Anulare proces verbal de contravenţie - Decizia 2032/2015 din 25 noiembrie 2015 dată de Tribunalul TIMIŞ

Date speţă

Instanţă:
Tribunalul TIMIŞ

Materie juridică:
Contencios administrativ şi fiscal

Stadiu procesual:
Apel

Obiect dosar:
Anulare proces verbal de contravenţie

Număr hotarâre:
2032/2015 din 25 noiembrie 2015

Sursa:
Rolii.ro

Acesta nu este document finalizat

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL T____

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ Nr. 2032/2015/A

Ședința publică din data de 25 Noiembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M_____ T____

Judecător A______ S______

Grefier S_____ C______

Pe rol judecarea apelurilor declarate de apelanții C________ L____ AL MUN TIMISOARA - DIRECȚIA POLIȚIEI LOCALE TIMIȘOARA și I____ A_____ M____ împotriva sentinței civile nr.6457/11.05.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție

La apelul nominal făcut în ședința publică – se prezintă pentru apelanta DIRECȚIA POLIȚIEI LOCALE TIMIȘOARA consilier juridic T_____ D__, pentru apelantul I____ A_____ M____ se prezintă avocat Amina P____ C__.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, în baza art.394 C.pr.civ. instanța încheie dezbaterile și acordă cuvântul pe apel.

Reprezentantul apelantei DIRECȚIA POLIȚIEI LOCALE TIMIȘOARA consilier juridic T_____ D__, pune concluzii de admiterea apelului formulat și respingerea apelului declarat de petentul apelant.

Apărătorul petentului apelant solicită admiterea apelului formulat și respingerea apelului declarat de intimata apelantă.

INSTANȚA

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 6457/11.05.2015 Judecătoria Timișoara a admite in parte plangerea formulata de petentul I____ A_____ M____, a anulat partial procesul verbal de contraventie ________ nr. xxxxxx/14.01.2015 incheiat de DIRECTIA POLITIEI LOCALE TIMISOARA, in ceea ce priveste contraventia prevazuta de art. 2 pct. 31 din legea 61/1991 si sanctionata de art. 3 lit a din legea 61/1991, mentinând in rest dispozitiile procesului verbal.

Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut că , în data de 14.01.2015, petentul I____ A_____ M____ a fost sanctionat contraventional prin procesul-verbal de contraventie ________ nr. xxxxxx/14.01.2015 cu amenda totala de 600 lei (100+500), intrucat ar fi savarsit contraventiile prevazute de art. 2 pct 31 si art. 2 pct 1 din legea 61/1991 si sanctionate de art. 3 alin. 1 lit. a si art. 3 alin. 1 lit b din legea 61/1991. S-a retinut ca in data de mai sus, locul __________________________ Timisoara, in jurul orelor 17:37, petentul a refuzat sa se legitimeze cu un act de identitate sau sa dea relatii cu privire la stabilirea identitatii sale, ulterior declarand date eronate cu privire la numele acestuia, respectiv „Laba A_____ M____”, si a proferat injurii, expresii jignitoare si vulgare la adresa agentului constatator si a institutiei din care face parte de natura sa lezeze demnitatea acestuia si a institutiei din care face parte.

Instanta a apreciat ca plangerea formulata de petent este partial intemeiata, motiv pentru care a admis-o in parte, avand in vedere urmatoarele considerente:

Verificand din oficiu legalitatea procesului verbal de contraventie, in temeiul art. 34 alin. 1 din OG 2/2001, instanta a constatat ca acesta cuprinde toate mentiunile prevazute sub sanctiunea nulitatii de catre art. 17 din acelasi act normativ. In ceea ce priveste intocmirea procesului verbal ulterior constatarii savarsirii faptei contraventionale, respectiv la sediul intimatei, instanta a retinut ca art. 13 din OG 2/2001 preevede ca „Aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei”. Prin urmare, agentul constatator are posibilitatea de a aplica sanctiunea fie imediat, la locul savarsirii faptei daca este posibil, fie in termen de 6 luni de la data savarsirii, mai ales in situatiile in care este necesar a se efectua cercetari suplimentare legate de identificarea faptuitorului ori de confirmarea realitatii unor sesizari, atunci cand fapta nu a fost constatata personal de agentul constatator.

