ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A___ Operator 3208
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4890
Ședința publică din data de 23.10.2014
Președinte: H____ Ș_____
Grefier: M____ J_____
S-a luat în examinare, plângerea contravențională formulată de petentul M_____ S____ D______ în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului A___.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta petentului, av. S______ R_____ din Baroul A___, petentul, martorii B____ A_____, S_____ D______ și D_____ L_____ C______, lipsă fiind reprezentantul intimatului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Plângerea este legal timbrată cu 20 lei taxă judiciară de timbru, în conformitate cu art. 19 din OUG nr. 80/2013.
S-a expus referatul cauzei, după care, instanța procedează, conform art. 321 C.p.c., la audierea martorilor B____ A_____, S_____ D______ și D_____ L_____ C______, depozițiile acestora fiind consemnate separat și atașate la dosarul cauzei.
Reprezentanta petentului arată că nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri, instanța declară încheiată faza de cercetare judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri pe fondul cauzei.
Reprezentanta petentului solicită admiterea plângerii astfel cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată. Arată că procesul verbal a fost întocmit în urma sesizării martorului D_____ L_____ C______, persoană care a venit la imobilul petentului, cu o bâtă, și a provocat scandal, aspecte confirmate de către martorii audiați la acest termen. După două ore această persoană s-a deplasat la sediul poliție, motiv pentru care a sosit un echipaj de poliție, care însă nu a chestionat și alți vecini. Discuția cu agenții constatatori s-a purtat pe un ton normal și nu s-a dovedit că soția a fost cea care a prezentat cartea de identitate. Petentul era acasă, astfel că nu avea asupra sa actul. Petentul nu a refuzat, la cererea organelor de poliție, să dea relații pentru stabilirea identității sale.
INSTANȚA
În deliberare asupra cererii civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la această instanță la data de 06.06.2014, sub nr. XXXXXXXXXXXX, petentul M_____ S____ D______ a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție a Județului A___, anularea procesului verbal ________ nr. xxxxxxx/19.05.2014, iar în subsidiar înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertisment, fără cheltuieli de judecată.
În motivare, cu privire la temeinicie, a arătat că în data de 19.05.2014 se afla pe ____________________________, împreună cu soția, socrul său și încă alte trei persoane petrecând o zi de duminică. În jurul orelor 2100, în fața imobilului a parcat o mașină a poliției, iar unul dintre cei doi agenți, fără a se legitima sau a spune care este motivul, i-a cerut pe un ton ridicat să prezinte actul de identitate. Cerut lămuriri, însă agentul a continuat să-i solicite actul de identitate. Deoarece nu îl avea supra sa, petentul a solicitat soției să aducă din casă actul de identitate. Aceasta s-a conformat, a adus actul de identitate agentului de poliție, care a notat datele și a plecat fără a spune altceva. Ulterior, a primit prin poștă procesul verbal de contravenție prin care a fost sancționat cu amendă contravențională în sumă de 500 lei, pe motiv că nu a dorit să se legitimeze și că era băut.
A arătat că nu a fost oprit pe stradă, nu a fost nici o altercație în sau în afara imobilului din ________________________ înțelege motivul pentru care organele de poliție au venit la locuința de serviciu și nici motivul pentru care a fost legitimat și cu atât mai mult de ce a fost amendat. Într-adevăr a consumat câteva beri în acea zi, dar nu a fost implicat în vreo altercație și nici nu a tulburat liniștea publică.
Cu privire la legalitate, a fost încălcat art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001 deoarece agentul constatator era obligat să-i aducă la cunoștință că are dreptul să facă obiecțiuni ce se trec la rubrica „alte mențiuni”, însă agentul constatator a inserat propriile considerente.
Înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment este legală, cu atât mai mult cu cât, potrivit prevederilor art. 5 din OG nr. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. Consideră că poate fi aplicată sancțiunea avertismentului având în vedere că fapta nu prezintă pericol social, nu a produs vreo tulburare a liniștii publice, vreo pagubă materială astfel că doar reacția întârziată de a prezenta actul de identitate nu prezintă vreun pericol public care să atragă sancțiunea amenzii în cuantumul maxim prevăzut de lege.
În drept, a invocat art. 5, art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001, art. 2 pct. 31 din legea nr. 61/1991.
