În motivare se arată că rima instanță a respins în mod neîntemeiat excepția inadmisibilității capătului de cerere privind anularea procesului verbal al AGEA din 20.12.2012.

Prin concluziile depuse în fața primei instanțe faptul a arătat că anularea procesului verbal al ședinței AGEA T________ S.A. din data de 20.12.2012 reprezintă un capăt de cerere inadmisibil. Aceasta deoarece procesul verbal reprezintă exclusiv mijlocul de probă (înscrisul sub semnătură privată) în cadrul căruia se consemnează cuprinsul actului juridic al societății - hotărârea AGEA1.

Or, reclamanta își fundamentează acțiunea pe articolul 132 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, care vizează posibilitatea atacării „hotărârilor adunării generale contrare legii sau actului constitutiv" ca negotium iuris, fără a permite atacarea procesului verbal al ședinței adunării generale, în mod separat, ca instrumentum probationis.

De altfel, chiar prima instanță, în considerentele sentinței atacate, arată că „procesul verbal întocmit are valoare de Hotărâre A.G.E.A., producând efectele juridice specifice" - pagina 8 jos, penultimul paragraf al sentinței. Dacă procesul verbal are valoare de hotărâre AGEA, aceasta înseamnă că actul juridic atacat este, de fapt, hotărârea AGEA, iar nu procesul verbal în sine, ca document separat.

Prima instanță a dispus anularea în întregime a hotărârii AGEA din 20.12.2012, deși toate motivele de nulitate invocate de reclamantă și reținute în considerentele sentinței atacate priveau doar punctele 6 și 7 de pe ordinea de zi.

Prin dispozitivul sentinței atacate, Tribunalul A___ a dispus „anularea procesului verbal și a hotărârii AGEA din cadrul S.C. T________ S.A....", adică a anulat în întregime hotărâre AGEA atacată.

Or, în cauză, toate argumentele pentru care instanța a dispus anularea hotărârii AGEA din 20.12.2012 vizau pretinsa nerespectare a procedurilor de vot secret, pentru punctele de pe ordinea de zi pentru care această procedură era obligatorie - punctele 6 și 7 - fără a se face vreo referire la încălcări vizând celelalte puncte de pe ordinea de zi. în acest sens, a se vedea paginile 9-10 ale sentinței atacate, în cadrul cărora Tribunalul A___ analizează exclusiv motivele care țin de exercitarea dreptului de vot în mod secret, conform art. 130 al. 2 din Legea nr. 31/1990.

Cu toate acestea, deși cu privire la celelalte puncte de pe ordinea de zi a ședinței AGEA din data de 20.12.2012 instanța nu reține nici o încălcare, aceasta hotărăște, în cadrul dispozitivului, anularea întregii hotărâri AGEA. Rezultă că sub acest aspect, al anulării punctelor 1-5 și 9 din hotărârea AGEA atacată, sentința Tribunalului A___ este nelegală, fiind complet nemotivată.

Motivul esențial pentru care prima instanță a dispus anularea hotărârii AGEA a S.C. T________ S.A. din 20.12.2012 vizează modalitatea de exercitare a dreptului de vot cu privire la revocarea membrilor consiliului de administrație și angajarea răspunderii administratorilor.

În primul rând, instanța a apreciat în mod neîntemeiat că nerespectarea dispozițiilor legale vizând votul secret ar fi sancționată cu nulitatea absolută a hotărârii adoptate în acest fel.

În al doilea rând, instanța a reținut că în cadrul ședinței AGEA din 20.12.2012 nu ar fi existat o procedură de vot secret. Astfel, se argumentează că în procesul verbal al ședinței nu s-a consemnat că votul s-ar fi exercitat în manieră secretă și că nu se menționează existența buletinelor de vot secret, aspecte din care instanța concluzionează „inexistența votului secret în adoptarea punctelor 6 și 7 de pe ordinea de zi" - pagina 10 sus a sentinței. Toate acestea, în condițiile în care s-a depus la dosarul cauzei, pentru primul termen de judecată, copii semnate pentru conformitate cu originalul după buletinele de vot secret pentru punctele 6 și 7 de pe ordinea de zi a ședinței.

