DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL C______

SECȚIA A II-A CIVILĂ

DECIZIA NR. 548/2014

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 03 DECEMBRIE 2014

PREȘEDINTE M______ M__

JUDECĂTOR R___ M______

GREFIER N_______ B_____

Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamanții P_____ G____, P_____ D______ prin mandatar P_____ G____, B_____ M______ C_____ prin mandatar P_____ G____, B_____ M____ prin mandatar P_____ G____, Ț___ E_____ (FOSTĂ CORABIE) prin mandatar P_____ G____, D_________ VETUȚA prin mandatar P_____ G____, D_________ I__ prin mandatar P_____ G____, B_____ A__-M____ prin mandatar P_____ G____, A_____ I__ prin mandatar P_____ G____, M_____ S______ prin mandatar P_____ G____, I_______ V_____-M_____ prin mandatar P_____ G____, M_____ A_____ prin mandatar P_____ G____, împotriva sentinței nr. 191/2014 din data de 17 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul D___ Secția a-II-a Civilă, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata pârâtă T___ SA C______, având ca obiect acțiune în anulare a hotarârii A__.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul reclamant P_____ G____ personal și în calitate de mandatar al apelanților reclamanți P_____ D______, B_____ M______ C_____, B_____ M____, Ț___ E_____ (FOSTĂ CORABIE), D_________ VETUȚA, D_________ I__, B_____ A__-M____, A_____ I__, M_____ S______, I_______ V_____-M_____ și M_____ A_____.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul a fost declarat și motivat în termen și timbrat conform cerințelor legale.

Avocat Săuleanu L_____ reprezentând intimata pârâtă T___ SA C______ depune împuternicire avocațială și extras din Legea nr.1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației republicată 2014.

Apelantul reclamant P_____ G____ personal și în calitate de mandatar al apelanților reclamanți solicită respingerea apărărilor și argumentelor invocate de intimata pârâtă prin întâmpinare, admiterea apelului așa cum a fost formulat, conform motivelor, anularea sentinței apelate, judecarea procesului evocând fondul și în consecință, admiterea cererii reclamanților dispunând constatarea nulității sau, în subsidiar anularea hotărârii atacate.

Avocat Săuleanu L_____ reprezentând intimata pârâtă T___ SA C______ solicită respingerea apelului, fără cheltuieli de judecată.

Cu privire la prima critică invocată în motivele de apel, respectiv motivarea succintă care ar echivala cu o nemotivare, solicită respingerea acestuia.

Consideră că în hotărârea pronunțată, instanța de fond a răspuns și a argumentat suficient soluția pe care a pronunțat-o.

Cu privire la celelalte două critici, arată că, se pune problema în ce măsură se poate ca prin hotărâre A__ să limiteze dreptul mandatarului.

Se face într-adevăr referire la prevederile art. 125 alin. 1 care în anul 2006 au fost modificate, dar se pune problema în ce măsură acum, în lipsa uni text de lege expres, este posibilă limitarea de către societatea pe acțiuni.

Legiuitorul a abrogat o obligativitate dar nu a introdus o interdicție. S-a abrogat restricția.

Din această perspectivă, consideră că nu se poate spune că se aduce atingere dreptului acționarilor care pot vota personal, pot da mandat dar unui acționar nu unui terț.

Astfel, precizează că de fapt și prima interdicție și cea de-a doua cu privire la uzufruct țin de natura societății T___ SA C______ care este singura societate în care în mod real acționarii au controlat societatea.

Apelantul P_____ G____, pentru a trece peste interdicțiile stabilite de lege și statut a luat procuri de la toți acționarii și a constituit și un uzufruct pentru a putea controla votul altora prin mai multe acte juridice.

Arată că, dispozițiile art. 8 lit. f² din Legea 31/1990 dau posibilitatea asociaților și acționarilor să introducă orice restricții cu privire la cesiunea de acțiuni. Deci se poate pune o interdicție pe uzufruct.

Consideră că nu s-a încălcat dreptul de proprietate, acționarii pot să înstrăineze uzufructul dar numai în procent de 1%.