Prin întâmpinare (f.12-13), intimatul a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motivare, a arătat că petentul este vinovat de săvârșirea contravenției reținută prin procesul-verbal. Abaterea săvârșită de petent a fost constatată de agentul de poliție, legal abilitat în acest sens, care s-a deplasat la fața locului în baza sesizării telefonice prin sistemul unic de apeluri de urgență 112. Astfel, petentului i s-a întocmit proces-verbal pentru refuzul de a da relații pentru stabilirea identității sale, faptă prevăzută de Legea nr. 61/1991 și sancționată de același act normativ. Procesul verbal de contravenție fiind un act întocmit de un agent aflat în exercițiul funcțiunii, beneficiază de prezumțiile de legalitate, de autenticitate și veridicitate, având forță probantă. Până la proba contrară, procesul verbal de constatare face dovada deplină a celor înscrise în acesta, iar cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească.
Prin răspunsul la întâmpinare (f.21-22), petentul a arătat că din cuprinsul întâmpinării și al raportului întocmit de agentul constatator rezultă că partea care a făcut sesizarea la serviciul 112 este numitul D_____ L_____, semnatar al procesului verbal. În același raport se arată că au primit actul de identitate al petentului. Procesul verbal nu a fost întocmit la fața locului pentru a se da spre semnare petentului sau pentru a face obiecțiuni, ci așa cum rezultă din declarația numitului D_____ L_____ acesta a fost condus la sediul poliției unde a dat o declarație și unde a fost întocmit procesul verbal pe care l-a semnat în calitate de martor. Petentul mi a fost invitat la sediul poliției în vederea întocmirii acestui proces verbal.
În probațiune, se depun înscrisuri: proces verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/19.05.2014 (f.6), raport din data de 23.06.2014 (f.14), fișa intervenției la eveniment (f.15), raport din data de 27.05.2014 (f.16) și declarația numitului D_____ L_____ C______ (f.17). S-a administrat proba testimonială cu martorii B____ A_____ (f.32), S_____ D______ (f.33) și D_____ L_____ C______ (f.34).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/19.05.2014 (f.6), petentul a fost sancționată în baza art. 2 pct. 31 rap. la art. 3 lit. a din Legea nr. 61/1991 cu amendă în cuantum de 500 lei pentru că la data de 19.05.2014, aflându-se în stare de ebrietate, a refuzat să dea relații cu privire la starea civilă sau să prezinte un document la cererea agenților de poliție.
Procesul verbal nu a fost semnat de petent, arătându-se că acesta refuză să stea de vorbă cu organele de poliție.
Contravenția este prevăzută de art. 2 pct. pct. 31 din Legea nr. 61/1991care sancționează „refuzul unei persoane de a da relații pentru stabilirea identității sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliției, la cererea ori la invitația justificată a organelor de urmărire penală sau de menținere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu.”
Cu privire la legalitatea procesului verbal atacat, instanța constă că, în baza art. 34 raportat la art. 16 și art. 17 din O.G nr. 2/2001 acesta este întocmit conform dispozițiilor legale, neexistând nici un motiv de nelegalitate care să poată fi reținut de instanță și care să determine, în consecință, anularea procesului verbal.
Lipsa sau consemnarea greșită a obiecțiunilor nu este de natură a determina nulitatea absolută, ci doar nulitatea relativă. Astfel, conform Deciziei în recursul în interesul legii nr. XXII/2007, nerespectarea dispozițiilor art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001 determină doar nulitatea relativă a actului, condiționată de dovada unei vătămări din partea petentului. Această nulitate poate fi acoperită prin exercitarea unei acțiuni în justiție și prin acordarea de către instanță a posibilității de a-și pregăti apărarea și de a formula obiecțiunile cu privire la fapta reținută și modul de întocmire a procesului verbal, cum de altfel s-a întâmplat în situația de față. Prin urmare, simpla invocare a faptului că nu au fost inserate obiecțiunile reale la momentul întocmirii procesului verbal de contravenție, fără a preciza concret în ce a constat vătămarea contravenientului și ce interese ale acestuia au fost nesocotite, nu poate determina în mod automat nulitatea actului astfel întocmit.
Cu privire la temeinicie, instanța reamintește că procesul verbal de contravenție, în baza art. 16 și art. 34 din O.G nr. 2/2001, face dovada situației de fapt până la proba contrară în situația în care este încheiat în baza constatărilor personale ale agentului constatator aflat în exercițiul funcțiunii, beneficiind de prezumția de veridicitate. De asemenea, în aceste condiții, procesul verbal de contravenție are valoare probatorie sub aspectul stării de fapt. În acest sens este de remarcat că în jurisprudența Curții se reține în mod constant că prezumțiile nu sunt în principiu contrare Convenției. Astfel, în cauza Salabiaku c. Franței, Curtea a reținut ca prezumțiile sunt permise de Convenție, dar nu trebuie să depășească limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei si prezervând drepturile apărării (par. 28). Pe de altă parte, petentul se bucură de o prezumție de nevinovăție în baza căreia are dreptul de a-și propune probe în apărare și de a combate situația de fapt reținută de agentul constatator. Astfel, cele două prezumții nu au un caracter absolut, ci unul relativ, prezumția de veridicitate atribuită de lege procesului verbal de contravenție încheiat în baza constatărilor personale ale agentului constatator neputând opera dacă prin aplicarea ei l-ar pune pe contravenient în imposibilitatea de a face dovada contrarie.
