R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VI-A CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXX

(Număr în format vechi 2114/2013)

DECIZIA CIVILĂ NR.2081/R/2013

Ședința publică de la 04 noiembrie 2013

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: M____ C_______ S______

JUDECĂTOR : A______ S_____ V_____

JUDECĂTOR : F____ L_____ ȘALAR

GREFIER: V______ G___

Pe rol este soluționarea recursului formulat de recurenta S________ I____ împotriva Încheierilor din 07.05.2012; 21.01.2013, 04.02.2013 și a Sentinței civile nr.2882 din 08.04.2013 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VI-a Civilă în dosarul nr. XXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații F_____ P___________ S.A., M_________ S_________ CORP. și P_____ V__ DUSEN G______.

La primul apel nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta, personal și intimatele F_____ P___________ S.A., prin avocat N____ S_____, cu împuternicirea avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.B1 xxxxxx/15.10.2013, M_________ S_________ Corp., prin avocat A_______ A__, cu împuternicirea avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.xxxxxx/09.11.2012 și P_____ V__ Dusen G______, prin avocat V_______ R_____, cu împuternicirea avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.xxxxx/2.08.2013.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței de recurs faptul că intimata F_____ P___________ S.A. a depus la data de 30.10.2013, prin Serviciul Registratură, întâmpinare, iar intimata M_________ S_________ Corp. a depus la 31.10.2013, întâmpinare. Totodată, intimata P_____ V__ Dusen G______ a transmis la data de 04.11.2013, prin fax, întâmpinare.

Curtea constată că în dosar s-a formulat cerere de abținere în conformitate cu dispozițiile art.98 alin.4 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, astfel că suspendă ședința de judecată în vederea soluționării cererii de abținere, dispunând lăsarea cauzei la sfârșitul ședinței.

La reluarea dosarului, urmare respingerii cererii de abținere formulată de către doamna judecător Șcheaua M____ C_______, Curtea este compusă din: Președinte M____ C_______ S______, Judecător A______ S_____ V_____ și Judecător F____ L_____ ȘALAR.

La al doilea apel nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta, personal și asistată de avocat P______ A______, cu împuternicirea avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.xxxxx/05.08.2013 și intimatele F_____ P___________ S.A., prin avocat N____ S_____, cu împuternicirea avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.B1 xxxxxx/15.10.2013, M_________ S_________ Corp., prin avocat A_______ A__, cu împuternicirea avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.xxxxxx/09.11.2012 și P_____ V__ Dusen G______, prin avocat V_______ R_____, cu împuternicirea avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.xxxxx/2.08.2013.

Recurenta depune la dosar timbrul judiciar în valoare de 0,30 lei și chitanțele nr.xxxxxxx (313)/06.08.2013; nr.xxxxxxx (312)/06.08.2013; nr. xxxxxxx (311)/06.08.2013; xxxxxxx (315)/06.08.2013 și xxxxxxx (314)/06.08.2013, reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20,00 lei.

Se comunică recurentei întâmpinările formulate de către intimate.

Recurenta invocă tardivitatea formulării întâmpinărilor și arată că nu solicită amânarea cauzei pentru a lua cunoștință de conținutul acestora.

Curtea pune în discuție excepția tardivității formulării întâmpinărilor.

Recurenta solicită decăderea intimatelor din dreptul de a formula întâmpinare, pe considerentul că nu au fost depuse cu 5 zile înaintea termenului de judecată

Intimata F_____ P___________ S.A., prin avocat, solicită respingerea excepției, susținând că a respectat cele 5 zile de depunere a întâmpinării înaintea termenului de judecată dacă se are în vedere data menționată pe plic, 29.10.2013.

Intimata P_____ V__ Dusen G______, prin avocat, precizează că înțelege să califice întâmpinarea ca și note scrise.

Intimata M_________ S_________ Corp., prin avocat, învederează că pe calea întâmpinării nu a invocat excepții, astfel că înțelege să o califice ca și note scrise.

Curtea respinge excepția tardivității, constatând că intimata F_____ P___________ S.A. nu este decăzută din dreptul de a formula întâmpinare, fiind depusă înainte cu 5 zile de termenul de judecată. În ceea ce le privește pe intimatele P_____ V__ Dusen G______ și M_________ S_________ Corp., respinge excepția ca rămasă fără obiect față de poziția procesuală a acestor părți, care au înțeles să-și recalifice cererile în note scrise.

Curtea acordă cuvântul asupra probatoriilor.

Recurenta, personal, solicită obligarea intimatei F_____ P___________ S.A. de a depune înscrisurile referitoare la valabilitatea și validitatea întrunirii, respectiv a ținerii adunării generale din 29.11.2010, așa cum sunt enumerate în cererea de probatorii pe care o depune la dosar.

La interpelarea instanței, recurenta prezintă succint motivele de nulitate ale hotărârii A.G.E.A., după cum urmează: adunarea generală a fost convocată de către o persoană fără calitate; lipsa avizului prealabil a C.N.M.V.; regulile de cvorum și majoritate prevăzute în actul constitutiv în vigoare la acea dată nu au fost respectate; nu au existat procuri speciale pentru cei care au votat prin reprezentanți; numărătoarea voturilor a fost greșit realizată; hotărârea adunării generale din 29.11.2010 a avut la bază alte hotărâri care au fost anulate irevocabil prin hotărâri judecătorești.

Apărătorul intimatei F_____ P___________ S.A. solicită respingerea cererii de probatorii, având în vedere că înscrisurile solicitate se regăsesc în volumul IV dosar fond, mai puțin procurile speciale și formularele de buletin de vot prin corespondență. Susține că acest probatoriu a fost discutat și în fața instanței de fond, care a încuviințat, în parte, depunerea înscrisurilor. Astfel, consideră că ar fi fost necesar formularea unui recurs separat împotriva încheierii de discutare probe. Din această perspectivă, consideră că instanța de recurs ar fi trebuit să analizeze aceste probe numai în măsura în care ar fi fost sesizată cu critici formulate împotriva încheierii. Prin prisma motivelor de recurs, consideră că înscrisurile solicitate nu au relevanță în soluționarea prezentei cauze, întrucât nu se referă la o reținere greșită de către instanța de fond a situației de fapt.

Curtea înlătură argumentul potrivit căruia ar fi fost necesară atacarea separată a hotărârii prin care s-a discutat cererea de probatorii, întrucât este vorba despre o încheiere interlocutorie, care implicit a fost atacată prin recursul promovat împotriva sentinței.

În continuare, apărătorul intimatei F_____ P___________ S.A., consideră că motivele de recurs privesc chestiuni de drept, respectiv modalitatea în care instanța de fond a aplicat dispozițiile legale la o situație de fapt ce nu a fost contestată. Prin urmare, cererea de suplimentare a probatoriului cu probe noi, respectiv cu procurile speciale și formularele de buletin de vot prin corespondență, este irelevantă din perspectiva modului în care a fost sesizată instanța de recurs.

