Anulare proces verbal de contravenţie - Decizia 1865/2015 din 02 decembrie 2015 dată de Tribunalul SUCEAVA

Date speţă

Instanţă:
Tribunalul SUCEAVA

Materie juridică:
Contencios administrativ şi fiscal

Stadiu procesual:
Apel

Obiect dosar:
Anulare proces verbal de contravenţie

Număr hotarâre:
1865/2015 din 02 decembrie 2015

Sursa:
Rolii.ro

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX - plângere contravențională –

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

D E C I Z I A NR. 1865

Ședința publică din 02 decembrie 2015

Instanța constituită din:

Președinte : Z______ C_____

Judecător: C_____ A___

Grefier : I_____ A___ O___

Pe rol, judecarea apelului formulat de intimatul I____________ de Poliție Județean Suceava, împotriva sentinței civile nr. 468 din data de 25 martie 2015 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind petentul M______ V___-A_____.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă consilier P_______ E____ – A___

pentru apelant, lipsă fiind intimata.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, consilier juridic P_______ E____ – A___ pentru apelant depune delegație de reprezentare, arătând că nu mai are alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, acordă cuvântul asupra apelului.

Consilier juridic P_______ E____ – A___ pentru apelant solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și schimbarea sentinței pronunțate de instanța de fond în sensul respingerii plângerii contravenționale, iar în subsidiar reducerea amenzii dacă se face dovada unor circumstanțe reale sau personale ale intimatului.

Declarând dezbaterile închise,

După deliberare,

T R I B U N A L U L,

Asupra apelului de față, constată:

În sarcina contravenientului s-a reținut că: pe data de 13 septembrie 2014, orele 19,50, a condus auto BMW XXXXXXXXX pe ________________________________ a purta centura de siguranță, iar mașina avea defecțiuni la sistemul de lumini (faza scurtă stângă și poziția stângă față + stânga spate).

În sarcina contravenientului s-a reținut că: pe data de 13 septembrie 2014, orele 19,50, a condus auto BMW XXXXXXXXXX pe _________________________________ montate anvelope cu dimensiuni necorespunzătoare. De asemenea nu avea asupra sa certificatul de înmatriculare.

Împotriva sus menționatelor procese – verbale a formulat plângere contravenientul, înregistrată la data 30 septembrie 2014, solicitând, anularea acestora, iar, în subsidiar, înlocuirea sancțiunilor cu amenzii cu avertisment.

În motivarea plângerii sale, contravenientul a arătat următoarele:

La data când a fost oprit în trafic de către lucrătorii de poliție purta centura de siguranță, însă, datorită faptului că locul unde a fost constatată presupus faptă era slab luminat, este posibil ca agentul constatator să nu fi observat acest lucru.

Tot astfel, a susținut că în momentul în care a plecat de la domiciliu spre locul de muncă, nu a observat ca la sistemul de iluminat să fi existat vreo problemă.

Referitor la cel de-al doilea proces-verbal contravenientul a susținut că autoturismul a fost achiziționat cu puțin timp în urmă și era echipat cu aceleași anvelope pe care le-a constatat lucrătorul de poliție și oricum dimensiunile acestora nu depășeau limita legală.

Deosebit de aceasta s-a susținut că, deși, cele două procese-verbale sunt încheiate pentru presupuse fapte săvârșite la aceiași oră, în cuprinsul acestora sunt menționate autoturisme cu număr de înmatriculare distincte, respectiv XXXXXXXXX și XXXXXXXXX.

Mai mult decât atât s-a susținut că prin aceasta nu s-a individualizat corect fapta și au fost nesocotite dispozițiile art.16 din OG 2/2002 ce conduc la nulitatea procesului-verbal, cu atât mai mult cu cât constatarea nu a fost făcută de către agenți specializați din cadrul RAR care puteau să aprecieze acest lucru.

În același timp s-a susținut că în ceea ce-l privește el se bucură de prezumția de nevinovăție în raport de prevederile art.6 paragraful 2 din CEDO.

În acest sens contravenientul a făcut referire la jurisprudența CEDO care statuează că dreptul unei persoane de a fi prezumată, nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută, nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de CEDO, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vederea importanța scopului urmărit,dar și respectarea dreptului la apărare: cauza Salabiaku c.Franța, cauza Văsberga taxi Aktiebolag și Vulic c.Suedia.

De asemenea, s-a arătat că ambele procese-verbale au fost semnate de către un martor asistent consemnându-se că în ceea ce-l privește pe contravenient acesta refuză să semneze, deși, la locul faptei nu era nici o persoană.