Relativ la mentiunile inserate de agentul constatator la rubrica „mentiuni ale contravenientului”, instanta a retinut ca, ___________________________ in lipsa acestuia, la sediul intimatei, petentul nu putea formula obiectiuni la data intocmirii. Acest aspect insa nu poate duce la anularea procesului verbal de contraventie, aceasta neregularitate atragand nulitatea procesului verbal de contraventie in conditiile art. 175 cod procedura civila, nefiind o nulitate expres prevazuta de lege. Or, se observa ca petentul nu a facut dovada producerii vreunei vatamari prin consemnarea respectivelor mentiuni in procesul verbal contestat. Pe de alta parte, chiar si daca s-ar admite existenta unei vatamari aduse petentului, tot nu s-ar impune anularea procesului verbal de contraventie numai pentru acest motiv, cata vreme petentul a uzat de plangerea contraventionala pusa la dispozitia sa, astfel ca desfiintarea actului nu este singura cale prin care vatamarea ar putea fi inlaturata. Legiuitorul, prin art. 2 pct 1 si 31 din legea 61/1991 a stipulat : Constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni:

1) săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice;...

31) refuzul unei persoane de a da relații pentru stabilirea identității sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliției, la cererea ori la invitația justificată a organelor de urmărire penală sau de menținere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu;

Faptele fiind sanctionate cu amenda de la 200 lei la 1000 lei contraventia prevazuta la art. 2 pct 1 si cu amenda de la 100 lei la 500 lei contraventia prevazuta la art. 2 pct 31.

Normele de drept prevazute in actul normativ mai sus mentionat au caracter imperativ, obligatoriu, participantii la raporturile juridice neputandu-se prevala de dreptul de a opta intre conduita prescrisa de drept si un alt gen de conduita, fiind datori sa o respecte pe prima. Obligativitatea este o trasatura caracteristica tuturor normelor de drept, indiferent de domeniul de reglementare sau de forta juridica a actului normativ in care sunt ele inserate. Prin urmare, obligativitatea este o notiune exclusiva, nu graduala, nefiind susceptibila de a fi adusa la indeplinire partial, _________________ mare sau mai mica.In ceea ce priveste prima fapta retinuta in sarcina petentului, respectiv cea prevazuta de art. 2 pct 31 din legea 61/1991, instanta a apreciat ca nu poate fi retinuta o astfel de fapta avand in vedere ca petentul a comunicat agentului constatator codul sau numeric personal si numele si prenumele, aspecte mentionate si de agentul constatator in raportul depus la dosar. Faptul ca a indicat numele avut inainte de preschimbarea acestuia si eliberarea noii carti de identitate nu inseamna ca au fost prezentate date false cu privire la numele acestuia, petentul putand fi identificat foarte usor in baza codului numeric personal, dar si in baza numelui purtat anterior, cata vreme mentiunile privind noul nume se fac in actul de stare civila al persoanei.

Relativ la cea de-a doua contraventie retinuta in sarcina petentului, instanta a observat urmatoarele: In procesul contraventional in favoarea intimatului opereaza prezumtia privind legalitatea, veridicitatea si autenticitatea actului intocmit de un functionar public aflat in exercitarea atributiilor sale de serviciu si in limitele competentei sale.

Potrivit art. 249 C. Proc. Civ., cel care face o sustinere in cursul procesului trebuie sa o dovedeasca, in afara de cazurile anume prevazute de lege.

In aceasta privinta conform jurisprudentei CEDO (Cauza N_______ G_______ impotriva Romaniei), Curtea a reamintit ca in orice sistem de drept exista prezumtii de fapt si de drept si ca, in principiu, conventia nu se opune acestora, insa in materie penala obliga statele contractante sa nu depaseasca un anumit prag. In special, art. 6 & 2 impune statelor sa incadreze aceste prezumtii intre niste limite rezonabile, tinand cont de gravitatea faptelor si protejand dreptul la aparare (Salabiaku contra Frantei, Telfner impotriva Austriei). In cauza N_______ G_______ impotriva Romaniei Curtea a stabilit ca nu au fost depasite limitele rezonabile in care trebuie sa se incadreze prezumtiile mentionate, din moment ce petenta s-a multumit sa depuna la dosar, cu titlu de probe, doar inscrisuri din care reiesea la modul general ca existau tensiuni in imobil intre persoana in cauza si alti locatari, expunandu-se cu buna stiinta riscului unei condamnari intemeiate numai pe probele aflate la dosar, incluzand si procesul verbal de contraventiesi caruia ii era atribuita o prezumtie de temeinicie relativa. Curtea a mai statuat ca nici litera si nici spiritul art. 6 din conventie nu impiedica o persoana sa renunte de buna voie la garantiile care sunt consacrate in acesta in mod expres sau tacit, printre care cea de a intreba sau de a solicita audierea unui martor, insa aceasta renuntare trebuie sa fie neechivoca si sa nu fie contrara niciunui interes public important.