Intimata M_________ S_________ Corp., prin avocat, solicită respingerea cererii de probatorii formulată de către recurentă. Consideră ca fiind inutilă proba cu înscrisuri raportat la obiectul cauzei și a probatoriului deja administrat, respectiv a documentelor primare, cât și a procesului-verbal a acționarilor, din care rezultă cum s-a votat și în temeiul căror procuri.

Intimata P_____ V__ Dusen G______, prin avocat, solicită respingerea cererii de probatorii.

În replică, recurenta învederează faptul că la punctul 5 din motivele de recurs a menționat lipsa elementelor necesare pentru validitatea adunării generale. Subliniază că afirmațiile intimatei F_____ P___________ S.A. în ceea ce privește discutarea probatoriului în fața instanței de fond nu sunt reale, că înscrisurile primare menționate de către partea adversă nu există, mai puțin procesul-verbal de ședință. Prin urmare, din punct de vedere al înscrisurilor existente la dosar, susține că nici unul dintre documentele enumerate în cererea de probatorii nu se regăsește în dosarul de fond. Cu privire la pertinența și concludența acestor înscrisuri, consideră că acestea nu pot fi înlăturate dacă se au în vedere criticile aduse în fața instanței de fond și motivele de recurs.

În completare, avocat P______ A______ pentru recurentă, consideră ca ar fi util pentru soluționarea cauzei, analizarea documentelor solicitate.

Deliberând, Curtea respinge probatoriul solicitat de recurentă, constatând că parte din documentele primare se află la dosarul cauzei, inclusiv cele referitoare la criticile aduse hotărârii atacate.

Recurenta precizează că probatoriul care a fost deja discutat, viza înscrisurile aflate în posesia intimatei F_____ P___________ S.A., astfel că solicită administrarea probei cu înscrisuri, având ca teză probatorie articole din presă ce vizează modalitatea în care se administrează la acest moment F_____ P___________ S.A., precum și documente privind dispoziții legale.

Reprezentanții intimatelor nu se opun probatoriului solicitat.

Curtea încuviințează pentru recurentă administrarea probei cu înscrisurile solicitate, apreciind că este utilă pentru soluționarea cauzei.

Recurenta depune la dosar înscrisurile menționate, câte un exemplar fiind comunicat părților adverse.

Reprezentanții părților prezente, având pe rând cuvântul, arată că nu au alte cereri de formulat.

Curtea, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul asupra recursului.

Recurenta solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și amânarea pronunțării.

Intimata F_____ P___________ S.A., prin avocat, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat. Învederează faptul că societatea comercială este instituită printr-un act normativ, care a impus un regim special a adunării generale, respectiv alegerea administratorului prin licitație publică, întrucât la acel moment societatea avea un capital majoritar de stat. Astfel, la data de 06.09.2010, s-a stabilit punerea de acord a conținutul Actului constitutiv cu obligațiile impuse societății și nominalizarea formală a administratorului unic. Dintr-o rațiune strict formală în ceea ce privește nerespectarea obligației de a publica cu 30 de zile înainte în convocator textul modificărilor din Actul constitutiv, instanțele de fond și recurs, au dispus anularea celor două hotărâri ale adunării generale, respectiv cea prin care s-a votat Actul constitutiv și cea prin care s-a nominalizat administratorul. Susține că demersul efectuat nu are nici o legătură cu acțiunea de față. Astfel, la data de 29.11.2010 a fost convocată o adunare generală, în care s-a pus în discuție, pe de o parte, două modificări ale Actului Constitutiv ca urmare a avizului emis de către C.N.M.V. cu privire la conținutul efectiv al actului. Pe de altă parte, s-a repus în discuția adunării generale, adoptarea în întregime a Actului constitutiv, astfel încât să nu existe incertitudini până la momentul când se pronunță hotărârea cu privire la valabilitatea hotărârilor luate în data de 06.09.2010. Cu privire la prima critică adusă hotărârii atacate, solicită înlăturarea afirmațiilor recurentei prin aceea că anularea Hotărârii A__ nr.2/06.09.2010 prin care a fost numit administrator Franklin Templeton, ar putea produce ca efect anularea tuturor hotărârilor adunării generale convocate ulterior de către acest administrator, pentru următoarele motive: în primul rând, s-a recunoscut administratorului caracterul de instituție, ceea ce a făcut ca actele pe care le îndeplinește acesta în baza mandatului de administrare, să fie asimilate actelor pe care le îndeplinește un funcționar public și care își păstrează valabilitatea independent de valabilitatea actului de numire în funcție. În susținerea acestei teze, arată că au fost avute în vedere în doctrină și jurisprudență două argumente pentru a se trage o astfel de concluzie. Pe de o parte, s-a avut în vedere împrejurarea că efectele nulității nu sunt specifice dreptului civil, că nu sunt nici preferabile și nici pe deplin aplicabile instituțiilor de drept societar, având în vedere natura specifică a societăților. Prin similitudine, s-a avut în vedere de către legiuitor anularea societății însăși, când s-a considerat că tocmai pentru protecția circuitului civil și a actelor încheiate de către societate, se impune menținerea acestora față de terții care au contractat cu bună-credință, astfel încât s-a creat un regim derogatoriu prin care s-a stabilit că, spre deosebire de nulitățile de drept civil, nulitățile de drept societar produc efecte numai pentru viitor. S-a avut în vedere că Actul constitutiv este considerat legea societății și, că în concluzie, se aplică în forma ei în vigoare la momentul când se ia decizia în adunarea generală, atât în ceea ce privește cvorumul și modalitatea de vot, cât și a persoanei îndrituite să o convoace. De asemenea, s-a mai avut în vedere împrejurarea că actul pe care îl îndeplinește administratorul, nefiind un act de dispoziție, ci un act de administrare și conservare, intră oricum în categoria actelor care sunt exceptate de la efectele retroactive ale nulității. În caz contrar, s-ar fi ajuns la o situație cu totul absurdă, respectiv că ori de câte ori este contestată numirea unui administrator, deși instanța nu dispune suspendarea, societatea să fie în imposibilitatea de a funcționa. Subliniază că nu este posibil ca societatea să funcționeze în același timp cu noul administrator și vechiul administrator, întrucât, în situația în care s-ar anula hotărârea de numire, actele ar fi în continuare valabile pe motiv că sunt semnate de vechiul administrator. În ipoteza în care nu s-a anula actul de numire, actele ar fi valabile pentru că au fost în egală măsură întocmite de către administratorul în funcție. În concluzie, oricare din cele două variante ar fi fost adoptată de societate, nu s-ar fi putut ajunge, după susținerile părții adverse, la o păstrare a statu-quo-ului societar. Ba mai mult, în mod specific acestei spețe, la data când s-a ținut adunarea generală din 29.11.2010, au participat doi foști membri ai directoratului, respectiv N_____ V______ și P______ I____ și nici nu au existat divergențe între două persoane care să pretindă, deopotrivă, că ar avea calitatea de administrator. În continuare, susține că există doctrină care consideră că, inclusiv votul făcut după dispozițiile unui act constitutiv ce a fost ulterior anulat, rămâne valabil. Este evident că hotărârea AGEA și orice convocare, având un caracter autonom, nu se poate desfășura decât după reglementările în vigoare la acel moment, întrucât nulitatea se apreciază în raport de îndeplinirea condițiilor de valabilitate la momentul încheierii actului juridic. Or, la acel moment, era în vigoare un anumit act constitutiv și regulile de cvorum, de vot și de convocare a adunării generale au avut în vedere aceste principii stabilite în acel act constitutiv. Cu privire la cea de a doua critică care vizează lipsa Hotărârii de Guvern de aprobare a conținutului Actului constitutiv, susține că recurenta ignoră diferența dintre o normă juridică de un nivel superior față de o normă juridică de nivel inferior, în special, când este vorba despre o normă inferioară cum ar fi Hotărârea de Guvern, care reprezintă un act administrativ în aplicarea legii. Astfel, consideră că nu se poate da prevalență actului administrativ emis în aplicarea legii, întrucât Hotărârea de Guvern nu putea reprezenta decât o simplă modalitate de control asupra modului de funcționare a societății, din partea Statului, în calitate de acționar majoritar. Menționează faptul că, în prezent, administratorul societății este Franklin Templeton, în temeiul hotărârilor adunării generale, care în mod constant și repetat, au ratificat, reaprobat și reconfirmat numirea acestuia. Subliniază că, prin Hotărârea A.G.A. nr.12 din 23.11.2012, Franklin Templeton a fost numit administrator. În opina sa, consideră că Actul constitutiv care a fost adoptat pe data de 06.09.2010, prin Hotărârea A__, nu a fost contestat din punct de vedere al conținutului, respectiv al prevederilor și clauzelor, că valabilitatea Hotărârii A__ în care acel act constitutiv a fost adoptat diferă de conținutul în sine, întrucât nu încalcă vreo prevedere legală, putând face astfel obiectul ratificării, reaprobării și reconfirmării. Consideră că adunarea generală și-a exprimat voința folosind aproape toate pârghiile pe care le avea la dispoziție, tocmai pentru a nu lăsa niciun fel de îndoială cu privire la voința majoritară a acționarilor. Învederează faptul că Hotărârea de Guvern nr.1481/2005 de funcționare a societății a fost modificată prin Legea nr.142/2010, prevăzând că pentru modificarea Actului constitutiv este nevoie de avizul prealabil al C.N.M.V, aviz care nu vizează adunarea generală a acționarilor, ci doar conținutul Actului constitutiv. Menționează că Actul constitutiv adoptat prin Hotărârea A__ din 06.09.2010, a fost analizat de către C.N.M.V., care a avut două observații, în urma cărora s-au efectuat două modificări exprese prin adunarea generală din 29.11.2010. Cu alte cuvinte, forma și conținutul Actului constitutiv îndeplinește condițiile avizului C.N.M.V., fiind adoptat cu aprobarea prealabilă a C.N.M.V. Cu privire la condițiile și modalitățile de vot, susține că societatea și-a implementat un sistem de vot electronic care presupune obligația fiecărui participant de a introduce cartela de vot în dispozitiv, pentru a putea fi luat în calcul votul. Concluzionează că, instanța de fond a analizat toate motivele de nulitate invocate, inclusiv cele prevăzute în acțiunea conexă ce face obiectul dosarului nr.XXXXXXXXXXX. Referitor la criticile ce vizează încheierile atacate, susține că prima instanță în mod corect a admis în principiu cererile de intervenție, iar în ceea ce privește încheierea din 04.02.2013 prin care s-a respins ca tardive modificările formulate de către reclamantă, consideră că sunt lipsite de interes criticile aduse acestei încheieri atacate.