Astfel cum a arătat Curtea în cauza N_______ G_______ c. României (par. 30), în fața instanțelor române, regimul juridic al contravențiilor este completat de dispozițiile Codului de procedură civilă, la care se aplică, în materie de probe, principiul conform căruia sarcina probei revine celui care supune o pretenție judecății. În această privință, se precizează că în orice sistem de drept există prezumții de fapt și de drept și că, în principiu, convenția nu se opune acestora, însă în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. Astfel, aceste prezumții trebuie încadrate între limite rezonabile, ținând cont de gravitatea faptelor și protejând dreptul la apărare. Prin urmare, conform celor stabilite în cauza P__ c. României (par. 34), admisibilitatea dovezilor reprezintă în principal o chestiune reglementată de legislația națională și, în general, instanțele interne sunt obligate să evalueze dovezile care le sunt prezentate.
Verificarea temeinicei procesului se referă doar la fapta pentru care petentul a fost sancționat și care constituie astfel obiectul cercetării pe fond, anume de a nu se fi legitimat, iar nu cu privire la scandalul preexistent.
Existența acestui scandal, fapt dovedit, are incidență în speță doar pentru a justifică legitimarea petentului de către agențiilor de poliție, fiind astfel nesinceră afirmația acestuia că nu știa pentru ce a fost legitimat.
În speță, instanța reține că petentul nu a adus nicio dovadă contrară care să combată procesul verbal încheiat în baza constatărilor personale ale agentului constatator. Astfel martorii B____ A_____ (f.32) și S_____ D______ (f.33) doar au confirmat existența unei conflict de moment între petent și martorul D_____ L_____ C______ (care se vizitează), fără însă a asista la discuțiile dintre petent și agenții de poliție. Pe de altă parte, declarația martorului D_____ L_____ C______ (f. 34), chiar dacă este persoana care a apelat poliția și implicată în conflict (recunoscând că a ieșit în stradă cu o bâtă), se corborează cu cele menționate de agentul constatator (f. 14), respectiv că petentul a refuzat legitimarea, a avut un comportament agitat și recalcitrant, iar înmânarea cărții de identitate s-a făcut de către soția acestuia, fără însă a se putea reține că la solicitarea petentului. Relevant este și faptul că petentul se afla în stare de ebrietate (fapt de altfel recunoscut în parte – „este adevărat că am consumat câteva beri” – f. 4).
În ce privește sancțiunea aplicată, instanța se raportează atât la gradul de pericol social al faptei, cât și la circumstanțele în care aceasta a fost săvârșită, conform art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001. Contravenția este una de pericol, nefiind necesară producerea de urmări materiale. Instanța are în vedere comportamentul și starea petentului de la momentul săvârșirii faptei, că obligația sa era una elementară de declinare a identității, precum și atitudinea nesinceră ulterioară. De asemenea, sancțiunea aplicată, chiar dacă este într-un cuntum maxim, nu reprezintă o sumă exagerată (500 lei). Prin urmare, instanța apreciază că sancțiunea a fost corect individualizată și este proporțională cu fapta.
Față de toate cele arătate, în baza art. 34 din OG nr. xxxxxx, va respinge ce neîntemeiată plângerea de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul M_____ S____ D______, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în A___, ______________________. 8, jud. A___ și cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat S______ R_____ din A___, _______________________. 310, jud. A___ în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului A___, cu sediul în A___, __________________, nr. 17-21, județul A___, împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/19.05.2014 ca neîntemeiată.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea se va depune la Judecătoria A___.
Pronunțată în ședință publică din 23.10.2014.
Președinte Grefier
H____ Ș_____ M____ J_____
Red./tehn.HȘ/MJ/24.11.2014
4 ex/2 ex. se comunică cu:
M_____ S____ D______, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat S______ R_____ din A___, _______________________. 310, jud. A___
I____________ de Poliție al Județului A___, cu sediul în A___, ____________________, nr. 17-21, jud. A___