Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 555/2012

Ședința publică de la 09 Martie 2012

Președinte: G_______ P_____

Judecător : E____ G________

Judecător : A______ E____ A_______

Grefier : C_______ A_________

Pe rol fiind judecarea recursului civil-litigii cu profesioniștii privind pe apelant S_________ DE INVESTIȚII FINANCIARE M______ SA și pe intimat ___________________, având ca obiect acțiune în anulare a hotarârii A__, formulat împotriva sentinței civile nr. 2099/3.10.2011 pronunțată de Tribunalul V_____.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 24.02.2012, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când, pentru a se formula și a se depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 2.03.2012, apoi, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru azi.

La dosar s-au depus prin serviciul de registratură concluzii scrise formulate de recurentă.

După deliberare:

CURTEA DE APEL:

Asupra recursului civil de față:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul V_____ , la data de 15.04.2011, reclamanta, S_________ de Investiții Financiare "M______" S.A. Bacău, a solicitat, în contradictoriu cu S.C. „V_____” S.A. V_____, anularea Hotărârii nr. 2 adoptată de Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor, anularea oricăror altor prevederi ale actului constitutiv actual sau anterior și anularea Hotărârii Consiliului de Administrație nr. 10 din 15.01.2011 , publicată în Monitorul Oficial nr. 991/25.03.2011 partea a IV.

Reclamanta a arătat că, la data de 14.03.2011, a avut loc Adunarea Generala Extraordinara a Acționarilor de la societatea pârâtă, prin care s-a aprobat modificarea actului constitutiv.

A susținut reclamanta că anunțul de convocare a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor a fost publicat în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a, nr. 481/10.02.2011 și, deși, a solicitat de la pârâtă mai multe materiale informative cu privire la propunerile de modificare a actului constitutiv, aceste materiale nu i-au fost puse la dispoziție. A mai susținut că a solicitat Consiliului de Administrație să răspundă în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor la unele întrebări, dar nu a primit răspuns.

La Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor, acționarul majoritar, mimând legalitatea, a preluat conducerea adunării generale și și-a impus punctul de vedere.

Reclamanta a mai arătat că , în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor , nu au existat nici un fel de dezbateri și că , prin modificarea actului constitutiv, se instituie anumite îngrădiri pentru acționari, în sensul că aceștia nu mai pot dispune în mod liber de acțiunile lor.

Cu privire la capătul de cerere vizând anularea prevederilor din actul constitutiv, reclamanta a precizat că, prin acesta, se limitează dreptul de proprietate al acționarilor și că această limitare nu are temei de drept sau de fapt.

Față de capătul de cerere vizând anularea Hotărârii Consiliului de Administrație, reclamanta a învederat că aceste hotărâri nu se publică în Monitorul Oficial decât în ipoteza în care ele se adoptă în baza unei delegări din partea Adunării Generale a Acționarilor. A apreciat reclamanta că hotărârea a cărei anulare se cere a fost adoptată de un organ necompetent, respectiv Consiliul de Administrație, că hotărârea adoptată nu are nici un fundament de fapt și de drept și că instituirea garanțiilor este nelegală deoarece nu au fost respectate dispozițiile legale privitoare la constituirea garanțiilor

Reclamanta a mai susținut că acționarii nu au fost informați cu privire la aspectele care fac obiectul Hotărârii Consiliului de Administrație

Prin întâmpinare, pârâta a arătat că au fost respectate condițiile legale, fiindu-i puse la dispoziție, reclamantei, materialele informative solicitate, și că, în timpul ședinței Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor, președintele Consiliului de Administrație a răspuns la întrebările reclamantei. A susținut că propunerea de numire a președintelui de ședință al Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor a fost aprobată în unanimitate (inclusiv de reprezentantul reclamantei) și că procedura de cesionare a acțiunilor, instituită prin modificările actului constitutiv reprezintă o garanție a acționarilor minoritari că își vor păstra procentul de participare la capitalul social al societății profitând, astfel, intereselor tuturor acționarilor.

În ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere, pârâta a susținut că pot fi atacate în justiție doar hotărârile adunării generale a acționarilor și nu dispoziții statutare din actul constitutiv.

A susținut, de asemenea, că hotărârile Consiliului de Administrație pot fi cenzurate doar de Adunarea Generală a Acționarilor și a solicitat respingerea cererii.

La dosarul cauzei s-au depus o ________ înscrisuri, respectiv : Hotărârea nr. 2 din 14.03.2011a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor, procesul verbal al Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor de la ____________________ din 14 martie 2011, încheierea de certificare nr. 1729 din 14 martie 2011, copia Monitorului Oficial al României, partea a IV-a nr. 481/10.II.2011, copia adresei nr. 1835/09.03.2011 emisă către SIF Bacău, copia adresei nr. 1770 din 7 martie 2011 emisă către ____________________, copia adeverinței nr. 1888/14.03.2011, copia listei de prezență la Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor din 14.03.2011, copia procesului - verbal de predare primire încheiat la data de 14.03.2011 de numita M________ M______, copia adresei nr. 8829 din 10 decembrie 2011 emisă către ______________________ – extras – a actului constitutiv al _________________________>

Tribunalul V_____, prin sentința civilă nr. 2099 din 3.10.2011, a respins acțiunea formulată de reclamanta S_________ de Investiții Financiare „M______” SA, în contradictoriu cu pârâta _____________________ privind anularea hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor nr. 2/14.03.3011.

A fost obligată reclamanta să achite pârâtei, suma de 3000 lei, cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că, în conformitate cu dispozițiile art.132 alin. 2 din Legea 31/1990, hotărârile adunării generale, contrare legii sau actului constitutiv, pot fi atacate în justiție, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acționarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței.

Din analiza procesului verbal al Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor, încheiat la data de 14.03.2011, instanța a apreciat că ședința s-a desfășurat legal și statutar. Astfel , reprezentantul reclamantei și-a spus punctul de vedere cu privire la propunerea de modificare a actului constitutiv al societății pârâte, iar hotărârea a fost adoptată cu majoritate de voturi

Instanța a apreciat că pârâta a respectat dispozițiile legale în materie, în sensul că Adunarea Generală Extraordinară a Asociaților a fost convocată în conformitate cu dispozițiile art. 117 din Legea 31/1990, iar hotărârea a fost luată cu respectarea dispozițiilor art. 115 din același act normativ.

Din conținutul convocatorului societății pârâte, așa cum a fost publicat în Monitorul Oficial partea a IV a nr.481/10.02.2011, a reieșit cu claritate ordinea de zi a ședinței, cu problemele ce urmau a fi supuse votului la ședința Adunării Generale Extraordinare a Asociaților și categoriile de persoane ce pot participa la respectiva ședință.

Sub acest aspect, s-a constatat că reclamanta a fost legal convocată, în deplină cunoștință cu aspectele propuse a se discuta, aceasta și-a desemnat reprezentant, care a fost prezent la ședință și care, în virtutea mandatului său, a votat împotrivă la propunerea de modificare a actului constitutiv. În atare condiții, nu se poate invoca din partea reclamantei nelegalitatea Hotărârii nr. 2/14.03.2011 deoarece, în conformitate cu dispozițiile art. 115 alin. 2 din Legea 31/1990, hotărârile sunt luate cu majoritatea voturilor deținute de acționarii prezenți sau reprezentați. Decizia de modificare a obiectului principal de activitate al societății, de reducere sau majorare a capitalului social, de schimbare a formei juridice, de fuziune, divizare sau de dizolvare a societății se ia cu o majoritate de cel puțin două treimi din drepturile de vot deținute de acționarii prezenți sau reprezentați.