Intimata M_________ S_________ Corp., prin avocat, solicită respingerea recursului formulat împotriva hotărârilor atacate. Precizează că, prin readoptarea Actului constitutiv de către adunarea generală din 29.11.2010, s-a readoptat față de adunarea din 06.09.2010, instituirea administratorului unic al societății. Din luna noiembrie 2010, prin readoptarea Actului constitutiv, s-a realizat trecerea de la sistemul dualist la cel unitar, care prevedea un administrator unic, în persoana lui Franklin Templeton. În ceea ce privește renumirea acestuia, începând cu luna noiembrie 2010, fiecare adunare generală a acționarilor a avut pe ordinea de zi, ratificarea actelor, reaprobarea numirii. Susține că Hotărârea A__ adoptată în luna noiembrie 2012 are relevanță, întrucât, după radierea mențiunii din Registrul comerțului a administratorului conform Hotărârii A__ din 06.09.2010, următoarea înregistrare de numire a administratorului a fost cea din noiembrie 2012, astfel încât, în această perioadă, societatea a fost administrată fără întrerupere. Precizează că exact Hotărârea A__ care făcea trecerea de la actele de drept public la cele de drept privat este anulată, că după ce Statul și-a ales administratorul unic pe o perioadă de 4 ani, toți pașii de trecere de la administrarea statului la cel privat făcându-se prin Hotărârea A__ din 06.09.2010. După această dată, s-a trecut la regimul de drept privat, acționarii încercând să rezolve ceea ce s-a greșit într-o adunare generală organizată de către reprezentanții statului. Subliniază că, acea adunare generală din septembrie 2010 a fost convocată de către directoratul care a fost numit la momentul când societatea se afla în administrarea statului, că acționarii au încercat să repare greșelile făcute de stat, prin ratificarea și reaprobarea de numire, precizând că nu există vreo divergență a acestora în ceea ce privește administratorul. Reiterează importanța Hotărârii A__ din noiembrie 2012, din perspectiva înregistrării în Registrul comerțului a lui Franklin Templeton, în calitate de administrator. Susține că această din urmă hotărâre a fost supusă unei acțiuni în anulare, care a fost respinsă de către instanță ca neîntemeiată, că există mai multe hotărâri care confirmă calitatea lui Franklin Templeton de a convoca adunările generale ale acționarilor. În ceea ce privește recursul formulat împotriva încheierii prin care s-a admis în principiu cererea sa de intervenție, susține că, la fond, atitudinea reclamantei a constat în aceea de a lăsa la aprecierea instanței admisibilitatea în principiu a intervenției. Consideră că discuția purtată pe legitimitatea interesului este interesantă dacă se are în vedere faptul că M_________ S_________ Corp. este un investitor care achitat despăgubiri de sute de milioane de euro pe care statul nu a avut bani să le plătească prin raportare la un acționar minoritar care promovează litigii cu scopul de a anula toate hotărârile A.G.A. luate cu o majoritate de peste 90% din voturi. În concluzie, susține că legitimitatea interesului este a acționarului semnificativ care încearcă să protejeze voința socială, că este îndreptățită să aibă o responsabilitate față de toți acționarii minoritari, respectiv de a susține bunul mers al societății. În ceea ce privește recursul formulat împotriva încheierii din 04.02.2013, consideră că este lipsit de interes. Își rezervă dreptul de a solicita plata cheltuielilor de judecată pe cale separată.