Practic, instanța a înlăturat, în mod nejustificat și nelegal, înscrisurile depuse în probațiune, considerând că acestea nu ar fi veridice (inexistente), deși în nici un moment în cadrul procedurilor nu s-a solicitat înscrierea în fals cu privire la acestea și instanța nu a considerat necesar să examineze originalele acestor buletine. În măsura în care instanța ar fi considerat că buletinele de vot nu ar fi fost veridice, aceasta ar fi fost obligată să dispună trimiterea în judecată pentru fals a persoanelor semnatare ale procesului verbal - d-nii Giuseppe Casale, L_____ B____ și C_______ T___.

Mai mult, chiar la termenul de judecată din 14.03.2013, când reprezentanta reclamantei a solicitat prezentarea originalelor buletinelor de vot, exclusiv în scopul de a tergiversa judecarea cauzei, instanța a respins cererea acesteia, arătând că exemplarele depuse la dosar, în copie conformă cu originalul, sunt suficiente pentru proba votului secret și că nu consideră necesară prezentarea originalelor. Or, cum s-ar fi putut concluziona în mod valabil că respectivele buletine de vot ar fi inexistente, câtă vreme nici nu s-a solicitat prezentarea lor în original. În măsura în care instanța ar fi avut dubii cu privire la existența și veridicitatea buletinelor de vot, aceasta ar fi avut obligația, în baza rolului său activ și în vederea aflării adevărului, să efectueze verificări suplimentare în vederea stabilirii situației de fapt. În acest sens, potrivit art. 178 și urm. din Vechiul Cod de Procedură Civilă, instanța ar fi avut obligația de a efectua o verificare de scripte, o expertiză grafologică sau de a parcurge procedura de înscriere în fals.

Prima instanță s-a limitat să constate că procesul verbal al ședinței AGEA din 20.12.2012 nu menționează în mod expres exercitarea votului în manieră secretă sau buletinele de vot și să concluzioneze exclusiv din acest aspect că votul secret nu ar fi fost respectat și că buletinele de vot secret nu ar exista. Or, procesul verbal al ședinței AGEA respectă întocmai dispozițiile art. 131 din Legea nr. 31/1990, cuprinzând toate elementele menționate în cadrul acestor prevederi. În aceste condiții, procesul verbal al ședinței îndeplinește toate condițiile de valabilitate, iar instanța nu poate adăuga condiții suplimentare celor prevăzute de lege. Conform art. 131 menționat mai sus, anexa la procesul verbal face parte integrantă din acesta. în acest caz, anexa cuprinde borderoul de prezență și listele de prezență - pentru fiecare punct de pe ordinea de zi asupra căruia s-a votat prin vot deschis - precum și buletinele de vot secret pentru punctele asupra cărora s-a votat prin vot secret, conform legii.

O eventuală nerespectare a votului secret nu ar atrage nulitatea absolută a hotărârii A__. Reclamanta nu a probat existența vreunui prejudiciu, astfel încât hotărârea AGEA atacată nu ar putea fi anulată pentru acest motiv.

În primul rând, după cum s-a arătat pe parcursul procesului, motivul invocat de reclamantă cu privire la exprimarea votului secret este un motiv care poate atrage, eventual, nulitatea relativă a hotărârii AGEA, iar nu nulitatea absolută a acesteia.

Acest fapt rezultă atât din jurisprudența și doctrina la care s-a făcut referire în cadrul întâmpinării, precum și din jurisprudența citată chiar de către reclamantă pentru a susține argumentul nulității absolute, instanța a constatat nulitate absolută a hotărârii A__ atacate, însă nu pentru motivul lipsei votului secret, ci pentru alte motive de nelegalitate invocate în cauză. În ceea ce privește sancțiunea nerespectării votului secret, chiar respectiva instanță reține faptul că aceasta este nulitatea relativă, iar nu cea absolută.