Prin răspunsurile la întâmpinări (fila 34-35) contravenientul, în subsidiar, a solicitat înlocuirea sancțiunilor amenzii cu avertisment, invocând faptul că este tânăr, este elev în clasa a – XII-a și având permisul de conducere de puțin timp, nu era familiarizat cu toate aspectele tehnice ce vizează echiparea autoturismului.

Plângerea a fost motivată în drept pe dispozițiile OUG 2/2001, OUG 195/2002 și HG 1391/2006.

Au fost anexate în copie: procesele-verbale a căror anulare se solicită.

Prin întâmpinările depuse la dosar (fila 22 - 24), agentul constatator a solicitat respingerea plângerii ca nefondată, pe considerentul că cele reținute în cuprinsul celor două procese-verbale corespund realității și prin anularea măsurilor dispuse s-ar crea un precedent nefavorabil cu efect asupra îndeplinirii atribuțiilor legale ce le sunt conferite prin OUG 195/2002.

În acest sens s-au arătat următoarele:

Faptele reținute în sarcina contravenientul prin cele două procese-verbale au fost constatate de către lucrătorii poliției serviciului rutier la data de 13 septembrie 2014, orele 19,50, când autoturismul condus de către acesta a fost oprit în trafic pe ______________________________ Municipiul Câmpulung Moldovenesc.

Referitor la susținerile contravenientului s-a arătat că din eroare în cel de-al doilea proces-verbal agentul constatator a trecut greșit numărul de înmatriculare a autoturismului contravenientului ca fiind XXXXXXXXX în loc de XXXXXXXXX, dar că acest lucru nu conduce la nulitatea absolută a procesului – verbal.

Tot astfel, s-a arătat că în urma verificării autovehiculului s-a constatat că anvelopele aveau o dimensiune necorespunzătoare respectiv de 225/45/16 în timp ce în baza națională a RAR autovehiculul figurează cu anvelope având dimensiunile 205/60/R15 și că în ceea ce-l privește pe contravenient acesta nu avea asupra sa certificatul de înmatriculare și a adoptat o atitudine sfidătoare față de agentul constatator și a refuzat semnarea celor două proces-verbale, aspect confirmat de semnătura unui martor asistent.

Prin urmare, s-a menționat că din analiza celor două proces-verbale se poate observa că este vorba de un cumul de contravenții la regimul circulației rutiere și că situația de fapt și împrejurările reținute în cuprinsul acestuia corespund adevărului încât motivele invocate de contravenient nu sunt de natură a conduce la răsturnarea prezumției de vinovăție.

Tot astfel, s-a susținut că procesul-verbal de constatare a contravenției, în măsura în care cuprinde constatările agentului au forță probantă prin ele însăși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatarului, cânt timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.

Pentru aceste considerente s-a solicitat respingerea plângerii.

Întâmpinările au fost întemeiate în drept pe disp.art.205-208 cod procedură civilă, OUG 195/2002 și OG 2/2001.

În acest sens au fost anexate în copie: procesele-verbale contestate, un număr de 4 planșe fotografice privind autoturismul în cauză și respectiv anvelopele acestuia, precum și raportul întocmit la 16 noiembrie 2014 de către agentul șef S______ I____.

Instanța a dispus, din oficiu, audierea martorului G______ B_____ (fila 53).

Prin sentința civilă nr. 468 din data de 25 martie 2015 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, a fost admisă, în parte, plângerea contravențională introdusă de contravenientul M______ V___ A_____ în contradictoriu I____________ de Poliție Județean Suceava și în consecință a înlocuit sancțiunile de:

- 540 lei amendă aplicată contravenientului M______ V___ A_____, prin procesul - verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx din 13 septembrie 2014 încheiat de organele IPJ Suceava – serviciul rutier cu sancțiunea „avertisment” și

- 900 lei amendă aplicată contravenientului M______ V___ A_____, prin procesul - verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx din 13 septembrie 2014 încheiat de organele IPJ Suceava – serviciul rutier, cu sancțiunea „avertisment”

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că:

Prin procesul-verbal de constatare a contravenției ________ nr.xxxxxxx din 13 septembrie 2014, orele 20,00, încheiat de organele IPJ Suceava – serviciul rutier, contravenientului M______ V___-A_____ i s-a aplicat sancțiunea de 6 puncte amendă în valoarea de 540 lei și 2 puncte penalizare pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.36 alin.1 și art.99 alin.1 pct.18 din OUG 195/2002 republicat, întrucât pe data de 13 septembrie 2014, orele 19,50, a condus auto BMW XXXXXXXXX pe ________________________________ a purta centura de siguranță, iar mașina avea defecțiuni la sistemul de lumini (faza scurtă stângă și poziția stângă față + stânga spate).

