Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL C______

SECȚIA A II-A CIVILĂ

DECIZIA Nr. 154/2015

Ședința publică de la 03 Martie 2015

PREȘEDINTE: C_________ P______

Judecător: S____ L____

Grefier: M____ P___

Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâta ________.F SA împotriva sentinței nr.253/08.10.2014 pronunțată de Tribunalul D___ –Secția a II-a Civilă, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul reclamant P_____ G____, având ca obiect acțiune în anulare a hotarârii A__ .

La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns apelanta pârâtă prin avocat L.Săuleanu, lipsind intimatul reclamant.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul părții:

Avocat L.Săuleanu pentru apelanta pârâtă, a solicitat admiterea apelului, schimbarea în totalitate a hotărârii și respingerea acțiunii, fără cheltuieli de judecată.

Susține că art.117¹ din Legea nr.31/1990, nu a prevăzut expres îndeplinirea anumitor condiții și nu conduce la concluzia că singura condiție pe care trebuie să o îndeplinească cei ce formulează cererea, o constituie pragul de 5% pe care trebuie să îl dețină acționarii și care odată îndeplinit, obligă societatea să dispună completarea ordinii de zi.

Totodată, arată că a fost stabilit doar un drept al acționarilor, fără a institui o obligație corelativă pentru societate. Din conținutul textului nu rezultă obligația societății de a dispune completarea și nici o eventuală sancțiune pentru nerespectarea solicitării acționarilor.

Apreciază că legiuitorul a prevăzut doar un drept al acționarilor de a formula o cerere de completare, însă cu posibilitatea consiliului de administrație sau președintelui consiliului de administrație de a refuza completarea, atâta timp cât nu s-a prevăzut o obligație pentru aceștia .

Consideră că, totuși, consiliul de administrație poate refuza completarea convocării, atâta timp cât solicitarea nu este în concordanță cu atribuțiile specifice ale respectivei hotărâri A__. Susține că instanța trebuia să verifice dacă ceea ce solicita reclamantul are legătură cu acea ordine de zi, arătând că legiuitorul a pus la îndemâna acționarilor care vor să pună în discuție anumite aspecte în cadrul A__, o altă dispoziție, respectiv art.119 din Legea nr.31/1990, respectiv posibilitatea convocării directe a A__.

Apreciază că soluția este criticabilă și din perspectiva aplicării sancțiunii nulității hotărârii A__, arătând că încălcarea art.117 ¹ nu poate să conducă la nulitatea hotărârii A__, atâta timp cât nulitatea este o sancțiune ce privește încălcarea unei dispoziții legale referitoare la încheierea valabilă a. respectivului act juridic..

Totodată, arată că instanța a greșit în calificarea nulității, întrucât odată ce a dispus anularea înseamnă că a vizat cel mult nulitatea relativă a hotărârii, odată ce art.117¹ protejează un interes personal.

C U R T E A

Asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința nr.253/08.10.2014 pronunțată de Tribunalul D___ – Secția a II-a Civilă, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, s-a admis cererea formulată de reclamantul P_____ G____ și s-a dispus anularea hotărârii nr. 66/24.04.2014 a A__ ________.F SA..

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că acțiunea este întemeiată, hotărârea nr. 66/24.04.2014 a A__ ________.F SA fiind adoptată cu încălcarea legii.

În acest sens, s-a reținut că în Monitorul Oficial nr. 1544/11.03.2014 a fost publicată de către consiliul de administrație al _____________________ adunării generale ordinare a acționarilor pentru data de 24.04.2014, ordinea de zi fiind: a) prezentarea raportului consiliului de administrație, întocmit pe baza situațiilor financiar-contabile de la 31.12.2013;

b) prezentarea raportului auditorului financiar pentru exercițiul financiar 2013; c) discutarea, aprobarea sau modificarea situațiilor financiare anuale, pe baza rapoartelor prezentate și fixarea dividendului;d) aprobarea descărcării de gestiune a consiliului de administrație, pentru activitatea desfășurată în 2013, pe baza rapoartelor prezentate; e) discutarea, aprobarea sau modificarea bugetului de venituri și cheltuieli pentru exercițiul financiar 2014;f) discutarea, aprobarea sau modificarea planului de investiții pentru exercițiul financiar 2014;g) discutarea, aprobarea sau modificarea remunerației cuvenite membrilor CA și a managerilor;h) discutarea, aprobarea sau modificarea duratei contractului de audit financiar; i) alegerea membrilor consiliului de administrație;j) numirea auditorului financiar.

În situația neîndeplinirii condițiilor de cvorum, s-a stabilit ținerea adunării la data de 25.04.2014.