Avocat Săuleanu L_____ reprezentând intimata pârâtă precizează că extrasul din Legea nr.1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației republicată 2014 a fost depus ca o dovadă în materie societară, la articolul 39 din această lege este prevăzut faptul că orice acționar membru cooperator nu poate fi reprezentat decât tot de un alt membru cooperator acționar.

Apelantul reclamant P_____ G____ arată că, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus că mandatul nu poate fi restrâns în condițiile în care dreptul de proprietate îi conferă proprietarului de drept să dispună de dreptul său.

C U R T E A

Asupra apelului de față constată următoarele:

P___ sentința nr. 191/2014 din data de 17 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul D___ Secția a-II-a Civilă, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX a fost respinsă cererea formulată de reclamanții P_____ G____, P_____ D______, B_____ M______ C_____, B_____ M____, Ț___ E_____ (fostă Corabie), D_________ Vetuța, D_________ I__, B_____ A__-M____, A_____ I__, M_____ S______, I_______ V_____-M_____, M_____ A_____, în contradictoriu cu pârâtul T___ SA C______.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:

La data de 10.04.2014, reclamanții P_____ G____, P_____ D______, B_____ M______ C_____, B_____ M____, Ț___ E_____ (fostă Corabie), D_________ Vetuța, D_________ I__, B_____ A__-M____, A_____ I__, M_____ S______, I_______ V_____-M_____, M_____ A_____ în contradictoriu cu pârâtul T___ SA C______, în principal, au solicitat instanței constatarea nulității solicitând absolute a Hotărârii nr. 65/17.03.2014 și în consecință, constatarea nulității actului constitutiv unic modificat ca urmare a adoptării Hotărârii atacate, ca act subsecvent. În subsidiar, se solicită anularea Hotărârii nr. 65/17.03.2014 și în consecință, constatarea nulității actului constitutiv unic.

Totodată, s-a cerut instanței să dispună suspendarea vremelnică a executării Hotărârii nr. 65/17.03.2014 a T.C.I.F. SA C______, fără somație și fără trecerea vreunui termen, până la soluționarea acțiunii în constatarea nulității/în anulare pe fond, motivat de faptul că prin aplicarea Hotărârii atacate, care conține clauze adoptate cu încălcarea normelor de drept de ordine publică ce reglementează dreptul acționarilor de a participa la adunările generale și de a vota la următoarea AGOA convocată pentru datare 24.04.2014 pentru aprobarea situațiilor financiare, alegerea membrilor CA și numirea auditorului financiar, acționarii minoritari, printre care se numără și reclamanții, vor fi păgubiți prin efectele anulării sau îngrădirii următoarelor drepturi intangibile: dreptul de a participa la adunările generale ale acționarilor; dreptul de a vota; dreptul de a încredința exercițiul dreptului de vot unui terț; dreptul la protejarea voinței sociale; dreptul de proprietate asupra acțiunilor; dreptul la egalitate de tratament; dreptul de control asupra societății; dreptul de a fi ales în organele de conducere; dreptul de a alege organul de administrare al societății.

În motivare a arătat că față de etapa operațiunilor premergătoare întrunirii AGEA și exercitării dreptului de vot formulează următoarele critici care privesc iregularitățile în desfășurarea ședințelor CA, fie erori de formulare sau omisiuni de reformulare pentru punerea textului în acord cu legislația actualizată datorate superficialității cu care a fost tratată problema modificării actului constitutiv unic, fie intervenții neautorizate asupra textului oficial al Actului constitutiv unic.

Astfel, la data de 10.02.2014 a fost convocat în ședință Consiliul de Administrație al a T___ SA C______, cu participarea ca invitați a domnilor C______ O_______, T_____ C_________, S_____ E______ și I______ C_____ (persoane cu funcții de conducere).

Analizând Decizia nr. 2 din 10.02.2014 a constatat că s-a decis asupra unor subiecte care în lipsa consemnării în procesul verbal de ședință a dezbaterii și votării lor, acestea nu există, iar conform adagiului " quod nullum est, nullum producit effectum"(ceea ce nu este nu poate produce nici un efect).

Referitor la această Decizie, criticile reclamanților vizează faptul că în afara punctului 1, care apare în procesul verbal ca fiind aprobat prin votul unanim al membrilor CA, celelalte puncte apar în decizie deși nu sunt consemnate ca fiind dezbătute și aprobate în cadrul ședinței.