De altfel, chiar reclamanta a recunoscut că membrii prezenți întruneau un procent de 95,61 % din acțiuni.

Instanța a constatat că argumentele reclamantei pentru care a solicitat anularea Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Asociaților nr. 2 nu sunt exprese și nu indică dreptul încălcat.

Cu privire la al doilea capăt de cerere , instanța a apreciat că și acesta este neîntemeiat, deoarece actul constitutiv reprezintă voința acționarilor, așa cum a fost stabilită în Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor.

Din analiza textului hotărârii nr. 10/15.01.2011, instanța a reținut că membrii consiliului de administrație au respectat dispozițiile art. 144 ind. 1 din Legea 31/1990.

Pentru toate aceste considerente, acțiunea reclamantei a fost respinsă, ca nefondată.

În baza dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, instanța a obligat reclamanta, aflată în culpă procesuală, la plata sumei de 3.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu avocat).

S_________ de Investiții Financiare „M______” SA a declarat recurs considerând că sentința tribunalului este nelegală pentru motivele înscrise în art. 304 punctele 7,8,9 Cod procedură civilă.

În dezvoltarea motivelor de recurs, se susține că hotărârea instanței de fond nu este motivată în raport cu motivele de nulitate a Hotărârii nr. 2 a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor, motive invocate de către recurenta-reclamantă în acest dosar.

Se susține că hotărârea instanței de fond este o simplă expunere lapidară a unor texte de lege, efectuându-se o analiză teoretică a unor situații juridice imaginate, străine cauzei, fără a se aplica asupra obiectului concret al cauzei și fără a se analiza , în fapt , incidența textelor legale în raport cu situația expresă descrisă de reclamanta-recurentă și fără a se realiza o coroborare a textelor legale cu situația concretă din dosar.

Învederează recurenta că hotărârea instanței de fond ignoră în totalitate situația de fapt și de drept rezultată din probele administrate în cauză și nu furnizează nici un argument de fapt sau de drept concret ori un silogism judiciar aplicat cauzei și desprins din conținutul dosarului, pentru a susține hotărârea pronunțată.

Mai susține recurenta că hotărârea instanței de fond a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.

În acest sens, recurenta arată că, în opinia instanței de fond, controlul de legalitate se rezumă la o analiză sumară a aspectelor formale și care impun concluzia simplistă că numai hotărârile Adunării Generale Extraordinare a Asociaților care nu au fost convocate sunt nelegale, ceea ce face din actul de judecată o simplă verificare a unor aspecte de ordin strict formal, instanța devenind, astfel, un simplu funcționar de conformitate, care verifică dacă s-a publicat convocarea și dacă hotărârile au fost votate de majoritatea acționarilor.

Învederează recurenta că instanța a reținut împrejurarea că hotărârea a fost votată de acționarul majoritar, ceea ce exclude orice posibilitate de contestare din partea acționarului minoritar care - în mod fatal - trebuie să se supună voinței absolute a acționarului majoritar.

Însă, publicarea ordinii de zi, cu menționarea tuturor articolelor din actul constitutiv care urmează să se modifice, fără a se prezenta o justificare clară a necesității pentru societate a unei astfel de modificări, este în fapt o nerespectare a însăși ipotezei legale care a stat la baza impunerii obligației de informare a acționarilor premergător Adunării Generale a Acționarilor.

Recurenta susține că propunerea de modificare a actului constitutiv este lipsită de cauză - cauză socială - ceea ce face ca adoptarea unei asemenea hotărâri să fie , în mod normal , lovită de nulitate pentru lipsa cauzei.

Tot astfel, recurenta apreciază că lipsa analizei de către Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor a cauzei care a condus la propunerea de modificare a actului constitutiv înlătură , practic, orice element de legalitate a acestei măsuri, deoarece, în cadrul analizei, s-ar fi observat cu ușurință interesul direct și total al unui singur acționar în impunerea acestei soluții, interes care, odată relevat, ar fi condus la imposibilitatea acestuia de a mai vota în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Asociaților, fiind obligat să se abțină de la vot.