La data de 25.03.2014, reclamantul P_____ G____ împreună cu alți acționari au solicitat eliberarea de copii de pe situațiile financiare, raportul anual și propunerea de distribuire a dividendelor, dar și introducerea unui nou punct de ordinea de zi a ședinței adunării acționarilor, respectiv a aprobării invalidării deciziilor nr. 4 și 5 ale consiliului de administrație, care, în loc să numească un administrator provizoriu ca urmare a demisiei unei persoane din funcția de administrator, a aprobat vacantarea locului până la data întrunirii adunării generale.

Cererea de completare a ordinii de zi a fost respinsă de consiliul de administrație prin decizia nr. 14/31.03.2014, reclamantul revenind asupra acestei solicitări la aceeași dată.

La data de 24.04.2014 s-a ținut ședința adunării acționarilor societății pârâte, care au decis asupra aspectelor aflate pe ordinea de zi, conform convocării din Monitorul Oficial.

Potrivit art. 132 din Lg. nr. 31/1990, hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție în termen de 15 zile de la data publicării de oricare dintre acționarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței. Când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul la acțiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulată și de orice persoană interesată.

Instanța a reținut că hotărârea nr. 66/24.04.2014 a A__ a ________.F SA. a fost contestată de către reclamant, acest având calitatea de acționar conform tabelului cu acționarii prezenți la adunare întocmit de către societatea pârâtă și procesului verbal al adunării acționarilor din 24.04, de unde se observă și că reclamantul a votat împotriva celor aflate pe ordinea de zi.

S-a mai constatat și că potrivit art. 117^1 din lege au dreptul de a cere introducerea unor noi puncte pe ordinea de zi unul sau mai mulți acționari reprezentând, individual sau împreună, cel puțin 5% din capitalul social, iar instanța apreciază că refuzul consiliului de administrație de a da curs solicitării atrage nulitatea hotărârii adoptate de către acționari.

Observând textul de lege, s-a constatat că acesta nu condiționează exercitarea dreptului decât de procentul de 5% și verificând numărul de acțiuni deținute de titularii cererii de completare, Ș_________ C_______, P_____ D______ și reclamantul, așa cum rezultă din tabelul cu acționarii prezenți întocmit de către pârâtă, rezultă că aceștia dețin un nr. de xxxxx acțiuni din totalul de xxxxxx, respectiv 7,57 %. Prin urmare, s-a considerat că era îndeplinită condiția prevăzută de textul de lege pentru a solicita completarea ordinii de zi, o altă condiție nefiind impusă. Or, cenzurarea de către consiliul de administrație a punctelor solicitate a fi incluse pe ordinea de zi și refuzul de a da curs solicitării celor trei acționari atrage nulitatea hotărârii adoptate de către adunarea acționarilor la data de 24.04.2014. Soluția se impune cu atât mai mult cu cât se solicitase analizarea unor decizii luate de consiliul de administrație și modul de funcționare al acestuia, fiind indicate și normele incidente.

Aprecierea pârâtei conform căreia consiliul de administrație are posibilitatea ca, raportându-se la conținutul și temeinicia cererilor acționarilor, să completeze sau nu ordinea de zi este nelegală, deoarece art. 117^1 nu face nici o distincție în ceea ce privește seriozitatea sau oportunitatea solicitărilor acționarilor. Aceste aprecieri nu le poate realiza decât adunarea acționarilor.

Împotriva sentinței a declarat apel pârâta ________.F SA., solicitând admiterea apelului, schimbarea în totalitate a hotărârii apelate și respingerea acțiunii.

În motivare a arătat următoarele: Tribunalul D___ a admis acțiunea în anularea hotărârii A__ nr. 66/24.04.2014, analizând un singur motiv invocat de intimatul reclamant, respectiv necompletarea ordinii de zi, conform solicitării efectuate în temeiul art. 117¹ din legea nr. 31/1990, instanța apreciind că singura condiție pe care textul de lege o impune este aceea ca acționarii ce formulează cererea, să dețină minim 5% din numărul total de acțiuni, condiție îndeplinită odată ce titularii cererii de completare dețineau 10.588 de acțiuni din totalul de 139.732, ceea ce reprezenta 1,57%. Soluția instanței de fond este criticabilă pentru următoarele motive: 1. Legiuitorul prin art. 117¹ din Legea nr. 31/1990, pe de-o parte, nu a prevăzut expres îndeplinirea anumitor condiții, iar, pe de altă parte, a fost stabilit doar un drept al acționarilor, fără a institui o obligație corelativă pentru societate.Este adevărat că art. 117¹ alin. 1, conține o referire la cota de 5% pe care trebuie să o dețină acționarii care formulează cererea, însă redactarea textului de lege nu conduce la concluzia că aceasta este singura condiție și, care odată îndeplinită, obligă automat societatea să dispună completarea ordinii de zi.Pe de altă parte, din conținutul acestui text nu rezultă nici obligația societății de a dispune completarea și nici o eventuală sancțiune pentru nerespectarea solicitării acționarilor.