Intimata P_____ V__ Dusen G______, prin avocat, solicită respingerea recursului formulat împotriva încheierii din 07.05.2012, întrucât partea adversă nu s-a opus cererii de intervenție, lăsând la aprecierea instanței. Susține, în esență, că hotărârea A__ reprezintă suma voinței individualizate a fiecărui acționar, inclusiv voința societății pe care și-o menține, astfel că interesul de a participa în această cauză este justificat de faptul că nu are la îndemână nici o altă pârghie de a-și apăra interesele personale, decât de a interveni alături de societatea în cadrul căreia este acționară. În plus, învederează faptul că este îndreptățită de a beneficia de măsuri reparatorii pentru întreg patrimoniul care a fost luat de către stat de la autorii săi. Susține că administratorul unic Franklin Templeton a fost numit cu o majoritate de peste 90% de voturi.

În replică, recurenta susține că nu există motive de legalitate a hotărârii atacate raportat la cererea de chemare în judecată și a normelor de drept. Subliniază că instanța de fond, în mod eronat, a menținut Hotărârea AGEA, ignorând motivele de nulitate absolută cu privire la persoana care a convocat adunarea generală.

C U R T E A,

Asupra recursului de față, deliberând reține următoarele:

Prin cererea, înregistrată sub nr. XXXXXXXXXXX, pe rolul Tribunalului București reclamanta I____ S________ a solicitat în contradictoriu cu pârâta _________________________ anularea Hotărârii AGEA nr. 5/29.11.2010, la care nu a participat.

În motivarea cererii s-a invocat nulitatea hotărârii AGEA pentru încălcarea dispozițiilor imperative ce reglementează procedura de convocare , raportat la faptul că prin sentința civilă nr. xxxxx/21.12.2011 pronunțată în dosarul xxxxx/3/2010 rămasă irevocabilă prin respingerea recursului au fost anulate Hotărârile AGEA 1,2,8 și 9 /06-09.2010 ale Fondului P___________ , hotărâri ce priveau adoptarea unui nou act constitutiv, numirea noului administrator unic al fondului, , în persoana Franklin Templeton, revocarea vechiului consiliu de supraveghere și directoratul Fondului; desemnarea membrilor comitetului reprezentanților fondului.

În esență s-a susținut că administratorul unic desemnat prin hotărârile AGEA anterioare, a căror nulitate s-a constatat irevocabil nu întrunea condițiile legale pentru a dispune convocarea și a asigura prezidarea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor din 29.11.2010, prevalându-se reclamanta de toate principiile de drept ce guvernează efectele nulității actului juridic.

S-a mai arătat că prin convocarea unei noi AGEA , sub pretextul necesității unor modificări aduse actului constitutiv, prezentate ca fiind solicitate de către comisia Națională de Valori Mobiliare, în scopul tranzacționării la bursă a acțiunilor fondului s-a urmărit a conferi o aparență de legalitate AGEA din 06.09.2010, prin confirmarea hotărârilor adoptate în acea ședință, cu consecința lipsirii de interes a acțiunilor promovate de acționari în constatarea nulității acelor hotărâri.

Raportat la acesta s-a susținut că actul nul nu poate fi confirmat sau validat, viciul atrăgând nulitatea absolută neputând fi acoperit, actul constitutiv adoptat prin hotărârea AGEA atacată prin prezenta cerere îl modifică pe cel adoptat în ședința din 06.09.2010; AGEA din 29.11.2010 a fost convocată de o persoană ce a pierdut retroactiv calitatea de administrator al Fondului P___________.

S-a susținut nulitatea hotărârii atacate deoarece a fost adoptată conform prevederilor unui act constitutiv care a fost anulat, după criteriile de cvorum și majoritate prevăzute în actul constitutiv anulat , cu nerespectarea actului constitutiv în vigoare, adunarea generală nefiind ținută în condițiile prevăzute în actul constitutiv și fiind convocată de persoane fără calitate.

S-a susținut nulitatea hotărârii și prin raportare la dispozițiile HG 1481/2005 și ale Legii 247/2005 , în lipsa unei Hotărâri de Guvern de aprobare prealabilă a modificării și a avizului prealabil din partea CNVM a modificării.

Prin întâmpinarea formulată,la data de 22.02.2013, pârâta fondul P___________ SA a invocat excepția prescripției cererii de chemare în judecată, raportat la art. 132 alin. 2 c.pr.civ. excepția lipsei de interes și excepția lipsei de obiect; în subsidiar respingerea ca neîntemeiată a acțiunii.

S-a susținut , pe fondul cauzei că actul constitutiva fost consolidat din punct de vedere societar prin voința acționarilor legal exprimată într-o succesiune de hotărâri A__ luate în condițiile de autonomie de voință atât din perspectivă substanțială , voința acționarilor cât și din perspectivă procedurală; faptul că Franklin Templeton are calitatea de administrator unic al _________________________ ; modificările aduse actului constitutiv prin Hotărârea AGEA nr. 5/29.11.2010 au fost adoptate în condiții statutare de cvorum și majoritate și au intrat în vigoare față de acționari la 20.04.202 odată cu avizarea modificărilor de către CNVM.

Hotărârea atacată , s-a mai arătat este o hotărârea legal adoptată, cu respectarea prevederilor legale aplicabile, nefiind necesară aprobare prin hotărâre de guvern a modificărilor aduse actului constitutiv, fiind cerută ca o condiție de valabilitate a modificărilor actului constitutiv numai avizul CNVM.

S-a susținut netemeinicia cererii în constatarea nulității

susținându-se că în dezvoltarea motivelor reclamanta pornește de la premisa greșită a aplicării simpliste a principiilor nulității actului juridic, pentru un viciu de formă al convocării , simpla împrejurare că adunarea a avut loc la convocarea întocmită de către administratorul societății, neavând impact asupra conținutului său, mai ales în condițiile în care puterea discreționară a administratorului în materia convocării A__ este în mod semnificativ limitată de către dispozițiile legale.

S-a prevalat pârâta de lipsa efectului anulării hotărârilor A__ din 06.09.2010 asupra hotărârilor ulterioare adoptate în cadrul A__ , aspect de altfel reținut în cauze similare, instanțele apreciind că hotărârile succesive au existență de sine stătătoare, nulitatea unei hotărâri a A__ neconducând automat la anularea hotărârilor ulterioare.

Susținerile reclamantei , întemeiate pe principiul „quod nulum est nullum producit effectum „ s-a arătat în cuprinsul întâmpinării, sunt nefondate nefiind admisibil raționamentul potrivit căruia efectul nulității hotărârii de desemnare a noului administrator ar consta în revenirea societății la situația de dinainte, cu reactivarea mandatului acordat prin lege Consiliului de Supraveghere.