Concluzia instanței că reclamanta a fost în deplină cunoștință de cauză cu privire la problemele supuse dezbaterii trebuie să fie bazată pe probele de la dosar și nu pe simple afirmații, fără fundament.

Recurenta pretinde că simpla desemnare a unui reprezentant care să voteze în Adunarea Generală a Acționarilor nu acoperă viciile acesteia, deoarece, în cazul Adunării Generale a Acționarilor , nu se aplică principiile de la dreptul procesual civil , conform cărora prezența în cadrul ședinței înlătură viciul de citare. Formarea voinței sociale se face prin participarea tuturor acționarilor într-un cadru organizat, în care fiecare acționar trebuie să primească același tratament și să se bucure de aceleași drepturi. Este absolut normal ca un acționar să participe la Adunarea Generală a Acționarilor, chiar dacă aceasta a fost nelegal convocată , pentru a scoate în evidență aspectele de nelegalitate și pentru a sprijini societatea să-și corecteze conduita în vederea unui „bine comun”. Astfel, hotărârea instanței pare că reproșează acționarului diligent că s-a prezentat în Adunarea Generală a Acționarilor și a încercat să oprească adoptarea unei hotărâri nelegale, ceea ce este mai mult decât o depășire a competenței specifice puterii cu care a fost investită de lege.

Apreciază recurenta că instanța de fond face abstracție de modul haotic și nelegal în care s-a desfășurat ședința Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor,care , în loc să fie convocată și condusă de administratori, aceștia au fost pe post de invitați , conducerea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor fiind preluată abuziv de acționarul majoritar, fără să fi existat o propunere în acest sens și fără să fi fost supus la vot această decizie, astfel cum rezultă și din procesul verbal al Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor

Recurenta pretinde că nu s-a prezentat acționarilor o justificare clară și obiectivă a necesității unor astfel de modificări substanțiale a actului constitutiv, de natură să le afecteze în mod grav interesele și, în special, dreptul de proprietate, prin îngrădirea dreptului de liberă dispoziție asupra acțiunilor.

Instanța de fond a evitat să analizeze interesul direct al acționarului majoritar în adoptarea acestei decizii de îngrădire a dreptului de dispoziție al acționarilor asupra propriilor acțiuni și, în special, a efectelor specifice în cazul unicului acționar, persoana juridică, ce ajunge să fie tratat diferit în raport cu toți ceilalți acționari ai societății.

Consideră recurenta că nu există nicio prevedere legală sau convențională care să acorde un drept de dispoziție în favoarea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor cu privire la impunerea unilaterală a unor limite dreptului de proprietate și de dispoziție asupra acțiunilor care, chiar dacă au fost emise de către intimata-pârâtă, sunt în proprietatea acționarilor societății, iar aceștia pot dispune în mod liber de ele, fără nicio intervenție din partea intimatei-pârâte.

În ceea ce privește capătul de cerere referitor la anularea hotărârii Consiliului de Administrație nr. 10/15.01.2011, recurenta susține că hotărârea este nemotivată și nu se sprijină în nici un fel pe probatoriul din dosar.

În plus, recurenta apreciază că hotărârea instanței de fond este nelegală și pentru faptul că a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.

În ceea ce privește modalitatea în care Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor a fost organizată și s-a desfășurat, recurenta afirmă că , lipsa oricăror materiale informative adresate acționarilor, precum și modul în care voința acționarului majoritar s-a impus în detrimentul interesului general al societății, reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului la informare al acționarilor societății, ceea ce scoate în evidență reaua-credință a acționarului majoritar care încearcă prin orice mijloace - în special nelegale - să determine S_________ de Investiții Financiare „M______” SA să renunțe la participarea sa importantă la această societate, acționând , practic , în sensul „confiscării societății” prin împiedicarea oricărui control exercitat de către acționari și prin creșterea gradului de risc aferent investiției pe care S_________ de Investiții Financiare „M______” SA a efectuat-o în cadrul acestei societăți.