A arătat că legiuitorul a prevăzut doar un drept al acționarilor respectivi de a formula o cerere de completare, însă cu posibilitatea consiliului de administrație sau președintelui consiliului de administrație de a refuza completarea, atât timp cât nu s-a prevăzut o obligație pentru aceștia. O astfel de interpretare o considerăm justă, căci în caz contrar ar însemna că orice solicitare, indiferent de conținut, forma, ar trebui inserată în noul convocator. Or, o astfel de interpretare ar fi absurdă căci societatea s-ar trezi sufocată de tot felul de cereri, mai mult sau mai puțin în legătură directă cu atribuțiile A__. Considerăm că totuși consiliul de administrație poate refuza completarea convocării, atât timp cât solicitarea nu este în concordanța cu atribuțiile specifice ale respectivei hotărâri A__ sau au un caracter șicanatoriu ori ambiguu. Nu poate fi reținută nici opinia instanței în sensul că eventuala respingere o poate face numai adunarea generală întrucât, argumentele inserate mai înainte își mențin logica, adunarea fiind un for de decizie, iar nu un cadru de dezbatere al problemelor personale sau dorințelor fiecărui acționar. Soluția pe care instanța o identifică trebuie să fie aplicabilă într-un mod rezonabil indiferent de tipul de societate și de numărul de acționari, motiv pentru care credem că instanța poate să recunoască dreptul CA de a aprecia asupra completării ordinii de zi, în ce măsură refuzul este unul abuziv, etc.Un alt argument care întărește punctul nostru de vedere este cel ce ține de rolul completării și momentul când aceasta se face. Analiza în totalitate a art. 117¹, adică a mecanismului de completare ne conduce la ideea că acest drept al acționarilor trebuie strict interpretat în contextul acelei adunări. Adică, completarea se face la o ordine deja publicată (15 zile conform art 117¹ alin. 2), ceea ce înseamnă că acționarul observând ordinea de zi simte nevoia unei completări care să ajute la formarea voinței sociale. Deci completarea nu este străină de convocatorul publicat, ci are un rol ajutător, explicativ, etc.Din această perspectivă instanța trebuia să verifice dacă ceea ce solicita reclamantul are legătură cu acea ordine de zi. Or, verificând cererea de chemare în judecată observăm că nu există nicio legătură.Că acest ultim argument este cheia de interpretare a art. 117¹ rezultă și din faptul că legiuitorul a pus la îndemâna acționarilor care vor să pună în discuție anumite aspecte în cadrul A__, o altă dispoziție, respectiv art. 119 din Legea nr. 31/1990, respectiv posibilitatea convocării directe a A__.

Instanța de fond trebuia să analizeze cererea de completare și din perspectiva finalității conținutului acesteia, adică în ce măsură eventuala introducere pe ordinea de zi ar fi condus în urma votului la o anulare ale respectivelor decizii ale consiliului de administrație. Se poate observa că cererea respectivului acționar are un profund caracter juridic, o explicație strict pe textele de lege, adică doar pe legalitatea acelor acte juridice, iar nu chestiuni de oportunitate, care ar fi fost posibil să fie analizate de respectivii acționari. În măsura în care respectivii acționari apreciau că acele decizii ale CA erau nelegale, trebuiau să urmeze calea judiciară, prin introducerea unei acțiuni în instanță. De asemenea, apreciem că soluția este criticabilă și din perspectiva aplicării sancțiunii nulității hotărârii A__ întrucât atât timp cât nulitatea este o sancțiune ce privește încălcarea unei dispoziții legale referitoare la încheierea valabilă a respectivului act juridic, apreciem că încălcarea art. 117¹ nu poate să conducă la nulitatea hotărârii A__. Astfel, nulitatea vizează momentul încheierii actului și în principiu protejează voința și condițiile în care aceasta a fost exprimată. Dimpotrivă, critica intimatului-reclamant vizează un moment anterior și un aspect care nu este tangent cu voința acționarilor. Cu alte cuvinte, instanța trebuia să verifice dacă suntem în cazul unei nulități virtuale (în condițiile în care art.117¹ nu prevede expres nicio sancțiune) și dacă nerespectarea solicitării afectează în vreun fel actul juridic a cărui nulitate se solicită.

Tocmai pentru că se observă inexistența vreunei legături între o eventuală cerere de completare și hotărârea A__, credem că legiuitorul nu a instituit vreo sancțiune. Art, 117¹ prevede exclusiv un drept al acționarului de a cere completarea, iar în caz de nerespectare, deschide doar calea unei acțiuni în obligație de a face. O astfel de soluție se impune plecând de la finalitatea solicitării care nu are legătură cu hotărârea A__; cu alte cuvinte acționarii nu sunt împiedicați să voteze hotărârea cu atribuțiile deja convocate și nici să fie afectată activitatea societății prin eventuala acțiune în anulare

Totodată, instanța a greșit în calificarea nulității întrucât odată ce a dispus anularea înseamnă că a vizat nulitatea relativă a hotărârii, ceea ce în principiu este corect, odată ce art. 117¹ protejează un interes personal.

