ședința publică din data de 27 iunie 2012

Instanța constituită din:

- Completul de judecată C fond 5:

- Președinte - S_____ F_________

- Grefier-R_____ G___

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public – Lucreția T_____ – procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B_____

Pe rol fiind soluționarea cererii de strămutate a dosarului penal nr. XXXXXXXXXXXX al Judecătoriei R____, formulată de P________ de pe lângă Judecătoria R____.

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 369 Cod Procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată au fost înregistrate cu mijloace tehnice audio-video.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul inculpat R___ B____, în stare de arest (deținut în Penitenciarul C_____) asistat de apărătorul ales, avocat N______ R_____ (cu delegație la dosar – fila 35), intimata M_____ E____ și reprezentanta legală a acesteia, numita Ș_____ A___.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că s-au depus la dosar informațiile solicitate Tribunalului pentru Minori și de Familie B_____, potrivit art. 72 alin. 6 Cod procedură penală, după care:

Întrebate fiind, părțile arată că nu mai au cereri sau chestiuni prealabile de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de soluționare și, potrivit art. 73 alin. 5 Cod procedură penală, acordă cuvântul la dezbateri.

Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul, arată că prin cererea formulată de P________ de pe lângă Judecătoria R____, în temeiul dispozițiilor art. 70 alin. 5 Cod de procedură penală, art. 71 Cod de procedură penală raportat la art. 64 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, s-a solicitat și se solicită instanței Curții de Apel B_____, analizarea cauzei cu solicitarea de a se dispune strămutarea acesteia, întrucât imparțialitatea judecătorului este afectată.

Arată că susține această cerere, raportat la motivările pe care prima instanță le-a adus în anumite cereri de înlocuire a arestării preventive, de punere în libertate a inculpatului din prezenta cauză, urmare a analizării cererilor repetate formulate de către acesta și din oficiu de către instanță.

În contextul în care la care la data de 17.03.2014, după ce instanța a fost sesizată cu judecarea cauzei, în care s-a reținut în sarcina inculpatului R___ B____ săvârșirea infracțiunilor de viol și lipsire de libertate, loviri și conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere, în urma analizării probelor administrate în cursul urmăririi penale, la data menționată anterior, prin încheiere s-a stabilit caracterul legal și temeinic al măsurii arestării preventive și, pe cale de consecință, s-a dispus menținerea acestei stări de arest preventiv, ca ulterior să se dispună înlocuirea acestei măsuri cu măsura controlului judiciar, măsură pe care însă nu a fost motivată, apreciindu-se că dacă ar motiva-o, s-ar antama fondul cauzei și ar apărea ca o antepronunțare.

În această fază, a camerei preliminare, consideră că starea de fapt reținută în rechizitoriu, și care de altfel a fost analizată și cenzurată de către instanță la data de 17.03.2014, cu consecința constatării legalității și temeiniciei măsurii preventive și a menținerii măsurii arestării preventive, nu s-a modificat. Ca urmare apreciază că modalitatea în care instanța a ales să înlocuiască această măsură, pe motivul că se nasc niște semne de întrebare cu privire la starea de fapt care ar putea fi schimbată și, pe cale de consecință, și periculozitatea concretă a faptelor săvârșite de inculpat s-a diminuat, împrejurarea pe care o apreciază ca fiind o circumstanță care se regăsește în dispozițiile art. 64 lit. f Cod procedură penală.

Arată că instanța de fond nu a învederat în mod strict argumentele pentru care a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive, astfel că, apreciază că există suspiciunea că imparțialitatea judecătorului cauzei este afectată și prin urmare, solicită a se dispune ca prezenta cauză să fie judecată de către o altă judecătorie de pe raza Curții de Apel B_____.

Avocat ales R_____ N______, pentru intimatul inculpat R___ B____, precizează că faza de cameră preliminară este de mult terminată și ne aflăm în faza de judecată a fondului cauzei, contrar celor afirmate de reprezentanta parchetului.