In cazul de fata, instanta a retinut ca petentul s-a multumit sa sustina o alta stare de fapt decat cea retinuta in procesul verbal de contraventie, fara sa indice dovezi in sprijinul afirmatiilor sale.

F___ de cele relevate, cata vreme constatarea contraventiei s-a facut personal de agentul de politie, prin propriile simturi, instanta apreciaza ca in mod corect titularului plangerii i s-a aplicat sanctiunea contraventionala pentru comiterea contraventiei prevazute de art. 2 pct 1 din legea 61/1991.

Instanta a retinut ca agentul constatator a aplicat si individualizat in mod corect sanctiunea pentru aceasta ultima fapta, aceasta fiind in concordanta cu prevederile art. 21 alin 3 din OG 2/2001 si prin urmare a respins capatul subsidiar de cerere privind inlocuirea sanctiunii aplicate cu avertisment. Instanta a considerat ca nu se impune inlocuirea amenzii contraventionale cu sanctiunea avertismentului, pe de o parte pentru ca legiuitorul a apreciat ca o astfel de conduita ilicita este necesar a se sanctiona cu amenda, iar pe de alta parte pentru ca petentul apreciaza ca nu ar fi incalcat nicio prevedere legala, nereiesind din atitudinea sa ca sanctiunea primita ar duce la o schimbare in comportamentul sau pentru viitor fata de respectarea normelor legale A aprecia, in situatia tuturor contravenientilor care incalca dispozitiile care reglementeaza sanctionarea contraventiilor, ca gravitatea faptei este suficient de scazuta incat sa justifice aplicarea unui simplu avertisment face ca sanctiunea amenzii contraventionale mentionata in actul normativ sa fie inoperanta, confirmand si intarind in acelasi timp atitudinea indisciplinata a contravenientilor, care ar fi incurajati sa continue cu aceeasi atitudine, fiind la adapost de sanctiuni pecuniare, constienti fiind ca sanctiunea care li s-ar aplica ar fi avertismentul.

In consecinta, analizand plangerea petentului si prin prisma prevederilor art. 31 si urmatoarele din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, cu modificarile ulterioare, a admis partial si a anulat partial procesul verbal de contraventie ________ nr. xxxxxx/14.01.2015 incheiat de DIRECTIA POLITIEI LOCALE TIMISOARA, in ceea ce priveste contraventia prevazuta de art. 2 pct. 31 din legea 61/1991 si sanctionata de art. 3 lit a din legea 61/1991, mentinand in rest dispozitiile procesului verbal.

Împotriva sentinței în termen legal au declarat apel ambele părți.

Prin apelul declarat de intimata apelantă DIRECTIA POLITIEI LOCALE TIMISOARA,aceasta a solicitat , admiterea apelului , schimbarea hotărârii atacate și rejudecând, respingerea plângerii formulată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________>AX nr. xxxxxx/14.01.2015 , cu motivarea că petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 600 lei, în conformitate cu prevederile art. 2 pct. 31 și 1 din Legea nr. 61/1991 (republicată) pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, republicată, faptele reținute în sarcina sa constând în refuzul petentului de a se legitima cu un act de identitate sau să dea relații cu privire la stabilirea identității sale, declarând date eronate cu privire la numele său și în proferarea de injurii și expresii jignitoare și vulgare la adresa agentului constatator și instituției din care face parte, de natură să lezeze demnitatea acestuia și a instituției.

Potrivit dispozițiilor art. 2 pct. 31 din Legea nr. 61/1991, constituie contravenție, „refuzul unei persoane de a da relații pentru stabilirea identității sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliției, la cererea ori la invitația justificată a organelor de urmărire penală sau de menținere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu”, fapte care se sancționează, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. 1 lit. a) din același act normativ, cu amendă de la 100 lei la 500 lei, iar potrivit art. 2 pct. 1 din același act normativ „săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice”, fapte care se sancționează, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. 1 lit. b) din același act normativ, cu amendă de la 200 lei la 1000 lei.