A fost invocat și beneficiul dispozițiilor art. 132 alin. 9 Legea 31/1990 , pârâta susținând că , raportat la înregistrările din registrul comerțului la data convocării, relativ la administratorul în funcțiune, drepturile dobândite de terții de bună credință , în temeiul hotărârii A__ lovite de nulitate se mențin.

Reclamanta, s-a arătat în întâmpinare, nu justifică un interes sau vătămare de natură a atrage anularea actului.

S-a susținut că distincția naturii juridice a nulităților absolute și relative , atrage , în cazul nulităților relative necesitatea justificării unei vătămări ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.

Au fost invocate dispozițiile art. 136 ¹ Legea 31/1990 , în raport cu care demersul juridic la reclamantei a fost apreciat ca exercitat cu rea credință, sub forma abuzului de minoritate.

Conduita reclamantei, acționar minoritar trebuie să se subsumeze respectării drepturilor și intereselor legitime ale societății comerciale și ale celorlalți acționari,prin dispozițiile legale invocate legiuitorul urmărind limitarea abuzurilor acționarilor care sub pretexte formale apelau la instanță împiedicând buna funcționare a societății.

Atitudinea contrară interesului general al societății , în sensul interzicerii efectuării unor operațiuni esențiale în unicul scop de a favoriza propriile interese în detrimentul ansamblului celorlalți asociați, constituie abuz de minoritate.

Mandatul acordat administratorului Franklin Templeton și actul constitutiv au fost validate la 25.04.2012 și la 23.11.2013 , prin hotărârea nr. 5/25.04.2012 AGEA ratificând hotărârile nr. 1 și 2 /06.09.2010, pentru a le da deplină putere și efect; prin Hotărârea AGEA nr. 10/25.04.2012 au fost de asemenea decise adoptarea actului constitutiv în forma aprobată prin Hotărârea nr. 1/06.09.2010.

La data de 24.04.2012, prin cererea de intervenție în interesul pârâtului,( fila 39 vol. I)P_____ van DUSEN G______ a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În esență s-a susținut că principiul potrivit căruia nulitatea unui act atrage nulitatea actelor subsecvente nu pot fi reținute , dat fiind faptul că între votul exprimat de către acționari în cadrul mai multor A__ nu există raportul dintre un act principal și un act subsecvent, ci acestea reprezintă manifestări de voință distincte și independente.

În cauză , la data de 22.02.2013 M_________ S_________ Corp. a formulat cerere de intervenție în interesul pârâtei, solicitând respingerea acțiunii în anulare .

A fost invocată prescripția dreptului material la acțiune, raportat la art. 132 alin. 2 legea 31/1990; excepția lipsei unui interes legitim.

În motivarea cererii s-a susținut legalitatea procedurii de selectare a administratorului, desemnare și aprobare a acestuia în deplină concordanță cu dispozițiile Legii 247/2005 HG 1514/2008.

S-a arătat că Hotărârea AGEA de desemnare a noului administrator unic producea efecte depline la data adoptării hotărârii atacate.

De asemenea, intervenientul a susținut caracterul abuziv al demersului procesual al reclamantei.

A fost invocată excepția nulității absolute a cererii de chemare în judecată pentru fraudarea legii, scopul cererii de chemare în judecată constituindu-l crearea unei situații de litispendență care să conducă la lipsirea de efecte a sancțiunii dispuse în dosarul XXXXXXXXXXX.

S-a susținut că hotărârea AGEA contestată în prezenta cauză nu este un efect al hotărârilor anterioare, ci are o existență de sine stătătoare, validitatea sa trebuind apreciată în mod independent, în lipsa unei legături de cauzalitate fiind exclusă incidența principiului nulității actului subsecvent.

Hotărârea atacată întrunește toate condițiile de valabilitate, iar acțiunea reclamantei se întemeiază pe o interpretare extensivă a efectelor nulității a două hotărâri anterioare, invocând intervenienta beneficiul tezei proporționalității efectelor nulității în raport cu finalitatea legii, care impun înlăturarea numai a acelor efecte care contravin legii și a păstrării celorlalte efecte ale actului juridic.

A solicitat interevenienta protejarea bunei credințe a acționarilor a căror voință, liber exprimată nu a fost afectată de viciul invocat prin cererea de chemare în judecată.

Prin încheierea de la 07.05.2012 Tribunalul București a admis în principiu cererea de intervenție în interesul pârâtului, formulată de P_____ van Dussen G______, raportat la art. 49 alin. 1 și alin. 3 c.pr.civ.

Prin încheierea de la 21.01.2013, Tribunalul București , în conformitate cu dispozițiile art. 49 alin. 1 și alin. 3 , art. 50 și art. 52 c.pr.civ. a admis în principiu cererea de intervenție formulată de _____________________________.

Prin încheierea de la 04.02.2013 Tribunalul București a respins ca tardive modificările formulate la termenele din 19.11.2012 și 21.01.2013, a dispus în temeiul art. 98 alin. 2 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor a dispus înaintarea dosarului la completul imediat următor pentru soluționarea cererii de recuzare a completului de judecată, învestit cu soluționarea cauzei prin repartizare aleatorie.

Prin încheierea de la 18.03.2013, Tribunalul a pus în discuția părților excepția de litispendență, raportat la art. 96 ² din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor, și a dispus conexarea dosarului XXXXXXXXXXX la dosarul XXXXXXXXXXX, constatând că există identitate de obiect , părți și cauză.

Prin sentința civilă nr. 2882/08.04.2013, Tribunalul București a respins ca neîntemeiate excepțiile formulate , a respins cererea principală și cererea conexă ca neîntemeiate; a admis cererile de intervenție formulate în interesul pârâtei; a obligat reclamanta la 65.000 lei cheltuieli de judecată către pârâtă.

Pentru a hotărî astfel, instanța a apreciat cu privire la excepțiile prescrierii dreptului material la acțiune , excepția lipsei de interes și a lipsei de obiect , raportat la obiectul cauzei, acțiunea în nulitate , care întrunește caracteristicile unei acțiuni societare , fiind exercitată exclusiv în folosul societății și acționarilor, nu în vederea valorificării unui interes personal, astfel că interesul reclamantei derivă din calitatea de acționar , fapt ce creează o prezumție de vătămare și interes.

Cu privire la excepția lipsei de obiect acesta a fost calificată ca apărare de fond și analizată ca atare.

Excepția prescripției dreptului material la acțiune a fost respinsă în considerarea faptului că motivele referitoare la încălcarea normelor referitoare la convocare , cvorum și majoritate sunt motive de nulitate absolută, prevăzute prin dispoziții de natură imperativă.

Pe fondul cauzei , instanța a raportat la obiectul cererii și apărările întemeiate pe anularea hotărârilor AGEA prin care a fost schimbată administrarea societății și actul constitutiv ala acesteia a apreciat ca relevantă opozabilitatea hotărârii judecătorești care își produce efectele față de toți acționarii dacă este irevocabilă și este publicată în Monitorul Oficial, în cauză acest moment se situează anterior datei la care formalitățile de convocare au fost îndeplinite de noul administrator unic Franklin Templeton și de asemenea, ulterior datei de 29.11.2010 data adunării.