Arată că în cursul procedurii de cameră preliminară a formulat cerere de strămutare, motivată de faptul că imparțialitatea magistraților din cadrul Judecătoriei R____ a fost grav afectată, în opinia sa, datorită faptului că un judecător al acestei instanțe, la solicitarea procurorului de caz, a inventat mandatul de supraveghere tehnică a martorilor, procedeu care, din punctul său de vedere, nu este prevăzut de legea procesual penală și este o abatere disciplinară, care nu a fost observată nici în cursul fazei de cameră preliminară și nici în cadrul cererii de strămutare formulată.

Precizează că cererea de strămutare a fost formulată în cadrul procedurii de cameră preliminară, întrucât judecătorul care a acordat mandatul de supraveghere tehnică a martorilor a venit în sprijinul acuzării, urmărirea penală fiind la acel moment șubredă. Mai precizează că inculpatul nu a formulat în această fază procesuală cerere de strămutare a cauzei, ci doar în procedura camerei preliminare, cerere ce a fost înregistrată sub nr. XXXXXXXXXXX și care, în urma judecării, a fost respinsă.

Mai arată că prezenta cerere de strămutare a cauzei formulată de Ministerul Public este motivată pe faptul că, în luna martie, judecătorul cauzei a prelungit mandatul de arestare și ulterior și-a schimbat optica și nu l-a mai prelungit, înlocuind măsura cu măsura controlului judiciar. Asupra acestui aspect, în opinia sa, rolul judecătorului este tocmai acela de a analiza materialul probator prin prisma dispozițiilor legale și a dispune soluțiile pe care le consideră necesare și nu este obligat să-și însușească punctul de vedere al apărării sau al acuzării.

Motiv pentru care apreciază că cererea formulată se impune a fi respinsă.

Intimata persoană vătămată M_____ E____, solicită admiterea cererii formulată de Ministerul Public și strămutarea cauzei la Judecătoria B_____.

Intimatul inculpat R___ B____, având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței soluția ce se va da.

CURTEA

Asupra cererii de strămutare de față:

Prin cererea înregistrată la această instanță la nr. de mai sus, formulată de petentul P________ de pe lângă Judecătoria R____ s-a solicitat strămutarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXXX al Judecătoriei R____.

În considerentele cererii s-a arătat că imparțialitatea judecătorului este afectată raportat la motivările pe care prima instanță le-a adus în anumite cereri de înlocuire a arestării preventive, de punere în libertate a inculpatului din prezenta cauză, urmare a analizării cererilor repetate formulate de către acesta și din oficiu de către instanță.

Ministerul Public a precizat că în contextul în care la care la data de 17.03.2014, după ce instanța a fost sesizată cu judecarea cauzei, în care s-a reținut în sarcina inculpatului R___ B____ săvârșirea infracțiunilor de viol și lipsire de libertate, loviri și conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere, în urma analizării probelor administrate în cursul urmăririi penale, la data menționată anterior, prin încheiere s-a stabilit caracterul legal și temeinic al măsurii arestării preventive și, pe cale de consecință, s-a dispus menținerea acestei stări de arest preventiv, ca ulterior să se dispună înlocuirea acestei măsuri cu măsura controlului judiciar, măsură pe care însă nu a fost motivată, apreciindu-se că dacă ar motiva-o, s-ar antama fondul cauzei și ar apărea ca o antepronunțare.

În această fază, a camerei preliminare, Ministerul Public a precizat că starea de fapt reținută în rechizitoriu, și care de altfel a fost analizată și cenzurată de către instanță la data de 17.03.2014, cu consecința constatării legalității și temeiniciei măsurii preventive și a menținerii măsurii arestării preventive, nu s-a modificat și în consecință, modalitatea în care instanța a ales să înlocuiască această măsură, pe motivul că se nasc niște semne de întrebare cu privire la starea de fapt care ar putea fi schimbată și, pe cale de consecință, și periculozitatea concretă a faptelor săvârșite de inculpat s-a diminuat, este de natură a afecta imparțialitatea judecătorului în sensul dispozițiilor art. 64 lit. f Cod procedură penală.