Mai mult, dat fiind că acționarii au posibilitatea de a renunța la votul secret și să voteze prin vot deschis, această posibilitate denotă faptul că interesul care este protejat prin norma privitoare la votul secret este unul particular, astfel încât eventuala sa încălcare ar putea atrage cel mult nulitatea relativă a hotărârii A__, doar în situația în care acționarul vătămat ar face dovada că în acest mod i s-a cauzat o vătămare.

Reclamanta E_________ S.R.L. nu ar fi putut fi vătămată în nici un mod prin eventuala lipsă a votului secret, câtă vreme aceasta nici măcar nu a luat parte la ședința AGEA3. Normele legate de votul secret sunt menite să protejeze acționarii al căror consimțământ ar putea fi inhibat în situația unui vot deschis asupra unor probleme delicate din viața societății, însă pentru ca acționarii să poată fi afectați aceștia ar trebui, în primul rând, să fie prezenți la respectiva ședință AGEA, pentru a putea vota. în consecință, reclamanta E_________ S.R.L. nu ar fi putut dovedi existența vreunei vătămări care să justifice anularea hotărârii AGEA.

Reclamanta intimată a formulat întâmpinare prin care a invocat pe cale de excepție nulitatea recursului întrucât acesta nu a fost depus și semnat de pârâtă prin reprezentant legal, ci de o altă persoană care nu face dovada mandatării sale în acest sens; pe fond solicită respingerea recursului ca nefondat, pentru motivele arătate înscris, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Examinând excepția intimatei și recursul prin prisma motivelor invocate în fapt și în drept, precum și potrivit art. 304 pct. și 304 ind.1 C.proc.civ., Curtea de Apel reține următoarele:

Excepția nulității recursului este neîntemeiată întrucât cererea poartă semnătura și ștampila reprezentantului societății pârâte, în persoana avocatului ales și în baza împuternicirii avocațiale încheiată la data de 24.04.2013, deci anterior promovării căii de atac, emisă în temeiul contractului de asistență juridică încheiat de părți la 18.02.2013.

Analizând în succesiunea lor motivele de recurs se apreciază că în mod corect a fost respinsă excepția inadmisibilității, întrucât aserțiunile pârâtei sunt în conformitate cu legea, în sensul că procesul verbal nu produce efecte juridice și nu poate face obiectul unei acțiuni întemeiate pe art. 132 din Legea nr. 31/1990, iar înscrisul ce poate fi considerat negotium iuris și supus controlului de legalitate este hotărârea adunării generale, teorie care este însă valabilă atunci când cele două acte au fost întocmite și evidențiate prin înscrisuri separate.

În speță, societatea pârâtă a înțeles ca la data de 20.12.2012, cu prilejul adunării generale extraordinare a acționarilor să redacteze un singur înscris pe care l-a intitulat „proces verbal”, dar care în conținutul său cuprinde toate hotărârile ce s-au luat punctual în acea adunare generală, astfel cum reiese incontestabil din paginile 10 – 12 ale acestui înscris, unde se folosește formula „hotărăște”, context în care nu prezintă relevanță juridică titulatura actului ci conținutul propriu zis al acestuia.

Cu privire la aprecierea probelor pentru a determina modalitatea în care au fost respectate prevederile art. 130 alin.2 din legea nr. 31/1990, modificată, ce prevăd ca o excepție de la votul deschis în cadrul adunărilor generale, varianta votului secret, obligatoriu pentru situațiile determinate expres și limitativ de legiuitor, Curtea apreciază că această cerință imperativă a normei nu a fost respectată întrucât deși sau emis cele două buletine de vot în care nu a fost înscris numele și prenumele acționarului, în mod greșit pe aceste buletine de vot a fost trecut numărul de acțiuni deținute de fiecare acționar.