Însă, instanța trebuia să judece cererea în limitele învestirii sale, astfel că atât timp cât reclamantul solicitare în subsidiar anularea pe motive de nulitate relativă doar pentru punctele d), i) și j), implicit instanța trebuia să pronunțe anularea parțială.

Pe de altă parte, însă, dacă instanța ar fi apreciat că nerespectarea art. 117¹ atrage nulitatea absolută ar fi trebuit să motiveze aplicarea acesteia sancțiuni, în condițiile în care legiuitorul a instituit o prezumție de nulitate relativă, prin art. 1252 C.civ., aplicabilă și în speță.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 117¹ din Legea nr. 31/1990, art. 1252 C.civ.

S-a timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 lei.

Intimatul reclamant P_____ G____ a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului și menținerea ca temeinică și legală a Sentinței civile nr. 253 pronunțată de către Tribunalul D___ la data de 08.10.2014. În motivare a arătat în esență următoarele: Prin argumentele aduse în fața instanței de fond a încercat să dovedească faptul că neregularitatea întrunirii Consiliului de administrație în data de 04.03.2014 atrage neregularitatea convocării Adunării Generale Ordinare a Acționarilor din 24.04.2014 ceea ce constituie un motiv de nulitate absolută a a hotărârii atacate.

Împreună cu acționarii P_____ D______ și Ș_________ C_______, a formulat, înăuntrul termenului legal de 15 zile de la convocarea AGOA publicată la data de 11.03.2014 în presa locală și în Monitorul Oficial al României, cererea nr. 519/25.03,2014 pentru introducerea unui nou punct pe ordinea de zi a AGOA convocate la data de 24/25.04.2014, cerere respinsă de Consiliul de administrație al pârâtei, prin Decizia nr. 14/31.03.2014.

În întâmpinarea formulată, ca și în apelul declarat, pârâta apreciază că nu toate cererile formulate de acționari pentru completarea ordinii de zi trebuie aprobate, CA având posibilitatea, raportat la conținutul acestora, temeinicia lor, să completeze sau nu ordinea de zi, căci a nu admite această posibilitate, înseamnă că acționarii în mod discreționar pot solicita orice.

Raportat la această poziție, prin cererea nr. 558/31.03.2014 am revenit asupra cererii nr. 519/25.03.2014, atrăgând atenția CA al T___ SA C______ cu privire la disp. art. art. 117¹(3) din Legea societăților nr. 31/1990, care nu lasă la latitudinea Consiliului de administrație dacă publică, sau nu ordinea de zi solicitată și nici nu conferă Consiliului de administrație dreptul de a cenzura cererea motivată și depusă conform legii de către acționarii interesați, urmând ca asupra punctelor solicitate a fi introduse pe ordinea de zi să se pronunțe prin vot acționarii în cadrul AGOA.

Scopul urmărit de către semnatarii cererii nu era acela de a aprecia asupra posibilităților de interpretare ale deciziilor invocate, ci acela de a supune atenției acționarilor faptul că activitatea CA se desfășoară în afara prevederilor IMPERATIVE ale legii privind structura CA și obligativitatea numirii provizorii a unui membru în cazul vacantării unui post în CA.

Scopul vădit al pârâtei s-a dovedit a fi acela de a face imposibilă dezbaterea în. cunoștință de cauză de către acționarii prezenți la AGOA din data de 24/ 25.04.2014, a neregulilor invocate.

Argumentul invocat de către apelanta pârâtă cum că legiuitorul a pus la îndemână acționarilor care vor să pună în discuție anumite aspecte în cadrul A__ dispozițiile cuprinse în art. 119 din Legea societăților nr. 31/1990, respectiv posibilitatea convocării directe a A__ nu ține cont de faptul că aspectele pe care cei trei acționari le doreau a fi supuse dezbaterii în A__ erau în strânsă legătură cu AGOA convocată în data de 24.04.2014, neputând face un obiect de dezbatere separat într-o altă A__, deoarece aspectele sesizate priveau încălcarea unor dispoziții imperative ale legii cu trimitere directă la AGOA din 24.04.2014.

Apreciind asupra faptului ca motivele invocate de către apelanta pârâtă nu țin cont de faptul că motivarea în fapt a cererii noastre se bazase pe faptul că natura Consiliului de administrație de organ colegial de conducere a societății pe acțiuni face ca deciziile administratorilor să capete natură deliberativă, astfel că deciziile luate de Consiliul de administrație în exercitarea atribuțiilor ce-i revin, nefiind asimilate hotărârilor A__ și neputând fi atacate direct în justiție, trebuie supuse cenzurii A__ și considerând că fiind vorba despre o problemă în care chiar actele de administrație ale Consiliului de administrație ar fi în discuție, Consiliul însuși nu este îndreptățit să emită o decizie cu scopul vădit de a se sustrage cenzurării actelor sale de către AGOA.