Învederează instanței de judecată faptul că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de o prezumție relativă de adevăr, acesta făcând dovada până la proba contrarie a realității faptelor consemnate de agentul constatator, petentului revenindu-i sarcina de a prezenta dovezi în contra celor cuprinse în actul contestat, în conformitate cu prevederile art. 249 Cod procedură civilă.

Norma de drept prevăzută de Legea nr. 61/1991 (republicată) are caracter imperativ, obligatoriu, astfel încât participanții la raporturile juridice nu se pot prevala de dreptul de a opta între conduita prescrisă de drept și un alt gen de conduită, fiind datori să o respecte pe prima. Obligativitatea este o trăsătură caracteristică tuturor normelor de drept indiferent de domeniul de reglementare sau de forța juridică a actului normativ în care sunt ele inserate. Prin urmare, obligativitatea este o noțiune exclusivă nu graduală nefiind susceptibilă de a fi adusă la îndeplinire parțial, într-o măsură mai mare sau mai mică.

Apreciază că procesul-verbal de contravenție face dovada deplină a situației de fapt constatate personal ( ex propriissensibus ) de agentul constatator și consemnată în cuprinsul acestuia, până la proba contrarie‚ iar prezumțiile nu sunt interzise de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, atâta timp cât contravenientul are acces la un proces care să fie soluționat de o instanță independentă și imparțială, pe parcursul căruia să fie respectate garanțiile prevăzute de menționatul articol ( ex. Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku contra Franței); Curtea a mai reținut (ex. Hotărârea din 2005 în cauza B______ împotriva României) ca într-o atare situație nu este necesară respectarea integrală a acestor garanții în toate fazele (în speță, inclusiv în faza administrativă).

Referatul întocmit de agentul constatator cât și din procesul – verbal de contravenție rezultă faptul că agentul de poliție locală a constatat cu propriile simțuri săvârșirea faptei contravenționale. Or, în acest caz potrivit jurisprudenței CEDO funcționează prezumțiile de legalitate și de temeinicie a procesului verbal.

În atare situație apreciază că instanța de judecată ar trebui să analizeze , cu prioritate, aspectele de legalitate care ar putea atrage sancțiunea nulității și, în măsura în care ar constata că procesul verbal a fost legal întocmit, trebuie să pornească în analizarea temeiniciei acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.

Prin întâmpinare intimatul I0VAN A_____ M____, a solicitat respingerea apelului ca fiind nefondat., cu motivarea că , instanța de apel trebuie să aibă în vedere purtarea abuzivă a agentului constatator care profitând de puterea pe care i-o conferă legea și considerându-se la adăpost a emis un proces verbal de contravenție bazat pe fapte ireale.

Apelantul intimat insistă asupra faptul că și-a declinat o identitate falsă. Această susținere este total eronată, deoarece până în momentul în care a intrat în posesia noului buletin, care conținea schimbarea numelui, se legitima cu vechiul nume, având în acest sens și legitimația de serviciu. Dacă acceptăm susținerile agentului constatator, ar înseamnă că își exercita funcția sub o identitate falsă, lucru care nu ar fi permis de instituția la care lucrează.

Mai mult decât atât, instanța poate emite o adresă către Serviciul de Evidența al persoanelor B___ pentru a observa faptul că și-a ridicat buletin din orașul său natal, după ce a fost sancționat de către agentul constatator. Conduita agentului de poliție este ilegală, deoarece se ascunde în spatele unui proces verbal de contravenție care reflectă adevărul până la proba contrarie și comite abuz în serviciu.

Faptul că agentul constatator a întocmit procesul verbal la el în birou si nu la locul faptei unde putea avea martori, care puteam fi propuși in probațiune, denota faptul că acest proces verbal este ilegal întocmit, în vederea eludării oricăror norme legale și de comportament.