Prin procesul-verbal de constatare a contravenției ________ nr.xxxxxxx din 13 septembrie 2014, orele 20,05, încheiat de organele IPJ Suceava – serviciul rutier aceluiași contravenient i s-a aplicat sancțiunea de 10 puncte amendă în valoare de 900 lei, pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art.148 pct.16 și 147 pct.1 din HG 1391/2006, deoarece pe data de 13 septembrie 2014, orele 19,50, a condus auto BMW XXXXXXXXX pe _________________________________ montate anvelope cu dimensiuni necorespunzătoare. De asemenea nu avea asupra sa certificatul de înmatriculare.

Martorul audiat în cauză a arătat că nu-l cunoaște pe contravenient, nu știe pentru ce fapte a fost sancționat acesta, deoarece nu a fost de față în momentul constatării acestora.

Mai mult decât atât acesta a relatat că prezentându-i-se cele două procese-verbale recunoaște semnătura de pe acestea ca aparținându-i, dar în legătură cu modul în care le-a semnat a făcut următoarele precizări:

- nu a fost de față în momentul în care faptele menționate în cuprinsul celor două procese-verbale au fost constatate și

- deși semnătura de pe acestea îi aparține nu-și amintește când au fost semnate acele procese-verbale, dar în mod cert, a arătat că pe data de 13 septembrie 2014, orele 20,00, când este menționată data întocmirii acestora el nu a semnat acele procese-verbale.

În acest sens martorul a relatat că nu-l cunoaște pe contravenient și nu știe dacă a săvârșit sau nu acele fapte.

În raport de probele administrate în cauză instanța constată că în ceea ce privește valabilitatea întocmirii proceselor – verbale, nu sunt motive care să conducă la anularea acestuia.

Procesul-verbal de contravenție se bucură de forță probantă proprie atunci când cuprinde constatări personale ale agentului constatator, constatări care sunt prezumate a fi reale câtă vreme procesul verbal este întocmit cu respectarea cerințelor legale privitoare la formă (art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001), iar contravenientul nu face dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută de către agentul constatator.

Potrivit dispozițiunilor art.249 din codul de procedură civilă „cel care face o susținerile în cursul procesului, trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”, iar conform art.250 din același cod „dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloace materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege”.

Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de „o prezumție de legalitate”, câtă vreme acest lucru nu a fost răsturnat printr-o probă contrară.

Prin Hotărârea din 31 martie 2008 dată în cauza A_____ împotriva României CEDO a statuat că „sarcina probei revine acuzării și îndoiala profită acuzatului” și, prin urmare, este greșit ca să se inverseze sarcina probei privind prezumția de legalitate și temeinicia procesului - verbal.

În același timp s-a precizat că în cadrul unei proceduri ce poate fi calificată drept „penală”, a unei astfel de garanție, destinată să restabilească echilibru dintre presupușii autori ai faptelor ilegale și autoritățile chemate să-i urmărească și să-i pedepsească, cauza trebuie judecată echitabil, astfel cum prevăd art.6 din Convenție ( prezumția de nevinovăție și că sarcina probei revine acuzării și îndoiala profită acuzatului ).

Așadar, s-a considerat că prezumția de legalitate și de adevăr a procesului-verbal de contravenție, este o prezumție „lipsită de rezonabilitate”, iar nerespectarea garanțiilor fundamentale – printre care și prezumția de nevinovăție – care protejează indivizii în fața posibilelor abuzuri în fața autorităților încalcă dispozițiile art.6 din Convenție, care are ca finalitate – cum s-a arătat mai sus – nu de a înlătura prezumțiile ( inclus cea de legalitate ) din materie contravențională, ci de a le include în limite rezonabile luând în calcul gravitatea mizei și păstrând dreptul de apărare.

Așadar, în ceea ce privește cele reținute în sarcina contravenientului prin procesele – verbale a căror anulare s-a solicitat, instanța constată că ele sunt corect stabilite, încât – sub acest aspect – ele sunt întocmite în concordanță cu dispozițiile legale.