Cât privește finalitatea conținutului cererii formulate, pe care apelanta pârâtă o definește ca având un "profund caracter juridic, o explicație strict pe textele de lege" nu am putut spera decât că acționarii, informați în mod corect asupra faptelor sesizate, decideau prin vot, în urma unui proces deliberativ, modul cum cenzurează actele emise de către CA, bazându-se tocmai pe argumente legale nicidecum pe chestiuni de "oportunitate".

În raport cu aceste argumente, în mod corect Instanța de fond a apreciat că apelanta pârâtă nu s-a conformat obligației prevăzute de art. 117¹(3) din Legea societăților nr. 31/1990 care prevede: "Ordinea de zi completată cu punctele propuse de acționari, ulterior convocării, trebuie publicată cu îndeplinirea cerințelor prevăzute de lege și/sau de actul constitutiv pentru convocarea adunării generale, cu cei puțin 10 zile înaintea adunării generale, la data menționată în convocatorul inițial", în condițiile în care cererea acționarilor era fundamentată pe elemente concret definite, care se impuneau a fi supuse dezbaterii în AGOA, întrucât vizau însăși neregularitatea convocării Adunării Generale Ordinare a Acționarilor din 24.04.2014.

Întâmpinarea nu a fost motivată în drept.

Analizând hotărârea atacată în raport de motivele invocate și de disp. art. 477 și 478 C.proc.civ., Curtea constată că apelul este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Prin cererea introductivă reclamantul P_____ G____ a solicitat constatarea nulității absolute a Hotărârii AGOA nr.66 din 24.04.2014 a ________.F.S.A și în consecință nulitatea actului constitutiv unic reformulat - pentru încălcarea unor norme imperative de ordine publică iar în subsidiar a solicitat anularea punctelor d,i și j ale respectivei hotărâri - pentru încălcarea unor norme legale supletive. În ceea ce privește motivele de nulitate/anulare a indicat în sinteză: în etapa operațiunilor premergătoare întrunirii AGOA și exercitării dreptului de vot: ilegala convocare determinată de nelegalitatea Consiliului de Administrație din data de 03.04.2014 ( art.117 din LSC); încălcarea dreptului acționarilor reprezentând individual sau împreună cel puțin 5% din capitalul social de a cere introducerea unor noi puncte pe ordinea de zi a AGOA ( art. 117 ind 1 alin 1 din LSC);încălcarea obligației legale de a pune situațiile financiare anuale, raportul consiliului de administrație precum și propunerea cu privire la distribuirea de dividende la dispoziția acționarilor, de la data convocării adunării generale ( art. 117 ind 2 alin 1 din LSC); încălcarea obligației legale de a depune Raportul auditorului financiar la sediul societății și la cel al sucursalelor în cele 15 zile care preced întrunirea adunării generale, pentru a fi consultate de acționari, și de a elibera la cerere, copii după aceste documente ( art.184 (1( și (2) din LSC ; în etapa întrunirii AGOA și exercitării dreptului de vot: încălcarea disp. art. 125 (3),129(2)și 129 (6) din LSC privitoare la desfășurarea AGOA; încălcarea dispozițiilor imperative ale art. 126 (1);încălcarea dispozițiilor art. 130 (2) privitoare la votul secret în cazul numirii auditorilor și în cazul alegerii membrilor consiliului de administrație.

Acțiunea în nulitate/ anulare este o cerere în realizare prin care persoana îndreptățită și care justifică un interes solicită instanței înlăturarea efectelor actului juridic, întrucât acesta contravine normelor edictate pentru încheierea sa valabilă. Din definiție rezultă că aceasta constă deci în desființarea (ineficacitatea ) totală sau parțială a actului juridic ce nu respectă condițiile de validitate, desființarea având caracter retroactiv ( ex tunc) , fără a viza însă actul juridic în întregul său, ci numai clauzele care încalcă condițiile de validitate, de fond și de formă. În funcție de modul de consacrare legislativă se distinge între nulitatea expresă ( numită și textuală sau explicită) și nulitatea virtuală ( numită și implicită sau tacită), aceasta din urmă rezultând din modul în care este reglementată o anumită condiție de validitate a actului juridic. Nulitatea este aplicabilă ori de câte ori efectele actului sunt potrivnice scopului în considerarea căruia s-a edictat condiția de validitate nesocotită, indiferent de faptul că legea prevede sau nu expres o atare sancțiune. Momentul în care se apreciază conformitatea actului juridic cu legea este acela al încheierii lui.

În cauză, reclamantul solicită constatarea nulității / anularea parțială a actului juridic Hotărârea Adunării Generale Ordinare a Acționarilor _____________. 66 din 22.04.2014.