Raportat la acesta a apreciat instanța ca irelevantă în cauză, anularea hotărârilor de desemnare a noului administrator al Fondului proprietatea relativ la nulitatea convocării și prezidării AGEA ulterioare.

A mai reținut instanța că Hotărârea AGEA 5/29.11.2010 nu încalcă nici dispozițiile actului constitutiv în forma anterioară modificărilor survenite prin hotărârile adoptate la 06.09.2010.

Împotriva acestei sentințe, precum și împotriva încheierilor interlocutorii de la 07.05.2012, 21.01.2013 și 04.02.2013 a formulat recurs, în termen legal reclamanta pentru motive de nelegalitate circumscrise dispozițiilor art. 304 pct. 9 c.pr.civ.

În esență au fost reluate argumentele prezentate în cererea de chemare în judecată, cererea conexă, precum și în cererile precizatoare.

Prin întâmpinarea formulată la 30.10.2013 F_____ P___________ a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, cu cheltuieli de judecată.

Referitor la primul motiv de recurs, a susținut pârâta că prin art. 1 legea 142/2010 au fost abrogate dispozițiile cuprinse în HG 1481/2005, sentința atacată fiind legală din perspectiva constatării intervenirii unor modificări legislative care produc efecte și care validează modificările aduse actului constitutiv.

S-a susținut că forma actului constitutiv, cu conținutul aprobat în ședința din 06.09.2010 este conformă avizului CNVM nr. 39/17.09.2010; convocarea AGEA din 29.11.2010 este de asemenea efectuată cu respectarea dispozițiilor art. 15 alin. 3 din Regulamentul CNVM nr. 4/2010, astfel că analizând Hotărârea AGEA raportat la avizul CNVM în mod corect prima instanță a constatat legalitatea acesteia.

Contrar afirmațiilor recurentei, s-a arătat în întâmpinare, între hotărârea AGEA atacată și cele prin care s-a dispus cu privire la modificarea actului constitutiv și la numirea administratorului unic nu există un raport de subsidiaritate, aspect de asemenea reținut corect de către prima instanță.

Caracterul autonom al hotărârii atacate rezidă în emiterea unui nou convocator , cu o ordine de zi distinctă, prin raportare la o altă dată de referință, verificarea cvorumului și majorității prin raportare la actul constitutiv în vigoare, precum și din lipsa oricărui caracter de executare a unuia dintre hotărârile cu privire la care s-a dispus anularea.

De asemenea, s-a susținut că nulitatea actelor societare produce efecte numai pentru viitor, aspect reliefat în sentința atacată, în care instanța a dat eficiență specificității actelor societare .

În lipsa suspendării efectelor hotărârii AGEA atacate , deși legea prevede o cerere cu acest obiect impune menținerea actelor care și-au produs integral efectele, pentru perioada până la anulare, din categoria acestor acte făcând parte și convocările adunărilor generale.

A mai susținut pârâta calitatea de administrator unic al Fondului P___________ a lui Franklin Tempelton, ales printr-o procedură specială, licitație internațională, decizia de aprobare a rezultatului licitației Decizia nr. 8/09.06.2009 fiind un act administrativ care nu a fost atacat.

S-a prevalat pârâta de principiul tempus regit actum , raportat la care capătă relevanță faptul că la data convocării și ținerii adunării hotărârea de numire a noului administrator nu fusese anulată.

Cu privire la motivul de recurs subsumat art. 117 Legea 31/1990

s-a susținut că aceasta constituie o cerere nouă, formulată pentru prima oară în recurs, temeiul de drept neregăsindu-se în cererea de chemare în judecată fiind incidente dispozițiile art. 316 cu referire la art. 284 c.pr.civ.

A mai arătat pârâta că în adoptarea hotărârii AGEA atacată au fost întrunite condițiile de cvorum, majoritate și vot , prevăzute în actul constitutiv.

S-a solicitat, de asemenea, respingerea recursului îndreptat împotriva încheierilor premergătoare.

Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:

Prin Hotărârea AGEA _________________________ nr. 5/ 29.11.2010 s-a aprobat modificarea actului constitutiv și aprobarea noului act constitutiv , cuprinzând toate modificările și completările aduse în ședința AGEA din 06.09.2010.

Din preambulul hotărârii a rezultat că atât convocarea ședinței cât și prezidarea acesteia a fost asigurată de administratorul unic FRANKLIN TEMPLETON INVESTEMEN MANAGEMENT Limited UK; faptul că au fost prezenți acționari reprezentând 57,49% din totalul acțiunilor , reprezentând 55,69 % din totalul drepturilor de vot.

A mai rezultat că Hotărârile AGEA F_____ P___________ SA 1,2,8 și 9 din 06.09.2010 prin care s-a decis modificarea actului constitutiv, numirea lui FRANKLIN TEMPLETON INVESTEMENT ca administrator unic al Fondului, revocarea membrilor Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului, precum și numirea membrilor Comitetului Reprezentanților au fost anulate prin sentința civilă nr. xxxxx/21.12.2011 pronunțată de Tribunalul București irevocabilă prin decizia civilă nr. 1677/10.10.2012 pronunțată de Curtea de Apel București.

____________________________ a fost înființată prin HG nr. 1481/2005 ca organism de plasament colectiv, sub forma de societate de investiții de tip închis, cu personalitate juridică, cu respectarea reglementărilor juridice privind piața de capital, actul constitutiv al societății fiind cel prevăzut în anexa HG, cu mențiunea că atâta timp cât statul este acționar, modificarea sau completarea actului constitutiv nu se putea realiza decât prin hotărâre de guvern cu respectarea procedurilor impuse de legea 31/1990.

Din cuprinsul dispozițiilor art. 2 alin. 3 al HG 1481/2005 rezultă că societatea comercială funcționează în conformitate reglementările cuprinse în Legea 31/1990.

Potrivit art. 3 din hotărârea de guvern, abrogat prin HG 1581/2007,până la desemnarea unei societăți de administrare, F_____ P___________ urma a fi administrat de Ministerul Finanțelor Publice, prin Consiliul de supraveghere, ai cărui membri vor fi numiți prin ordin al ministrului finanțelor publice, dispoziții în concordanță cu cele cuprinse în art. 4, în vigoare, conform cărora, până la data desemnării societății de administrare selectate în conformitate cu dispozițiile art.12 alin. (1) și (2) din titlul VII al Legii nr. 247/2005, cu modificările ulterioare, Ministerul Finanțelor Publice, prin Consiliul de supraveghere, va reprezenta statul român ca acționar al Fondului P___________ și va exercita toate drepturile ce decurg din această calitate.