Ca atare, atunci când pe buletinul de vot este înserat numărul de acțiuni deținute de fiecare acționar, iar din listele de prezență rezultă că numărul acțiunilor diferă de la un acționar la altul, reiese că este ușor de depistat după numărul de acțiuni deținute înscrise pe buletinul de vot, felul în care și-a exprimat votul fiecare acționar și în aceste condiții nu sunt respectate condițiile de ordine publică privind caracterul secret al votului.

Această concluzie a instanței de control judiciar se coroborează și este întărită și de lipsa mențiunii votului secret din cuprinsul procesului verbal al adunării la punctele de pe ordinea de zi, care au necesitat o astfel de modalitate de vot; prin urmare buletinele de vot sunt întocmite de către pârâtă, însă nu îndeplinesc condițiile pentru a asigura respectarea cerinței legale a votului secret.

Referitor la sancțiunea încălcării obligației votului secret, menționată mai sus, se apreciază că norma are caracter imperativ și ca atare încălcarea ei determină nulitatea absolută,sens în care s-a statuat în mod neechivoc atât în jurisprudență cât și în doctrina în materie; legiuitorul a întărit acest caracter al normei statuând că votul secret este obligatoriu și prevăzut ca o excepție de la regula cuprinsă în dispoziția de la art. 130 alin. 1 din aceiași lege.

Ca atare, nu este necesar a se proba existența vreunui prejudiciu, posibilitatea de a renunța la votul secret nu schimbă caracterul imperativ al dispoziției analizate, iar interesul, care este protejat nu este unul particular, cum susține recurenta.

Cu toate acestea, este întemeiat motivul de recurs al pârâtei ce se referă la întinderea sancțiunii nulității absolute, în contextul în care hotărârea adunării extraordinare a acționarilor a adoptat un număr de 9 puncte, iar cerința votului secret se impunea doar pentru punctele 6, 7 și 8 de pe ordinea de zi și prin urmare doar cu privire la acestea se poate constata încălcarea unei cerințe a legii.

Pe cale de consecință, văzând prevederile art. 312 Cod procedură civilă se va respinge excepția nulității recursului, se va admite calea de atac a pârâtei, se va modifica în parte sentința atacată în sensul că se va admite în parte acțiunea reclamantei _________________ și în consecință se va anula în parte hotărâre AGEA din 20.12.2012 cuprinsă în procesul verbal al adunării cu privire la punctele 6, 7 și 8 din aceasta, menținând în rest dispozițiile sentinței.

În temeiul art. 274 Cod procedură civilă și constatând limitele de admitere a recursului va fi obligată pârâta la plata sumei de 3.343,5 lei cheltuieli de judecată parțiale către reclamantă, justificate prin plata onorariului de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge excepția nulității recursului invocată de intimata reclamantă _________________ Timișoara.

Admite recursul declarat de pârâta _________________. V___________ împotriva deciziei civile nr. 189/21.03.2013, pronunțată de Tribunalul A___ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, modifică în parte sentința atacată în sensul că admite în parte acțiunea reclamantei _________________ și în consecință anulează în parte hotărâre AGEA din 20.12.2012 cuprinsă în procesul verbal al adunării cu privire la punctele 6, 7 și 8 din aceasta.

Menține în rest dispozițiile sentinței.

Obligă pârâta ___________________ 3.343,5 lei cheltuieli de judecată parțiale către reclamantă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 04 iulie 2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR

Dr. M_____ B_____ Ș_____ I___ L_______ D____ I___ ȚITOGA

GREFIER,

I____ BEȘILEU

Red. D.I.Ț/09.07.2013

Dact.I.B./09.07.2013

2 ex.

Prima instanță – Trib. A___

Judecător – L______ Ș______