Adunarea generală este organul de deliberare și decizie al societății comerciale, exprimând voința socială, care decide în toate problemele esențiale ale activității societății,obligativitatea hotărârii adoptate de către aceasta fiind un corolar al principiului majorității, care guvernează formarea voinței sociale a oricărei societăți comerciale, hotărârea exprimând voința societară, dedusă din votul majoritar, neputând fi constatată nulă/anulată decât dacă este contrară legii sau actului constitutiv.

Chestiunile de oportunitate exced limitelor controlului judecătoresc, iar un eventual control de oportunitate sau de profitabilitate ar echivala cu un amestec în administrarea societății, instanța fiind ținută să verifice numai legalitatea adoptării unei hotărâri a adunării generale a asociaților.

Curtea constată că prima instanță a analizat doar unul dintre motivele de nulitate invocate de reclamant, respectiv cel fundamentat pe disp. art. 117 ind 1 alin 1 din Legea nr. 31/1990 M, și apreciindu-l ca fiind întemeiat a admis acțiunea și a anulat hotărârea AGOA nr.66 din 22.04.2014.

Instanța a aplicat însă greșit legea, așa cum se va arăta în continuare.

Legea nr. 31/1990 reglementează condițiile de convocare a Adunării Generale în art. 117 și respectiv 118 intitulate „Adunarea generală. Procedura convocării” și respectiv „A doua adunare generală. Convocare”, iar nerespectarea acestor dispoziții pot conduce la anularea hotărârii adoptate, în condițiile legii. Art. 117 ind 1 din Legea nr. 31/1990 M intitulat „Completarea ordinii de zi.Condiții” , text de lege distinct de cele vizând convocarea, acordă dreptul de a cere introducerea unor noi puncte pe ordinea de zi unuia sau mai multor acționari reprezentând, individual sau împreună, cel puțin 5% din capitalul social, corelativ acestui drept existând obligația Consiliului de Administrație de a da curs solicitării. Deși textul de lege nu prevede expres, este evident că respectivii acționari pot cere introducerea pe ordinea de zi a unor puncte cuprinzând probleme ce intră în atribuțiile Adunării Generale a Acționarilor, obligația Consiliului de Administrație existând doar în această situație. Această obligație se coroborează cu disp. art. 117 ind 2 ce reglementează dreptul la informare al acționarilor – adică al tuturor acționarilor, nu numai a celor care au solicitat completarea- procedura reglementată la art. 117 ind 1 alin 2 și 3 urmărind tocmai ca acționarii ce nu au solicitat completarea să nu fie surprinși cu privire la problemele cerute în completare. Legea nu prevede expres sancțiunea ce intervine în cazul în care Consiliul de Administrație nu-și îndeplinește respectiva obligație, situație în care sunt aplicabile disp. art. 1 C.civ. conform căruia sunt izvoare ale dreptului civil legea, uzanțele și principiile generale ale dreptului; în cazurile neprevăzute de lege se aplică uzanțele, iar în lipsa acestora dispozițiile legale privitoare la situații asemănătoare ( analogia legii, n.n.), iar când nu există asemenea dispoziții, principiile generale ale dreptului ( analogia dreptului). Curtea constată că art. 119 din Legea nr. 31/1990 M reglementează o situație asemănătoare, respectiv aceea în care acționarii ce dețin individual sau împreună cel puțin 5% din capitalul social .. pot solicita convocarea adunării generale, administratorii fiind obligați să o convoace de îndată, dacă cererea cuprinde dispoziții ce intră în atribuțiile adunării. În situația în care administratorii nu convoacă adunarea generală, instanța de la sediul societății va putea autoriza convocarea adunării generale de către acționarii care au formulat cererea, cu aprobarea ordinii de zi, stabilirea datei de referință, a datei ținerii adunării generale și dintre acționari persoana care o va prezida. Situația reglementată de art. 117 ind 1 este asemănătoare celei reglementată de disp. art. 119 , diferența constând în premisa solicitării, în cazul prevăzut de art. 117 ind 1 cererea fiind făcută în completarea ordinii de zi pentru o adunare convocată deja de către administratori, cu consecința că ordinea de zi va cuprinde și punctele propuse de acționarii minoritari în timp ce în cazul prevăzut de art. 119 nu există convocată o adunare generală, ordinea de zi fiind constituită doar din punctele propuse de acești acționari.

În raport de cele de mai sus Curtea constată că în cazul nerespectării de către Consiliul de Administrație a disp. art. 117 ind 1 din Legea nr. 31 1990 nu poate interveni nulitatea/ anularea hotărârii A__ adoptată, scopul reglementării nefiind acela de a institui o nouă condiție pentru legala întrunire a Adunării generale deja convocate, ci acela de a se acorda posibilitatea unui grup de acționari de a supune dezbaterii și alte probleme decât cele propuse de autorii convocării, sancțiunea nulității nefiind deci expres prevăzută de lege și nici nu rezultă implicit din dispozițiile acesteia.