Prin art. 12 alin. 1 și alin. 2 Legea 247/2005 legiuitorul a prevăzut că, până la desemnarea unei societăți de administrare, F_____ P___________ va fi administrat de un organ colectiv, denumit Consiliul de Supraveghere, a cărei funcționare va fi reglementată prin hotărâre a Guvernului de înființare a Fondului P___________, pentru perioada în care Ministerul Economiei și Finanțelor va fi acționar unic al Fondului P___________,urmând ca membrii Consiliului de Supraveghere să fie numiți prin ordin al ministrului economiei și finanțelor.

De asemenea, s-a prevăzut procedura de selectare a noului administrator al societății, respectiv selectarea societății de administrare prin licitații internaționale, regulamentul de organizare al acesteia, precum și competența comisiei de licitație urmând a fi stabilite prin hotărâre a Guvernului.

În desemnarea societății de administrare procedura urmată de selectare a ofertei , prin licitație internațională, conform prevederilor Legii nr. 297/2004 precum și a reglementărilor Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, emise în aplicarea acesteia s-a finalizat prin Decizia nr. 8/08.06.2009.

În conformitate cu dispozițiile art. 2 alin. 3 și art. 4 HG 1481/2005 cu referire la dispozițiile Legii 31/1990 oferta selectată, respectiv numirea administratorului unic Franklin Templeton Investement Mangement Limited Londra, sucursala România a fost supusă aprobării AGEA, împreună cu revocarea Consiliului de Supraveghere și a directoratului , numirea membrilor Comitetului Reprezentanților și modificarea actului constitutiv fiind adoptate Hotărârile 1,2,8 și 9 din 06.09.2010.

Prin sentința civilă nr. xxxxx/21.12.2011 pronunțată de Tribunalul București irevocabilă prin decizia civilă nr. 1677/10.10.2012 pronunțată de Curtea de Apel București a fost constatată nulitatea absolută a Hotărârilor nr. 1,2,8 și 9 /06.09.2010 .

Primul motiv de nulitate, invocat de reclamantă s-a întemeiat pe dispozițiile art. 117 alin. 1 Legea 31/1990.

Este adevărat că în cererea introductivă nu a fost precizat temeiul de drept , acesta fiind indicat în recurs, aspect ce nu conferă cererii caracterul de cerere nouă cu consecințele sancționării conform art. 294 alin. 1 cu art. 316 c.pr.civ. întrucât cuprinsul argumentării făcea posibilă identificarea motivării în drept în primă instanță.

Potrivit dispozițiilor art. 117 alin. 1 legea 31/1990 Adunarea Generală a Acționarilor este convocată de Consiliul de Administrație , respectiv de director ori de câte ori este cazul.

Obligația de convocare a adunării generale constituie una din obligațiile definitorii pentru mandatul administratorului statutar prin care se asigură consultarea Adunării Generale a Acționarilor cu privire la cele mai importante probleme privind funcționarea societății.

Dispozițiile au o natură imperativă neputând fi înlăturate prin prevederi contrare, excepțiile prevăzute de lege sau de actul constitutiv fiind de strictă interpretare.

Ceea ce este semnificativ pentru cauză este determinarea naturii intereselor ocrotite prin dispozițiile art. 117 alin. 1 legea 31/1990.

Rezultă cu certitudine că prin aceste dispoziții sunt prezervate interese generale aparținând unei categorii de persoane fizice și/sau juridice, neindividualizate fapt ce , în cazul nerespectării , atrage sancțiunea nulității absolute.

În cauză, s-a susținut ca efect al nulității hotărârilor A__ de modificare a actului constitutiv , revocare a membrilor Consiliului de Supraveghere și Directoratului , de numire a noului administrator unic al Fondului Proprietății, numire care își producea efectele de la data modificării actului constitutiv și a publicării acestuia conform legii, convocarea Adunării Generale Extraordinare din 29.11.2010 nu a fost efectuată de către administratorul statutar legal desemnat, cu încălcarea art. 117 alin. 1 Legea 31/1990.

Sistematizând motivele de recurs precum și apărările invocate de F_____ P___________ prin întâmpinare constată că prima instanță a procedat la greșita interpretare și aplicare a principiilor ce guvernează regimul juridic și efectele nulității absolute a actului juridic, respectiv al retroactivității, al repunerii în situația anterioară, al nulității actului subsecvent precum și faptul că nulitatea absolută nu poate fi acoperită prin confirmare, ci numai prin refacerea actului nul absolut.

Retroactivitatea implică producerea efectelor nulității din momentul adoptării hotărârilor A__ din 06.09.2010, temeiul constând în necesitatea restabilirii ordinii de drept încălcată prin nerespectarea condițiilor de validitate.

Astfel, în mod greșit , prima instanță a apreciat că nulitatea absolută a Hotărârii AGEA nr. 1,2,8 și 9 /06.09.2010 reținută așa cum rezultă din cuprinsul sentinței civile xxxxx/21.12.2011 pronunțată de Tribunalul București și al deciziei civile nr. 1677/10.10.2012 pronunțată de C__, pentru încălcare dispozițiilor imperative prevăzute de art. 117 alin. 2 , alin. 6 și alin 7 din Legea 31/1990, ce ocrotesc un interes societar general, își produce efectele pentru acționari și pentru terți de la publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii judecătorești.

Hotărârile A__ sancționate cu nulitate absolută sunt socotite a nu fi fost niciodată adoptate.

Din faptul că nulitate Hotărârilor A__ își produce efectele din momentul adoptării acestora decurge obligația repunerii părților în situația anterioară adoptării actului nul, ceea ce presupune administrarea societății cu respectarea dispozițiilor legale și a prevederilor actului constitutiv anterioare adoptării Hotărârilor nr. 1, 2 , 8 și 9 /06.09.2010.

Față de acestea nu poat fi reținute apărările intimaților potrivit cărora nulitatea actelor societare produce efecte numai pentru viitor sau cele potrivit cărora , în lipsa suspendării efectelor Hotărârii A__ atacate, se impune menținerea actelor subsecvente, susțineri care nu au suport legal derogatoriu de la dreptul comun.

Dispozițiile art. 58 alin. 1 Legea 31/1990, singurul derogatoriu de la principiul retroactivității nulității actului civil,sunt de strictă interpretare și reglementează exclusiv hotărârea de declarare a nulității societății comerciale în condițiile art. 56 din lege și , prin urmare, nu își găsesc aplicarea în cauză.

Va înlătura și apărările întemeiate pe principiul „ tempus regit actum” potrivit căruia actul civil este guvernat de legea în vigoare la data întocmirii sale, în discuție fiind validitatea și aplicarea modificărilor aduse prin hotărârile A__ din 06.09.2010 față de actul subsecvent, nu legea incidentă la data adoptării actului subsecvent, respectiv a Hotărârii A__ nr. 5/29.11.2010

Întrucât principiul invocat privește retroactivitatea legii civile nu retroactivitatea nulității actului juridic este evident că nu își găsește aplicarea în cauză.