Arată recurenta că, prin lipsa de informare cu privire la unele aspecte esențiale legate de funcționarea normală a societății, acționarul majoritar, care schimbă conducerea „când și unde vrea”, fără a ține cont de interesele majore ale societății - care pot să difere de interesele sale personale - nu face decât să forțeze acționarii instituționali să evite orice investiție în astfel de societăți datorită costurilor ridicate și a gradului mare de risc în ceea ce privește investiția într-o societate controlată de „bunul plac al unui acționar majoritar”.

________________ formulat întâmpinare în cauză solicitând respingerea recursului, ca nefondat.

Intimata susține că instanța de fond a pronunțat o hotărâre care s-a întemeiat pe evaluarea corectă și pertinentă a probatoriului administrat în cauză, făcându-se o aplicare corectă a dispozițiilor legale incidente față de obiectul litigiului, cât și o laborioasă motivare a soluției pronunțate pe fond.

Astfel, s-a arătat că instanța nu s-a limitat, așa cum a pretins recurenta, la o înșiruire lapidară de texte de lege, ci, verificând și evaluând probatoriul administrat de către părțile litigante, aceasta a înlăturat susținerile reclamantei, reținând într-o motivare completă, concretă și concisă că S_________ de Investiții Financiare „M______” SA a fost legal convocată și că a fost în deplină cunoștință de cauză cu privire la toate aspectele ce s-au discutat,atâta timp cât textul integral al propunerilor de modificare a actului constitutiv se regăsește în convocatorul publicat , cu respectarea dispozițiilor legale. Mai mult, s-a susținut de către intimată că recurenta a avut desemnat reprezentant , prezent la adunare, care , în temeiul mandatului dat, a votat „împotrivă” cu privire la propunerea de modificare a actului constitutiv al societății.

Intimata arată că instanța de fond a reținut corect că nu s-a indicat, prin așa zisele argumente aduse de către reclamanta, în cauză, care ar fi dreptul său încălcat. Nu i s-a încălcat vreun drept și nu s-a făcut vreun moment dovada unei astfel de împrejurări, care să ducă la anularea hotărârii adoptate.

Se susține de către intimată că dispozițiile modificate nu sunt de natură să îngrădească vreun drept al acționarilor asupra acțiunilor ce le posedă, ci dimpotrivă , procedura de cesionare de acțiuni, instituită prin modificările la actul constitutiv, dreptul de preferință, servesc tuturor acționarilor, le asigură garanții tuturor și nu unui singur acționar, așa cum s-a invocat de către recurentă.

Dreptul de preemțiune al acționarilor existenți nu este prohibit de vreo normă legală, în sensul de a îngrădi acționarii în a-l institui. Dimpotrivă, procedura de cesionare a acțiunilor este întâlnită la majoritatea societăților pe acțiuni, iar la societăți cu răspundere limitată este obligatorie prin lege.

Intimata apreciază că, în al doilea capăt de cerere, instanța de fond a dat o soluție legală și temeinică, făcând o motivare concretă, concisă și clară, lipsită de echivoc.

Corect este reținut aspectul că actul constitutiv reprezintă voința acționarilor care nu-și pot ataca propriul act de constituire, act perfect legal.

Dispozițiile legale nu statuează posibilitatea că acționarii să atace în justiție dispozițiile statuare, să-și înfrângă printr-un astfel de demers judiciar propria voința.

De asemenea, cu privire la Hotărârea 10/15.01.2011, instanța de fond s-a pronunțat corect, apreciind că au fost respectate - de către membrii consiliului de administrație - dispozițiile art. 144 alin.1 din Legea 31/1990, ținând seama de argumentele aduse de intimată în apărare, prin întâmpinare și concluzii scrise, precum și de probatoriul administrat în cauză.