În ceea ce privește celelalte motive de nulitate, neanalizate de către prima instanță, Curtea reține că cele invocate ca vizând etapa operațiunilor premergătoare întrunirii AGOA și exercitării dreptului de vot sunt neîntemeiate. Astfel, contrar susținerilor intimatului reclamant, convocarea Adunării generale s-a făcut cu respectarea dispozițiilor prevăzute de Legea nr. 31/1990 M. Astfel, Curtea constată că Adunarea generală a fost convocată de Consiliul de adminsitarție, adică de organul prevăzut de art. 117 alin 1 din Legea nr.31/1990 M, care, contrar susținerilor reclamantului, în ședințele din data de 10.02.2014 și 03.04.2014 a fost legal întrunit. Astfel din însăși cererea introductivă și procesele verbale de ședință f.38 și 39 d.f. rezultă că la întrunirea CA din data de 10.02.2014 au participat toți membrii CA iar la întrunirea din data de 03.04.2014 au participat 6 membri ai Consiliului de administrație – lipsind doar administratorul demisionar P_____ D______, întrunirile fiind deci statutare iar hotărârile luate – care inculd și hotărârea de convocare a AGOA în data de 24.04.2014 au fost luate cu unanimitate de voturi. Este real că procesele verbale al ședințelor nu poartă semnătura Președintelui consiliului de administrație, dar această formalitate poate fi îndeplinită ulterior, dat fiind faptul că respectivele procese verbale sunt înscrise în registrul proceselor verbale și exprimă realitatea faptică, iar hotărârile adoptate f.35,36,37,38 d.f. poartă semnătura președintelui Consiliului de administrație. Faptul că nu s-a procedat la completarea Consiliului de administrație cu cel de-al șaptelea membru nu constituie motiv de nulitate a hotărârii, dat fiind faptul că numărul acestora nu a scăzut sub minimul legal.Celelalte susțineri privind pretinse nelegalități ale hotărârilor Consiliului de administrație nu pot face obiectul analizei deoarece nu vizează legala convocare a Adunării generale a cărei hotărâre se cere a fi constatată nulă/anulată. În ceea ce privește obligația de a pune situațiile financiare anuale, raportul consiliului de administrație precum și propunerea cu privire la distribuirea de dividende la dispoziția acționarilor, de la data convocării adunării generale ( art. 117 ind 2 alin 1 din LSC), Curtea constată că reclamantul a solicitat aceste informații prin adresele înregistrate sub nr. 509/25.03.2014, 520/25.03.2014, 542/27.03.2014 și 3558/31.03.2014, iar acestea i-au fost puse la dispoziție în data de 02.04.2014 și respectiv 16.04.2014, reclamantul având la dispoziție timpul necesar pentru informare, așa cum rezultă din procesul verbal de ședință pct. b ( f.29 și 30 d.f.) din care rezultă că reclamantul a participat activ la dezbaterea problemelor financiare, astfel că doar într-o interpretare pur formală s-ar putea susține că au fost nesocotite disp. art. 184 alin 1 și 2 din Legea nr. 31/1990 M.

În ceea ce priveștele motivele de nulitate vizând etapa întrunirii AGOA și exercitării dreptului de vot Curtea constată că cele vizând încălcarea disp. art. 125 (3),129(2)și 129 (6) precum și cele ale art. 130 alin 2 privind votul secret în cazul alegerii consilului de administrație sunt neîntemeiate.

Astfel, art. 125 alin 3 din Legea nr. 31/1990 M vizează procurile ce trebuie depuse în original cu 48 de ore înainte de adunare sau în termenul prevăzut de actul constitutiv, textul de lege fiind distinct de cel al art. 123 alin 1 ce vizează acțiunile la purtător, doar în cazul acestora din urmă fiind prevăzută obligația pretinsă de reclamant. Din actul constitutiv f. 22 și urm d.f. rezultă însă că acțiunile societății sunt nominative ( art. 9 alin 1) astfel că dispozițiile privind depunerea acțiunilor nu sunt aplicabile în cauză. Din procesul verbal de ședință f. 28 și urm d.f. rezultă că în acesta s-a consemnat: „Verificând lista de prezență a acționarilor, secretariatul constată prezența în sală a unui număr de 52 de acționari reprezentând 86.177 acțiuni; de asemena constată că un număr de 12 acționari au procuri de reprezentare pentru 27 de acționari cu un total de 13.850 acțiuni, acest lucru făcându-se prin verificarea procesului verbal de centralizare a procurilor speciale depuse la societate, în termen legal”, cele menționate fiind conforme cu Centralizator procuri AGOA f. 74 d.f. și Tabel cu acționarii prezenți la AGOA f. 73.