De altfel, contravenientul, cu excepția faptului că ar fi purtat centura de siguranță nu a negat că celelalte fapte nu ar fi fost corect reținute, mai ales că parte din acestea sunt dovedite cu planșele fotografice și raportul întocmit de lucrătorul de poliție la care s-a făcut trimitere mai sus.

Referitor la susținerile trebuie făcute următoarele precizări:

Faptul că într-un proces-verbal este trecut numărul de înmatriculare al autoturismului ca fiind XXXXXXXXX, iar în cel de-al doilea XXXXXXXXX, nu este de natură a conduce la anularea acestora, cum de altfel, nici constatarea montării necorespunzătore a anvelopelor de către un reprezentant al RAR, nu poate avea aceiași soluție, având în vedere că:

Articolul 17 din OG 2/2001 determină condițiile de valabilitate a procesului verbal a căror nerespectare este sancționată cu nulitatea absolută, precizând expres că „lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului - verbal”.

Alte nereguli privind mențiunile din procesul - verbal pot atrage nulitatea acestuia în măsura în care acestea creează o vătămare contravenientului și care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului, însă motivele invocate de acesta nu se încadrează în această categorie.

În același timp trebuie avut în vedere că prin art.177 din Hotărârea nr. 1.391 din 4 octombrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice se arată că:

„(1) Îndrumarea, supravegherea, controlul respectării normelor privind circulația pe drumurile publice și luarea măsurilor legale în cazul în care se constată încălcări ale acestora se realizează de către polițiștii rutieri din cadrul Poliției Române.

(2) Polițiștii rutieri sunt ofițerii și agenții de poliție specializați și anume desemnați prin dispoziție a inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției Române”.

În altă ordine de idei, trebuie menționat că potrivit art.2 din OUG 195/2002 republicat și modificat: „îndrumarea, supravegherea și controlul respectării normelor de circulație pe drumurile publice se fac de către poliția rutieră din cadrul IGPR, care are obligația să ia măsurile legale în cazul în care constată încălcări ale acestora”.

Prin urmare, agentul constatator care a întocmit procesul-verbal avea calitatea de a face aceste constatări și implicit de a-l întocmi ca urmare a constatării abaterii.

Este însă, adevărat că potrivit art.20 din OG 2/2001 republicat: „dacă o persoană săvârșește mai multe contravenții constatate în același timp de același agent constatator se încheie un singur proces-verbal”, ori, în speță, agentul constatator a încheiat două procese-verbale pentru fapte constatate, în același timp, de către o singură persoană, însă, nici acest aspect nu conduce la nulitatea acestora, ci este o chestiune de apreciere a modul de întocmire a lor și de individualizare a sancțiunii.

Așa fiind, instanța a constatat că cele reținute în cuprinsul proceselor – verbale nu au fost cu nimic infirmate, încât acestea sunt valabil întocmite cu respectarea prevederilor legale.

Referitor la solicitarea contravenientului privind înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment, trebuie avute în vedere următoarele:

Potrivit art.5 alin.5 din OG 2/2001 „sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”, iar conform și art.7 alin.2 din același act normativ „avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă”.

Prin articolul art.21 alin.3 din OG 2/2001 se menționează că sancțiunile se aplică gradual în limitele prevăzute de actul normativ, iar în efectuarea operațiunii de individualizare a sancțiunilor contravenționale, punctul de plecare îl constituie fapta contravențională corelată cu întreg complexul de date care indică periculozitatea ei socială, iar ca punct final, situația contravenientului privită în raport cu împrejurările ce țin de atitudinea acestuia față de fapta săvârșită.

În speță, contravenientul este tânăr și elev în clasa a – XII- la Colegiul Național D_____ V___ din Câmpulung Moldovenesc, conform adeverinței aflată la fila 46 din dosar.

Așa fiind și cum acesta nu realizează venituri care să-i permită achitarea amenzilor aplicate și având în vedere că cuantumul acestora raportat la cele două procese-verbale se ridică la suma de 1440 lei, instanța a apreciat că acest aspect este împovărător pentru el, încât se impune o reindividualizare a sancțiunilor motiv pentru care cele două amenzi au fost înlocuite cu sancțiunea avertisment, mai ales că acesta nu a mai fost sancționat anterior.

Pentru aceste considerente, plângerea a fost admisă, în parte, în sensul celor mai sus arătate.