În recurs nu au fost administrate înscrisuri noi.

Examinând actele și lucrările dosarului, Curte apreciază că recursul este întemeiat, însă în limitele ce urmează a fă expuse.

Astfel, prin cererea cu care a învestit instanța de fond, S_________ de Investiții Financiare „M______” SA a solicitat, în contradictoriu cu ________________________ hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor nr. 2 din 14.03.2011, a oricăror alte prevederi ale actului constitutiv actual sau anterior acestei modificări și care impun sarcini noi pentru deținătorii de acțiuni emise de pârâtă, aduc atingeri dreptului de proprietate sau a altor drepturi recunoscute de lege acționarilor, impun tot felul de termene și sancțiuni și, în esență, avantajează, în orice mod, unul sau mai mulți acționari ori terțe persoane , în detrimentul intereselor acționarului vânzător, precum și anularea hotărârii Consiliului de Administrație nr. 10 din 15.01.2011, publicată în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a, nr. 991 din 25.03.2011.

Prin hotărârea nr. 2 din 14.03.2011, Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor a aprobat - în art. 1- modificarea prevederilor actului constitutiv al __________________ privire la cesionarea de acțiuni.

Astfel, s-a decis că art. 12 din actul constitutiv „Cesiunea acțiunilor” să prevadă, în alin.7, că, sub sancțiunea nulității cesiunii, tuturor acționarilor societății li se va acorda un drept de preemțiune la cumpărarea acestora, la preț egal, ce poate fi exercitat în termen de 90 de zile (socotit pe zile libere, conform art. 101 alin.1 Cod procedură civilă), de la data publicării notificării de cesionare, prin afișare la sediul societății.

S-a decis, de asemenea, că alin.8 să stipuleze că, în cazul în care mai mulți acționari își exprimă, în interiorul termenului de preemțiune, intenția de a cumpăra acțiunile ofertate, acestea li se vor repartiza proporțional cu cota de capital pe care o dețin în societate.

Alineatul 9 s-a modificat, în sensul că, în cazul în care niciunul dintre acționarii societății nu își exprimă, în interiorul termenului de preemțiune, intenția de cumpărare, acționarul cedent va putea transmite acțiunile către orice persoană, fără , însă , ca prețul cesiunii să poată fi mai mic decât cel cuprins în oferta de cedare.

Tot astfel, s-a decis ca alin.10 să prevadă că, dacă nici astfel nu se obține prețul din oferta de cedare, în cazul în care ofertantul dorește să vândă acțiunile la un preț mai mic, va trebui să reia procedura cu acționarii existenți ai societății, cărora le va acorda un nou termen de preemțiune de 90 de zile.

În alin.13 s-a statuat că consiliul de administrație al societății sau, după caz, societatea independentă care ține registrul acționarilor va avea dreptul să refuze înscrierea în registrul acționarilor a cesiunilor încheiate cu nerespectarea procedurii instituite în alineatele anterioare.

Curtea reține că, potrivit art. 8 litera f ind.2 din Legea nr. 31/1990, prin actul constitutiv se pot institui restricții cu privire la transferul acțiunilor, printre aceste restricții fiind și dreptul de preemțiune.

Totodată, textul prevede și obligativitatea ca, în actul constitutiv al societății, să fie menționate restricțiile instituite.

Astfel, atât timp cât legea prevede posibilitatea de a se restricționa dreptul de cesionare a acțiunilor, instituirea unui drept de preemțiune nu este nelegală.

Însă, în legătură cu acest drept, prevăzut de lege, o importanță deosebită o are modul în care se instituie, atunci când se apelează la o astfel de restricție.