În ceea ce privește respectarea disp. art. 126 alin1 din Legea nr. 31/1990 M, respectiv descărcarea de gestiune a CA pentru activitatea desfășurată în anul 2013 , în procesul verbal de ședință s-a consemnat că aceasta este aprobată cu 59.704 voturi “pentru” ( 59,69%) și 7.067 voturi “împotrivă” ( P_____ G___ și G_________ D____), 33.256 voturi reprezintă acțiunile membrilor CA a căror activitate a fost votată. În mod neîntemeiat reclamantul consideră că trebuiau să se abțină de la vot și persoanele ce dețineau funcția de administrator provizoriu începând cu data de 27.03.2014, reprezentând 7.032 de voturi, textul de lege vizând interdicția de votare a descărcării gestiunii lor, ori în cauză raportat la data dobândirii calității de administrator 27.03.2014 este evident că nu era vizată gestiunea acestora. În schmb, în ceea ce privește voturile numitului P_____ D______, în mod corect acestea au fost luate în considerație la abțineri, având în vedere că acesta a deținut calitatea de administrator în anul 2013, gestiunea vizând această perioadă, fiind irelevant că nu mai deținea calitatea de administrator la data întrunirii AGOA.

În ceea ce privește alegerea auditorilor, conform disp. art. 130 din Legea nr. 31/1990 M hotărârile adunărilor generale se iau prin vot deschis; votul secret este obligatoriu pentru numirea sau revocarea membrilor consiliului de administrație respectiv a membrilor consiliului de supraveghere, pentru numirea, revocarea ori demiterea cenzorilor sau auditorilor financiari și pentru luarea hotărârilor referitoare la răspunderea membrilor organelor de administrare, de conducere și de control ale societății.

Din dispozițiile textului de lege rezultă că, deși regula generală este a votului deschis, în ceea ce privește votul privind alegerea persoanelor prevăzute expres în textul de lege, votul secret este obligatoriu, ceea ce denotă că nici măcar prin hotărâre a adunării generale nu se poate deroga de la acest principiu.

În cauză Curtea constată că textul de lege a fost nesocotit, în sensul că s-a supus la vot modalitatea votării, iar votul secret propus de P_____ G____ a fost respins cu 97.527 voturi “împotrivă” și 2500 voturi “pentru”, ulterior votându-se deschis, desemnarea auditorilor fiind aprobată cu majoritate de voturi.

Criticile privind forma buletinului de vot pentru alegerea membrilor consiliului de administrație nu pot fi primite, înscrierea numărului de acțiuni pe buletinul de vot fiind o operațiune necesară în vederea determinării rezultatului votului, în lipsa acestei înscrieri neexistând vreo posibilitate de a stabili rezultatul dat fiind faptul că conform actului constitutiv ( art. 15 alin 3 ) “acționarii exercită dreptul lor de vot în adunarea generală, proporțional cu numărul acțiunilor pe care le posedă”. Sub acest aspect critica reclamantului ar fi fost întemeiată doar în situația în care prin actul constitutiv nu s-ar fi statuat regula o acțiune – un vot ci regula conform căruia fiecare acționar are dreptul la un singur vot, indiferent de numărul de acțiuni deținute, situație în care înscierea numărului de acțiuni deținute pe buletinul de vot nu ar fi fost necesară.

În raport de considerentele de fapt și de drept de mai sus, Curtea constată că apelul este întemeiat, motivele de nulitate absolută a Hotărârii AGOA nr. 66/24.04.2014 invocate de reclamant fiind neîntemeiate, iar dintre motivele de anulare sunt întemeiate doar cele vizând pct. i din hotărâre referitoare la desemnarea auditorilor finaciari, astfel că în temeiul disp. art. 480 alin 2 C.proc.civ. apelul va fi admis cu consecința schimbării în tot a sentinței nr.253/08.10.2014, în sensul că va fi respins capătul de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a hotărârii A__ nr.66/24.04.2014 și admis în parte capătul de cerere având ca obiect anularea Hotărârii A__ nr.66/24.04.2014 respectiv a pct.i din hotărâre cu privire la desemnarea auditorilor (financiar și intern).

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Admite apelul declarat de pârâta ________.F SA cu sediul în C______, __________________________. 39, Județul D___ împotriva sentinței nr.253/08.10.2014 pronunțatăs de Tribunalul D___ –Secția a II-a Civilă, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul reclamant P_____ G____ cu domiciliul în C______, _________________, ____________. A, _____________, J____ D___.

Schimbă în tot sentința nr.253/08.10.2014, în sensul că respinge capătul de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a hotărârii A__ nr.66/24.04.2014.

Admite în parte capătul de cerere având ca obiect anularea Hotărârii A__ nr.66/24.04.2014 și anulează pct.i din hotărâre cu privire la desemnarea auditorilor (financiar și intern).

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 03 Martie 2015.

Președinte, C_________ P______		Judecător, S____ L____
	Grefier, M____ P___

M.P. 06 Martie 2015

Red.jud.C.P______