Împotriva sentinței civile sus menționate a declarat apel intimatul I____________ Județean de Poliție Suceava, prin care a arătat că instanța de fond a reținut fără probe, circumstanțe atenuante cu privire la împrejurările comiterii faptei și personale ale contravenientului, înlocuind amenzile cu avertisment, reținând că petentul este tânăr și este elev. Atrage atenția asupra faptului că faptele au fost săvârșite în concurs și pot pune în pericol viața sa, cât și a celorlalți participanți la trafic.

Arată că scopul legii este de a proteja participanții la trafic, iar instanța nu a avut în vedere faptul că fenomenul de nerespectare a timpilor de odihnă duce la evenimente rutiere grave. Susține că o astfel de soluție nu face decât să încurajeze încălcarea normelor legale.

Pe cale de consecință solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul respingerii plângerii contravenționale, iar în subsidiar reducerea amenzii.

Intimatul, legal citat, prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea apelului formulat în cauză și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate.

Apreciază că instanța de fond în mod corect a dat eficiență dispozițiilor art. 20 din OG 2/2001, înlocuind sancțiunile aplicate cu sancțiunea avertisment, în condițiile în care se află la prima abatere de acest gen.

Susține că este tânăr și la început de drum, iar în urma muncii sale din timpul verii și-a achiziționat un autoturism, despre care nu avea cunoștință că pneurile ce le avea aplicate nu ar fi conforme cu certificatul de înmatriculare, însă a remediat situația în cel mai scurt timp posibil.

Mai arată că amenda ce a fost aplicată este într-o sumă prea mare pentru veniturile ce le realizează.

Examinând sentința atacată, în limitele devoluțiunii stabilită prin motivele de apel formulate, și în raport de întregul complex probator, ca și de dispozițiile aplicabile și criticile aduse instanței de fond, Tribunalul expune următoarele:

Prin ________ nr.xxxxxxx din 13 septembrie 2014, orele 20,00, încheiat de organele IPJ Suceava – serviciul rutier, contravenientului M______ V___-A_____ i s-a aplicat sancțiunea de 6 puncte amendă în valoarea de 540 lei și 2 puncte penalizare pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.36 alin.1 și art.99 alin.1 pct.18 din OUG 195/2002 republicat, întrucât pe data de 13 septembrie 2014, orele 19,50, a condus auto BMW XXXXXXXXX pe ________________________________ a purta centura de siguranță, iar mașina avea defecțiuni la sistemul de lumini (faza scurtă stângă și poziția stângă față + stânga spate).

Prin sentința civilă nr. 468 din data de 25 martie 2015 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, a fost admisă, în parte, plângerea contravențională introdusă de contravenientul M______ V___ A_____ în contradictoriu I____________ de Poliție Județean Suceava și în consecință a înlocuit sancțiunile de- 540 lei amendă aplicată contravenientului M______ V___ A_____, prin procesul - verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx din 13 septembrie 2014 încheiat de organele IPJ Suceava – serviciul rutier cu sancțiunea „avertisment” și 900 lei amendă aplicată contravenientului M______ V___ A_____, prin procesul - verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx din 13 septembrie 2014 încheiat de organele IPJ Suceava – serviciul rutier, cu sancțiunea „avertisment”

Tribunalul reține că apel împotriva acestei sentințe a formulat doar apelanta IPJ Suceava și doar cu privire la dispoziția instanței de fond de înlocuire a măsurii sancțiunii amenzii contravenționale cu măsura avertismentului .

Tribunalul reține astfel că părțile au achiesat la celelalte dispoziții și considerente ale sentinței, motiv pentru care instanța va face aplicarea disp. art. 477 Cod procedură civilă, urmând a analiza apelul declarat în limitele motivelor invocate.

În mod corect prima instanță a constatat ca legale procesele verbale de contravenție pe baza materialului probator administrat în fața acestei instanțe.

Astfel , Tribunalul reține din probele administrate că procesele verbale de contravenție au fost întocmite cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

În ceea ce privește temeinicia proceselor verbale de contravenție , Tribunalul retine că instanța de fond a constatat că sunt date condițiile faptelor contravenționale reținute în sarcina petentului intimat , nici una din părți neexercitând apel pe situația de fapt reținută în procesul verbal de contravenție și de către instanța de fond .

Astfel raportat la criticile sentinței apelate, Tribunalul reține că părțile au achiesat tacit la situația de fapt reținută de instanța de fond.

Tribunalul reține că instanța de fond , constatând legalitatea și temeinicia proceselori verbale de contravenție a dispus înlocuirea sancțiunii amenzilor cu sancțiunea avertismentului, petentul arătându-se multumit de această soluție prin care totusi s-a constatat existența faptelor contravenționale în sarcina sa, din moment ce nu a mai formulat cale de atac împotriva acestei sentințe.