Prin apelul formulat de petentul apelant I____ A_____ M____ s-a solicitat admiterea apelului , modificarea în parte a sentinței apelate în sensul admiterii plângerii contravenționale și în ceea ce privește cele reținute în cuprinsul Procesului verbal de contravenție ________, nr. xxxxxx, încheiat la data de 14.01.2015 cu privire la fapte sancționate în conformitate cu art. 2, pct. 1 din Legea nr. 61/1991, cu motivarea că , prin Sentința civilă nr. 6457 din data de 11.05.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara s-au reținut următoarele: „în ceea ce privește prima fapta reținuta in sarcina petentului, respectiv cea prevăzuta de art. 2 pct 31 din legea 61/1991, instanța apreciază ca nu poate fi reținuta o astfel de fapta având in vedere ca petentul a comunicat agentului constatator codul sau numeric personal si numele si prenumele, aspecte menționate si de agentul constatator in raportul depus la dosar. Faptul ca a indicat numele avut înainte de preschimbarea acestuia si eliberarea noii cârti de identitate nu inseamna ca au fost prezentate date false cu privire la numele acestuia, petentul putând fi identificat foarte ușor in baza codului numeric personal, dar si in baza numelui purtat anterior, cata vreme mențiunile privind noul nume se fac in actul de stare civila al persoanei. Relativ la cea de-a doua contravenție reținuta in sarcina petentului, instanța observa următoarele: In procesul contravențional in favoarea intimatului operează prezumția privind legalitatea, veridicitatea si autenticitatea actului întocmit de un funcționar public aflat in exercitarea atribuțiilor sale de serviciu si in limitele competentei sale."

Instanța de apel trebuie să observe reau-credință a agentului constatator în momentul încheierii Procesului verbal de contravenție ________, nr. xxxxxx, încheiat la data de 14.01.2015, fiind sancționat pe nedrept pentru anumite fapte pe care nu le-a săvârșit. Prin întocmirea Procesului verbal de contravenție ________, nr. xxxxxx, încheiat la data de 14.01.2015, agentul constatator abuzează de drepturile cu care este învestit. Prima instanța reține de asemenea abuzul comis de agentul constatator prin completarea rubricii Mențiuni în lipsa sa, „Relativ la mențiunile inserate de agentul constatator la rubrica „mențiuni ale contravenientului", instanța retine ca, ____________________________ in lipsa acestuia, la sediul intimatei, petentul nu putea formula obiectiuni la data intocmirii."

Procesul verbal de contravenție ________, nr. xxxxxx, încheiat la data de 14.01.2015 este nelegal și netemeinic, împunându-se anularea în tot a acestuia . Ulterior legitimării agentul constatator nu i-a adus la cunoștință săvârșirea niciunei fapte, însă după ce a ajuns la sediu a considerat că trebuie să fiu sancționat contravențional pentru fapte pe care nu le-a săvârșit. Agentul constatator trebuia să îi aducă la cunoștință presupusa încălcare a legii nr. 61/1991 și să întocmească procesul verbal la fața locului, unde putea avea și martor asistent așa cum prevede art. 19 din Odonanța nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Art. 16 alin. (7) în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului-verbal. în prezenta speță agentul constatator a înțeles să se substituie în calitatea sa de contravenient .Atrage atenția instanței asupra faptului că cele consemnate la rubrica Mențiuni din cadrul Procesului verbal de contravenție nu sunt obiectiuni formulate de către petent ci de către agentul constatator în numele și în locul sau. De asemenea, obiecțiunile consemnate nu sunt conforme realității.

Împrejurarea că procesul verbal de contravenție a fost încheiat la sediul Direcției Poliției Locale Timișoara - Serviciul Ordine Publică este bizară, în măsura în care nu i s-a adus la cunoștință că a comis vreo faptă prevăzută și pedepsită de lege pentru care va fi sancționat și în măsura în care acest proces verbal nu a fost încheiat la fața locului când a fost legitimat. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că sistemul procedural român în materie contravențională, având la baza principii de procedură civilă ce impun celui ce deschide o procedura judiciară - contravenientul în speță - să probeze veridicitatea spuselor, este contrar prezumției de nevinovăție. A ajunge la o altă soluție de către instanță ar fi echivalentul încălcării dreptului la un proces echitabil garantat de art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, paragraful 2, conform căruia orice persoană acuzată de o infracțiune este prezumată nevinovată până ce vinovăția sa va fi legal stabilită.