Ministerul Public a mai precizat că instanța de fond nu a învederat în mod strict argumentele pentru care a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive, astfel că există suspiciunea că imparțialitatea judecătorului cauzei este afectată și prin urmare, a solicitat a se dispune ca prezenta cauză să fie judecată de către o altă judecătorie de pe raza Curții de Apel B_____, deoarece la nivelul instanței nu mai există judecători care ar putea să exercite funcția judiciară de judecată, deoarece celălalt judecător a exercitat funcția judiciară de judecătorul de drepturi și libertăți.

Curtea de Apel B_____, în vederea soluționării cererii de strămutare a procedat la îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 72 Cod de procedură penală și la încunoștințarea părților despre cererea de strămutare și termenul stabilit pentru soluționarea acesteia și la citarea inculpatului arestat potrivit art. 73 alin. 4 Cod de procedură penală.

Verificând cererea formulată în raport de actele și lucrările dosarului se constată că aceasta este nefondată.

Motivul strămutării invocat de Ministerul Public este reprezentat de faptul că judecătorul de cameră preliminară a înlocuit măsura arestării preventive luate față de inculpatul arestat R___ B____ cu măsura preventivă a controlului judiciar și că ar fi arătat în motivare că se nasc niște semne de întrebare cu privire la starea de fapt care ar putea fi schimbată și, pe cale de consecință, și periculozitatea concretă a faptelor săvârșite de inculpat s-a diminuat.

Instanța analizând motivul invocat de Ministerul Public în cererea de strămutare, constată că acesta nu se circumscrie temeiurilor de strămutare enumerate în dispozițiile art. 71 Cod de procedură penală respectiv: când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Astfel, împrejurarea că judecătorul (indiferent că este vorba de judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau cel care exercită funcția judiciară de judecată) în aplicarea dispozițiilor legale referitoare la măsurile preventive, constată o modificare a acestora, trebuie să dispună înlocuirea măsurilor preventive mai aspre cu unele mai puțin restrictive.

Aceasta a fost și rațiunea legiuitorului la edictarea textelor legale aplicabile în materie: astfel, art. 207 și art. 208 Cod de procedură penală conțin dispoziții referitoare la verificarea măsurii arestării preventive în faza camerei preliminare și respectiv, în faza de judecată. Dacă s-ar accepta teza că nu se poate dispune înlocuirea sau chiar revocarea măsurilor preventive înseamnă a goli de conținut înseși principiile ce stau la baza procesului penal și în special pe cele care guvernează materia măsurilor preventive.

Măsura arestării preventivă nu se prelungește sau se menține automat, numai pentru că anterior s-a efectuat o prelungire sau menținere a acesteia, ci tocmai pentru a verifica periodic și la intervale relativ scurte de timp dacă măsura preventivă mai este proporțională cu gravitatea acuzației și necesară pentru realizarea scopului pentru care a fi dispusă, cu alte cuvinte, este necesar a se trece prin testul de necesitate și proporționalitate, altfel textele privind prelungirea/verificarea arestării preventive nu-și au rațiunea și ar trebui eliminate din Codul de procedură penală.

În plus, dacă s-ar accepta această teză ar însemna ca și în ipoteza încetării temeiului ce a determinat luarea măsurii arestări preventive, aceasta sentința penală fie menținută doar pentru considerentul că anterior, această măsură a fost confirmată și ulterior, prelungită sau menținută, ceea ce ar fi nu numai nelegal, dar ar conduce și la încălcarea flagrantă a dreptului persoane la libertate.

Tocmai pentru prezervarea și asigurarea efectivă și eficientă a dreptului persoanei la libertate legiuitorul a prevăzut condiții restrictive pentru luarea/prelungirea/menținerea măsurii arestării preventive, în acord cu dispozițiile conținute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților sale Fundamentale dar și a principiilor generale de drept de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului și prevăzute, mai nou, de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, ce are valoare juridică egală cu cea a Tratatelor.

Dacă s-ar accepta teza că soluția de înlocuire sau revocare a măsuri arestării preventive ar fi de natură a afecta imparțialitatea judecătorilor, atunci în toate cazurile în care un judecător a dispus o astfel de soluție nu ar mai fi imparțial și cauza ar trebui repartizată altui complet, ceea ce ar fi absurd.