Tribunalul reține că faptele contravenționale au fost constatate de agentul constatator prin propriile simțuri , iar petentul nu a făcut în niciun fel dovada unei alte situații de fapt decât cea menționată în procesele-verbale de contravenție (deși, potrivit art. 249 C. pr. civ., lui îi revenea această probă), astfel că instanța consideră că forța probantă a acestora nu a fost înlăturată, ele bucurându-se în continuare de prezumția de temeinicie instituită în favoarea lor.

Cât privește proporționalitatea sancțiunilor, motiv al prezentului apel declarat de apelanta, Tribunalul reține în conformitate cu disp. art. 34 din OG nr. 2/2001 raportat la art. 38 alin. 3 din același act normativ – care permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea care se impune a fi aplicată contravenientului în ipoteza în care prezumția de temeinicie a procesului-verbal nu a fost răsturnată – că măsura avertismentului nu este totuși suficientă pentru a i se atrage atenția petentului asupra obligațiilor ce-i revin în sectorul circulației rutiere pe drumurile publice pentru faptele prevăzute de art. 99(1) pct. 18 din OUG 195/2002 și art. 148 pct. 16 din HG 1391/2006 .

Astfel, pentru faptele prevăzute de art. 99(1) pct. 18 din OUG 195/2002 și art. 148 pct. 16 din HG 1391/2006, respectiv fapta de a conduce pe drumurile publice autovehiculul cu număr de înmatriculare XXXXXXXX la data de 13.09.2014 orele 19.50 cu defecțiuni la sistemul de lumini ( fază scurtă stânga, poziția stânga față și stânga spate) , autovehicul în cauză având montate anvelope necorespunzătoare, nu este suficientă sancțiunea avertismentului, faptele petentului prezentând un pericol ridicat , autovehicul în cauză putând fi implicat cu ușurință într-un accident rutier având în vedere defecțiunile acestuia și anvelope cu care era dotat.

Tribunalul reține că pericolul social al faptelor contravenționale este unul important, faptele fiind de natură a periclita siguranța circulației pe drumurile publice iar, pe de altă parte, organul constatator a aplicat sancțiunea amenzii în cuantum minim .

În ceea ce privește faptele de a conduce autovehicul fără a purta centura de siguranță și fără a avea asupra sa certificatul de înmatriculare, Tribunalul reține ca și instanța de fond că petentul poate înțelege consecințele acestor fapte contravenționale și prin aplicarea unui avertisment, scopul educativ al sancțiunilor contravenționale fiind îndeplinit astfel și prin aplicarea uni avertisment nu numai a unei amenzi contravenționale.

D____ urmare, critica formulată de apelanta-intimata este justificată, drept pentru care, Tribunalul va admite apelul declarat de intimatul I____________ de Poliție Județean Suceava, va schimba în parte sentința apelată în sensul că va înlătura dispoziția instanței de fond de înlocuire a amenzilor contravenționale aplicate prin procesele verbale contestate pentru contravențiile prevăzute de art. 99(1) pct. 18 din OUG 195/2002 și art. 148 pct. 16 din HG 1391/2006 cu sancțiunea avertismentului, fiind astfel menținute de Tribunal sancțiunile amenzilor contravenționale pentru aceste fapte, și va menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate care nu sunt contrare prezentei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Admite apelul, declarat de intimatul I____________ de Poliție Județean Suceava, cu sediul în mun. Suceava, _____________. 9, jud. Suceava împotriva sentinței civile nr. 468 din data de 25 martie 2015 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind petentul M______ V___-A_____ – CNP:xxxxxxxxxxxxx din Municipiul Câmpulung Moldovenesc, _________________.5, județul Suceava.

Schimbă în parte sentința apelată.

Înlătură dispoziția instanței de fond de înlocuire a amenzilor contravenționale aplicate prin procesele verbale contestate pentru contravențiile prevăzute de art. 99(1) pct. 18 din OUG 195/2002 și art. 148 pct. 16 din HG 1391/2006 cu sancțiunea avertismentului.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate care nu sunt contrare prezentei.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 02 decembrie 2015.

Președinte, Judecător, Grefier,

Z______ C_____ C_____ A___ I_____ A___ O___

Red. C.A.

Jud. fond. G_______ B______

Tehnored. I.A.

Ex. 2/11.12.2015

Publicitate