Prin întâmpinare Direcția Poliției Locale Timișoara, a solicitat respingerea plângerii și menținerii ca temeinic și legal a procesului-verbal de contravenție atacat, cu motivarea că , petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 600 lei, în conformitate cu prevederile art. 2 pct. 31 și 1 din Legea nr. 61/1991 (republicată) pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, republicată, faptele retinute în sarcina sa constând în refuzul petentului de a se legitima cu un act de identitate sau să dea relații cu privire la stabilirea identității sale, declarând date eronate cu privire la numele său și în proferarea de injurii și expresii jignitoare și vulgare la adresa agentului constatator

Deoarece consideră că sancțiunea aplicată a fost corect individualizată de către agentul constatator conform art. 21 din O.G. nr. 2/200, apreciază că nu se impune înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului, pe de o parte pentru că legiuitorul a considerat că o astfel de conduită ilicită este necesar a fi sancționată cu amenda, iar pe de altă parte, a aprecia în situația tuturor contravenienților care încalcă dispozițiile Legii nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, că gravitatea faptei este suficient de scăzută, încât să justifice aplicarea unui simplu avertisment, face ca sancțiunea amenzii contravenționale menționată în actul normativ să fie inoperantă, confirmând și întărind în același timp atitudinea indisciplinată a cetățenilor, care ar fi încurajați să încalce dispozițiile legale, fiind la adăpost de sancțiuni pecuniare, conștienți fiind că sancțiunea care li s-ar aplica ar fi avertismentul.

Din examinarea sentinței apelate prin prisma motivelor de apel și sub toate aspectele , tribunalul va retine următoarele :

În mod corect Judecătoria a admis in parte plangerea formulata de petentul I____ A_____ M____, a anulat partial procesul verbal de contraventie ________ nr. xxxxxx/14.01.2015 incheiat de DIRECTIA POLITIEI LOCALE TIMISOARA, in ceea ce priveste contraventia prevazuta de art. 2 pct. 31 din legea 61/1991 si sanctionata de art. 3 lit a din legea 61/1991, mentinând in rest dispozitiile procesului verbal.

Astfel petentul I____ A_____ M____ a fost sanctionat contraventional prin procesul-verbal de contraventie ________ nr. xxxxxx/14.01.2015 cu amenda totala de 600 lei (100+500), intrucat ar fi savarsit contraventiile prevazute de art. 2 pct 31 si art. 2 pct 1 din legea 61/1991 si sanctionate de art. 3 alin. 1 lit. a si art. 3 alin. 1 lit b din legea 61/1991. S-a retinut ca in data de mai sus, locul __________________________ Timisoara, in jurul orelor 17:37, petentul a refuzat sa se legitimeze cu un act de identitate sau sa dea relatii cu privire la stabilirea identitatii sale, ulterior declarand date eronate cu privire la numele acestuia, respectiv „Laba A_____ M____”, si a proferat injurii, expresii jignitoare si vulgare la adresa agentului constatator si a institutiei din care face parte de natura sa lezeze demnitatea acestuia si a institutiei din care face parte.

In ceea ce priveste prima fapta retinuta in sarcina petentului, respectiv cea prevazuta de art. 2 pct 31 din legea 61/1991, în mod corect s-a reținut că petentul a comunicat agentului constatator codul sau numeric personal si numele si prenumele, aspecte mentionate si de agentul constatator in raportul depus la dosar astfel că lipsește latura obiectivă a contravenției mai sus menționată.

Faptul ca a indicat numele avut inainte de preschimbarea acestuia si eliberarea noii carti de identitate echivalează cu prezentarea unor date false cu privire la numele acestuia, petentul putand fi identificat foarte usor in baza codului numeric personal, dar si in baza numelui purtat anterior, cata vreme mentiunile privind noul nume se fac in actul de stare civila al persoanei.

În ceea ce privește cea de-a două contravenție prevăzută de art. 3 alin. 1 lit. b) și care privește apelul petentului, Tribunalul reține următoarele:

Cu referire la criticile aduse condițiilor de formă respectiv regimul sancționator al nulităților tribunalul reține că ,nulitatea absoluta este o sancțiune juridica expres prevăzuta de lege ,in materie contravenționala fiind vorba de un singur caz ,respectiv nulitatea prevazuta la art 17 din OG 2/2001 unde se prevede prevede ,,ca lipsa mențiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal,ceea ce insa nu e cazul in speta de fată.In ce privește celelalte motive de nulitate , ,sunt incidente dispozitiile art 175 din codul de procedura civila,ceea ce ar fii presupus existenta unei vatamari, vatamare care insa nu a fost arătată de contravenient.