În acest sens, Curtea apreciază că instituirea unui dublu drept de preemțiune, în favoarea acționarilor societății - unul, la preț egal cu cel din oferta de cesionare, iar altul la un preț mai mic , dacă acțiunile nu au fost transmise la prețul din prima ofertă - , precum și regula repartizării proporționale a acțiunilor ofertate cu cotele de capital deținute de asociații care și-au exprimat intenția de a cumpăra, în cadrul termenului de preemțiune, nu au efecte benefice pentru toți asociații, în sensul că această restricție nu constituie pentru toți acționarii un mijloc pentru a-și mări participația în societate.

Curtea constată că, în cazul exprimării intenției de cumpărare a acțiunilor de către mai mulți acționari, în cadrul celor două termene de preemțiune, regula repartizării acțiunilor proporțional cu cotele de capital deținute de acționarii respectivi rezervă avantaje acționarului majoritar , în detrimentul acționarilor minoritari.

De altfel, acest aspect a fost recunoscut și de către intimată , care , la instanța de fond, a susținut că procedura de cesionare a acțiunilor, instituită prin modificările actului constitutiv , reprezintă o garanție a acționarilor minoritari că își vor păstra procentul de participare la capitalul social al societății.

Ori, o asemenea garanție corespunde numai interesului acționarului majoritar care își menține poziția în cadrul societății, acționarii minoritari neavând posibilitatea , în acest mod, de a-și majora procentul de participare la capitalul social al societății.

Curtea notează că art. 8 lit. f ind.2 din Legea nr. 31/190 instituie obligația ca în actul constitutiv să se înscrie „orice restricții” în legătură cu transferul acțiunilor, însă aceste restricții nu pot opera, în orice condiții.

Prin urmare, hotărârea contestată a fost luată cu intenția de a-i prejudicia pe acționarii minoritari, contrar interesului general al societății.

Concluzia Curții este determinată și de faptul că art. 136 ind.1 din Legea nr. 31/1990 instituie principiul exercitării cu bună credință a dreptului de proprietate asupra acțiunilor.

Aceasta presupune că transmiterea acțiunilor și restricțiile convenționale pentru exercițiul acestei transmiteri derivă din calitatea de acționar și orice măsură, indiferent că se instituie drepturi care ar putea să privească în viitor patrimoniul acționarului, vizează interesul legitim al acționarilor care, în prezenta cauză, se traduce în recunoașterea unui drept de preemțiune și a unei proceduri instituite pentru valorificarea acestui drept în favoarea acționarilor care doresc să-și transmită acțiunile și nu, în detrimentul lor.

Astfel, restricțiile instituite în alineatele mai sus menționate privesc exercițiul dreptului de proprietate de către acționari și orice restricție pentru a fi justificată – prin raportare la prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO - trebuie să aibă la bază interesul societar și să fie proporțională cu acest interes.

Instituirea unui dublu drept de preemțiune - prin alineatele 7,10 ale art. 12 din actul constitutiv, modificat prin hotărârea contestată în cauza dedusă prezentei judecăți - este disproporționată față de scopul urmărit, respectiv, mărirea participațiilor acționarilor în societate și afectează însăși substanța dreptului de proprietate asupra acțiunilor.

De asemenea, așa cum s-a menționat deja, regula repartizării acțiunilor, proporțional cu cota de capital deținută de acționarii care și-au exprimat intenția de cumpărare, în cadrul termenului de preemțiune, nu este justificată de interesul comunal al acționarilor, ci este destinată să favorizeze acționarii majoritari, în detrimentul celor minoritari.

Față de cele expuse, Curtea apreciază că, prin modificarea actului constitutiv, transmiterea acțiunilor a fost restricționată prin instituirea unui dublu drept de preemțiune, iar în exercitarea acestuia au fost stabilite condiții excesive, care au fost îndreptate către acționarul minoritar, prin folosirea poziției majoritare care constituie o manifestare a abuzului de drept, a poziției dominante în luarea deciziilor în societate.