O asemenea soluție nu echivalează cu pronunțarea judecătorului asupra existenței sau inexistenței infracțiunii deduse judecății, care ar putea conduce la abținerea sau recuzarea acelui judecător, dar nu ar afecta imparțialitatea acestuia.

Imparțialitatea judecătorului înseamnă capacitatea magistratului de a decide măsuri, conform legii, fără nici o intervenție (influență) de natură internă, ce ține exclusiv de persoana magistratului, de a conștientiza factorii de natură internă ce influențează sau creează aparența unei influențe de acest gen asupra activității sale și capacitatea de a respinge astfel de factori interni (cum ar fi, de pildă, prejudecățile, propriile porniri, opinii, pasiuni, afinități ideologice, experiențe de viață, relația magistratului cu una dintre părți sau cu alte persoane din anturajul părții sau nivelul emoțional al magistratului.

De altfel, regulile de la Bangalore au stabilit etapele prin care se ajunge la respectarea imparțialității judecătorului:

• „Judecătorul își va îndeplini îndatoririle de magistrat fără părtinire, fără subiectivism, fără idei preconcepute.
• Judecătorul se va strădui să adopte o conduită, atât în instanță, cât și în afara acesteia, care să câștige și să mențină încrederea publicului, a juriștilor și a părților în imparțialitatea judecătorilor și a justiției, în general.
  • Judecătorul, în măsura posibilului, se va strădui să adopte o conduită demnă, care să reducă la minimum numărul situațiilor care l-ar putea descalifica, împiedicându-l de a judeca sau de a hotărî într-o speță oarecare.
  • Judecătorul va trebui să se abțină de la orice comentariu care, făcut în mod conștient în legătură cu o cauză în judecare sau care i-ar putea fi adusă spre judecare, ar putea afecta rezultatul dezbaterilor sau ar putea dăuna imparțialității procesului. Și nici nu va face comentarii în public sau în alt mod, care să afecteze dreapta judecare a unei persoane sau a unei spețe.
  • Judecătorul se va autorecuza în orice dosar pe care constată că nu îl va putea judeca imparțial sau în care i-ar putea părea unui observator corect ca nefiind capabil să judece. Între astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea de mai jos să fie completă, se numără următoarele:
    • cazul în care judecătorul se simte subiectiv sau are o prejudecată cu privire la una din părți sau în care judecătorul cunoaște personal faptul că există probe controversate care pot prejudicia desfășurarea procesului;
    • cazul în care, anterior, judecătorul a funcționat ca avocat sau a servit ca martor în dosarul supus judecății sale, sau
    • cazul în care judecătorul sau un membru al familiei sale are un interes material în rezultatul disputei.”

Or, nu se poate susține că o soluție de revocare, înlocuire a arestării preventive s-ar circumscrie unor asemenea motive ce ar afecta imparțialitatea magistratului, ci pur și simplu, aplicarea textelor legale în materia măsurilor preventive, chiar în ipoteza în care anterior același judecător a procedat la luarea sau prelungirea/verificarea arestării preventive.

Dimpotrivă, în această ultimă ipoteză, este confirmată independența și imparțialitatea judecătorului, deoarece devine limpede că acesta nu se lasă influențat nici de factori interni, nici de factori externi, cum ar fi, de pildă, mediatizarea cauzei sau impactul acesteia asupra colectivității.

Prin urmare, nu există date care să releve o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului ar fi afectată.

În consecință, Curtea va respinge cererea de strămutare formulată, potrivit art. 74 Cod procedură penală.

Cu aplicarea art. 275 alin. 2 Cod de procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge cererea formulată de P________ de pe lângă Judecătoria R____ privind strămutarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXXX al Judecătoriei R____.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 27 iunie 2014.

PREȘEDINTE, GREFIER,

S_____ F_________ R_____ G___

Red.S.F./14.07.2014

Tehnored..R.G./14.07.2014/6 ex