In rest ordonanța mai sus aratata nu prevede alte cazuri de nulitatii absolute ,si in lipsa unor alte mențiuni acestea nu,se subînțeleg, ceea ce se aplică și în cazul art 16 alineat 7 din OG 2/2001 cu privire la neconsemnare obiecțiunilor( a se vedea DECIZIA Nr. XXII din 19 martie 2007 prin care s-a soluționat recursul în interesul legi în această problemă)Deci procesul verbal de contravenție fost încheiat cu respectarea condițiilor de formă prevăzut de OG 2/2001, în speță neexistând motive de nulitate pentru neîndeplinirea condițiilor de formă ale procesului verbal de contravenție.Pe fond Tribunalul reține că procesul-verbal de contravenție intocmit de un agent al statului ex propriis sensibus, beneficiază de o prezumtie relativa de legalitate si veridicitate, cu condiția de a fi avută în vedere în limite rezonabile, ținând cont de gravitatea faptelor si păstrând dreptul la apărare.

Astfel procesul verbal se bucură de o prezumție relativă și rezonabilă de legalitate ,veridicitate și executare din oficiu cu atât mai mult cu cât în speță acesta l conține constatarile personale ale agentului constatator cu privire la care petentul nu a ridicat dubii serioase de lipsa de obiectivitate.

In aceste împrejurări, Tribunalul apreciază ca aceste aspecte sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple si rezonabile ca situația de fapt din cuprinsul procesului – verbal corespunde adevărului. Simpla negare a petentului în sensul ca faptele nu corespund adevărului nu este suficienta, atâta timp cat el nu aduce probe ori nu invoca împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția născuta.

Astfel petentului i-a fost asigurată posibilitatea de administra probe, în consecință toate garanțiile procesuale oferite de art. 6 din Convenție, au fost respectate. Procedura de judecată a respectat _______________________ oferite de art. 6 CEDO, Judecătoria a analizat motivele de anulare invocate de reclamantă și a considerat că acestea nu atrag nulitatea procesului-verbal, în sensul dorit de petent, nu este suficient pentru a pune la îndoială echitatea procedurii în cauză sau, mai concret, respectarea dreptului acestuia de a beneficia de prezumția de nevinovăție.

În Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a reținut în mod constant că prezumțiile nu sunt contrare Convenției dar acestea nu trebuie să depășească limitele rezonabile, în acest sens prezumția de veridicitate operând până la limita în care persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie a celor consemnate în procesul verbal. Din Hotărârea din 23 noiembrie 2006 a Marii Camere, pronunțată în cauza Jussila împotriva Finlandei, unde CEDO analizează propria jurisprudență în materie, evidențiind existența unor „acuzații penale” cu grad de severitate diferit, rezultă că este necesară o distincție intre „infracțiunile” prevăzute de dreptul penal si restul „faptelor penale”, altele decât infracțiunile, situație în care „garanțiile procesual-penale recunoscute de art. 6 din Convenție nu se vor aplica în aceeași măsură „faptelor penale”, altele decât infracțiunile.

Veridicitatea constatărilor personale ale organului de poliție nu poate fi pusă sub semnul întrebării în lipsa unor minime indicii că situația de fapt reținută în procesul-verbal nu ar corespunde realității. Aceste indicii trebuiesc furnizate de petentul care susține netemeinicia procesului-verbal, neputându-se reduce însă la o simplă afirmație a acestuia. În caz contrar, ar fi lipsită de conținut atât instituția răspunderii contravenționale cât și puterea organelor abilitate de lege de a acționa în sensul respectării acesteia.

In consecința, Tribunalul apreciază ca petentul nu a reușit sa înlăture starea de fapt din cuprinsul procesului – verbal si nici prezumția rezonabila ca aceasta stare de fapt corespunde adevărului.

Tribunalul mai apreciază că în speță nu se impune reducerea amenzii sau înlocuirea acesteia cu avertismentul având în vedere frecvența cu care sunt săvârșite astfel de contravenții , și că doar o sancțiune pecuniară poate contribuii la realizarea funcției preventive a acesteia.

Față de cele reținute mai sus Tribunalul în temeiul art 480 cod procedură civilă urmează să respingă ca nefondate apelurile formulate

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelurile formulate de intimata apelantă DIRECTIA POLITIEI LOCALE TIMISOARA, cu sediul in Timisoara, _________________________. 54, judet Timis și petentul apelant I____ A_____ M____, cu domiciliul procedural ales in Timisoara, ___________________, nr. 3, la SCPA Speriusi, V___, S___ si Asociatii, împotriva sentinței civile nr.6457/11.05.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 25 Noiembrie 2015.

Președinte,

M_____ T____

Judecător,

A______ S______

Grefier,

S_____ C______

Red.M.T.

Tehnored..S.C.

4 ex/10.12.2015

____________.12.2015