Susținerea recurentei referitoare la faptul că nu ar fi votat în cunoștință de cauză, deoarece nu s-ar fi prezentat o justificare clară a necesității pentru societate de a se dispune modificarea actului constitutiv nu este întemeiată.

Astfel, justificarea unei modificări a actului constitutiv în sensul restricționării transferului de acțiuni este dată de prevederile art. 8 litera f din Legea nr. 31/1991, cu precizarea că aceste restricții trebuie să fie instituite în ceea ce-i privește pe toți acționarii și să nu fie excesive.

Curtea urmează să înlăture și criticile recurentei referitoare la soluția de respingere a cererii de anulare a hotărârii consiliului de administrație, deoarece motivarea instanței de fond, deși concisă și sintetică, răspunde exigențelor art. 261 alin.1 pct. 5 Cod procedură civilă, astfel că motivul de recurs prevăzut de art.304 punctul 7 nu este incident în cauză.

Mai mult, în doctrina s-a exprimat , în mod constant, opinia conform căreia anularea deciziilor consiliului de administrație este doar la latitudinea adunării generale, ca organ deliberativ al persoanei juridice, aceasta din urma fiind singura în măsură să decidă asupra legalității și oportunității acelor decizii.

Persoanelor interesate au posibilitatea să atace în justiție hotărârile adunării generale prin care s-au respins cererile de anulare a deciziilor consiliului de administrație, astfel că acestea din urmă nu scapă controlului exercitat de către instanțele judecătorești.

Curtea apreciază a fi neîntemeiate și susținerile intimatei referitoare la imposibilitatea acționarilor de a ataca în justiție dispozițiile statutare, deoarece și-ar înfrânge într-un demers judiciar propria voință.

Aceste susțineri sunt contrazise, pe de o parte , de faptul că în prezenta cauză nu s-au atacat dispozițiile statutare, ci hotărârea de modificare a actului constitutiv, iar, pe de altă parte, de prevederile art. 132 alin.2 din Legea nr. 31/1990, care prevăd că hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a , de oricare dintre acționarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra și au cerut să se însereze aceasta în procesul-verbal al ședinței.

Aceste dispoziții reglementează calea de atac împotriva hotărârilor, luate de adunarea generală a acționarilor, la modul general, ele fiind aplicabile și în cazul hotărârilor luate de adunarea generală extraordinară a acționarilor.

Față de cele ce preced, Curtea reține că tribunalul a procedat la o greșită aplicare a prevederilor legale în materie, ceea ce face operant motivul de recurs prevăzut de art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă.

În consecință, în baza art. 312 alin.1 teza I Cod procedură civilă, se va admite recursul declarat de S_________ de Investiții Financiare „M______” SA și se va reforma în parte sentința tribunalului , conform mențiunilor din dispozitiv.

Curtea constată că, deși recurenta a invocat și motivul de modificare înscris în art. 304 punctul 8 Cod procedură civilă, criticile dezvoltate de aceasta nu sunt susceptibile de a fi încadrate în textul indicat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

Decide:

Admite recursul formulat de S_________ de Investiții Financiare „M______” SA Bacău împotriva sentinței civile nr. 2099 din 3.10.2011 pronunțată de Tribunalul V_____, sentință pe care o modifică în tot.

Admite în parte cererea formulată de S_________ de Investiții Financiare „M______” SA Bacău, în contradictoriu cu pârâta _______________________.

Dispune anularea parțială a hotărârii nr. 2 a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor din data de 14.03.2011, în ceea ce privește art. 1 aliniatele 7,8,9,10 și 13, hotărâre aflată la filele 32-33 dosar fond.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 9.03.2012.

Președinte, G_______ P_____	Judecător, E____ G________	Judecător, A______ E____ A_______
	Grefier, C_______ A_________

Red PG

Tehnored AC

2 ex/5.04.2012

Tribunalul V_____: V_____ A_______