Apreciem , de asemenea, fără relevanță pentru litigiul dedus judecății faptul că procedura de selectare a administratorului unic al Fondului P___________ , respectiv Decizia nr. 8/09.06.2009 de aprobare a rezultatului licitației internaționale nu a fost anulată.

Acesta pentru că , prin actele normative ce au reglementat procedura de selectare a ofertei s-a prevăzut, așa cum am reținut obligativitatea supunerii spre aprobare a ofertei câștigătoare AGEA cu respectarea prevederilor Legii 31/1990.

Faptul că procedura prealabilă de selectare a ofertei nu a fost anulată nu suplinește astfel lipsa mandatului valabil acordat administratorului Franklin Templeton de către AGEA conform Legii 31/1990.

Cu privire la caracterul subsidiar , de act subsecvent al Hotărârii A__ F_____ P___________ nr. 5/29.11.2010 față de Hotărârile AGEA nr. 1,2, 8 și 9 /06.09.2010, reține că intimatele au susținut existența de sine stătătoare a acestei hotărâri, impunându-se cenzurarea validității acesteia independent de constatarea nulității hotărârilor prin care a fost desemnat administratorului unic al Fondului și revocat Consiliul de supraveghere și Directoratul cu consecința modificării actului constitutiv.

Date fiind motivele de nulitate invocate, încălcarea normelor imperative ce reglementează convocarea Adunării Generale a Acționarilor de către un administrator statutar a cărei numire a fost constatată nulă și adoptarea unui act constitutiv ale cărei modificări au fost de asemenea invalidate , este evident raportul de subsidiaritate al actului atacat, faptul că acesta , față de motivele de nulitate invocate nu poate fi cenzurat cu ignorarea nulității hotărârilor AGEA anterioare.

De altfel, prin însăși chestiunile ce au format ordinea de zi a ședinței și asupra cărora s-a dispus prin Hotărârea AGEA nr. 5/29.11.2010, respectiv modificările actului constitutiv , aprobarea noului act constitutiv, cuprinzând toate modificările și completările aduse în ședința AGEA din 06.09.2010 rezultă nu numai caracterul subsidiar al hotărârii atacate, ci și încercarea de confirmare a actului nul într-o procedură reluată cu nerespectarea legii a hotărârilor adoptate în ședința din 06.09.2010.

Este adevărat că, de principiu fiecare Hotărâre A__ are o existență juridică distinctă de celelalte, cauzele de nulitate urmând a fi identificate în fiecare hotărâre în parte.

Chiar și așa fiind, ceea ce este relevant este faptul că Adunarea Generală a Acționarilor a fost convocată de o persoană desemnată în funcția de administrator unic printr-o hotărâre AGEA sancționată cu nulitatea absolută, iar adoptarea hotărârii s-a făcut în condițiile cvorum și majoritate reglementate printr-un act constitutiv de asemenea, nul absolut.

Rezultă că pentru nulitatea hotărârii A__ nr. 5/29.11.2010 sunt irelevante viciile care au determinat nulitatea Hotărârilor AGEA din 06.09.2010, semnificație pentru cauză având doar faptul că administratorul unic care a procedat la convocarea adunării și actul constitutiv, în temeiul căruia lucrările adunării s-au desfășurat, nu erau legal desemnat respectiv legal adoptat, acesta constituind circumstanțele specifice care și în considerarea caracterului autonom al hotărârii AGEA nr. 5/29.11.2010, atrag nulitatea.

Față de acestea, este greșită aprecierea primei instanțe în sensul că prin acțiune nu ar fi fost invocate motive de nulitate absolută proprii Hotărârii atacate, rezultând cu evidență, cel puțin încălcarea normelor imperativ prevăzute de art. 117 alin. 1 Legea 31/1990 ce atrag nulitatea absolută a hotărârii.

Referitor la solicitarea intimaților, întemeiată pe dispozițiile art.

136 ¹ Legea 31/1990 privind sancționarea exercitării abuzive a drepturilor procesuale de către acționarul minoritar precum și inexistența vătămării ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.

Constată că prin art. 136¹ Legea 31/1990 legiuitorul a urmărit ocrotirea voinței societare majoritare exprimată cu respectarea legii, iar prevederea legii nu constituie o excepție de la dreptul oricărei persoane la un proces echitabil cu consecința îngrădirii accesului la justiție.

Pentru situația în care acțiunile promovate de acționarul minoritar sunt respinse, iar din modalitatea de exercitare a acestora rezultă cu certitudine exercitarea cu rea credință a drepturilor procesuale, acționarii majoritari sau societatea sunt îndreptățite la a solicita despăgubiri.

Cu privire la lipsa vătămării, reține că nulitatea absolută a actului juridic civil nu este condiționată de probarea vătămării, acesta fiind întotdeauna prezumată când interesul ocrotit este unul general.

Condiția vătămării se cere dovedită numai cu privire la actele de procedură a căror neregularitate nu aduce nici o vătămare părților, refacerea lor tergiversând inutil soluționarea cauzei, aspect care însă nu intră în discuție în cazul actelor juridice civile supuse dreptului substanțial.

Cu privire la ratificarea actului nul, prin hotărâri ulterioare, este de principiu că nulitatea absolută nu poate fi acoperită prin confirmare singura modalitate fiind refacerea acestuia cu respectarea tuturor condițiilor de valabilitate prevăzute de lege.

Or, intimatele nu au probat reluarea procedurii de validare a noului administrator în condițiile impuse prin legile speciale, cu respectarea procedurii prevăzute de Legea 31/1990, toate hotărârile A__ de care acestea s-au prevalat fiind hotărâri adoptate de către adunări convocate de administratorul unic desemnat printr-o hotărârea A__ a cărei nulitate s-a constatat irevocabil.

Pentru toate aceste considerente, apreciind raportat la art. 304 pct. 9 c.pr.civ. întemeiat recursul, conform art. 312 alin 3 c.pr.civ. îl va admite , va modifica sentința atacată și pe fond va admite cererea, va constata nulitatea absolută a Hotărârii AGEA nr. 5/29.11.2010.

Raportat la art. 55 c.pr.civ. va respinge cererile de intervenție formulate în interesul pârâtei F_____ P___________ ca nefondate.

Față de acestea apreciază ca rămas fără obiect recursul îndreptat împotriva încheierilor interlocutorii atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul formulat recurenta S________ I____ împotriva sentinței civile nr.2882/21.12.2011 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VI-a Civilă în dosarul nr. XXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimații F_____ P___________ S.A., M_________ S_________ CORP. și P_____ V__ DUSEN G______.

Modifică sentința atacată, în sensul că admite cererea.

Constată nulitatea hotărârii A.G.E.A. nr.5/29.11.2010.

Respinge cererile de intervenție formulate de M_________ SERCURITIES CORP. și P_____ V__ DUSEN G______, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 04 noiembrie 2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

M. C. S______ A. S. V_____ F. L. ȘALAR

GREFIER,

V. G___