Mai mult decât atât, apare ca nefirească stabilirea unei date de referință, în condițiile în care aceasta este specificată acțiunilor la purtător, ori T___ SA C______ este emitent de acțiuni nominative sub formă dematerializată, astfel că toți acționari au un drept absolut, cu caracter personal, nepatrimonial, izvorât din dreptul de proprietate asupra acțiunilor, de a participa la adunările generale ale acționarilor, drept care presupune prerogativa ocrotită legal a persoanelor ce dețin acțiuni ale unui emitent, indiferent de nivelul deținerilor avut anterior, de a avea acces în spațiul unde se desfășoară ședința adunării generale și de a fi prezent la lucrările acesteia pe tot parcursul desfășurării ei.

Stabilirea unei date de referință anterioare cu 30 de zile datei întrunirii A__, pentru a stabilii acționarii îndreptățiți să fie înștiințați și să voteze contravine prevederilor statutare cuprinse în art. 10(2) care conferă dreptul de a participa la adunare tuturor acționarilor care, la data întrunirii A__, sunt înscriși în registrul acționarilor ținut în condițiile legii.

O problemă majoră a fost sesizată odată cu publicarea convocatorului AGEA în ziarul Cuvântul Libertății din data de 13.02.2014 și în Monitorul Oficial nr. 915 din aceeași dată, în sensul că între forma modificărilor avută la dispoziție de către membrii CA la momentul exprimării votului (filele 47 și 48) și forma publicată (fila 48) apare o diferență, în sensul că în forma publicată s-a procedat, ulterior aprobării modificărilor prin vot în CA, la adăugarea unui alineat nou la art. 11 supus modificării, respectiv " și Alineatul (12) cu următorul cuprins: " limitele prevăzute la alin. 8 și alin. 9, respectiv 1% într-un an și 10% din totalul acțiunilor se aplică corespunzător dobândirii dreptului de uzufruct asupra acțiunilor".

Reclamanții privitor la actualizarea Actul constitutiv unic înregistrat la ORC de pe lângă Tribunalul D___ sub nr. xxxxx/20.03.2014 formulează următoarele critici:

Deși aspectele privind procedura de înregistrare în registrul comerțului a mențiunilor solicitate ar trebui atacate prin plângere adresată Tribunalului D___ în condițiile art. 6 alin (3)-(5) și urm. din OUG 116/2009, înțelegem, fără a formula explicit o plângere, să criticăm aspectul formal al cererii de înregistrare în registrul comerțului, pornind de la greșita indicare a domiciliului semnatarului cererii (C______ în loc de ______________________________ a calității semnatarului cererii ("asociat -nici măcar "acționar"- în loc de "Președinte al CA, mandatat prin Hotărârea nr. 65/17.03.2014), greșita indicare a numelui societății (T___ SA în loc de T.C.I.F. SA C______), greșita indicare a nr. de ordine al societății (J16/3102/92 în loc de JXXXXXXXXXXXX), greșita indicare a mențiunilor ce se dorea a fi înregistrate ("altele" în loc de "act constitutiv actualizat").

Apreciază că deși prin cererea de înregistrare în registrul comerțului nu s-a solicitat înregistrarea mențiunilor referitoare la actul constitutiv actualizat, ci "altele" nespecificate, aspect ce apare formulat în chiar preambulul Rezoluției directorului ORC D___, în fapt este dispusă admiterea cererii și înregistrarea în registrul comerțului a mențiunilor privitoare la "alte mențiuni" și depunerea actului constitutiv actualizat.

Se mai arată că, promovând Actul constitutiv unic în forma actuală, consiliul de administrație al societății ignoră faptul că prin actul constitutiv acționarii nu pot să deroge de la dispozițiile stabilite imperativ de lege. Împrejurarea că Actul constitutiv reprezintă voința acționarilor nu este de natură să-i confere prioritate în aplicare, deoarece ar echivala cu o eludare a Legii nr.31/1990 și ale prevederilor art. 33 din Actul constitutiv.

S-au formulat următoarele critici cu privire la motivele de nulitate absolută decurgând din încălcarea unor norme de ordine publică cât și cu privire la motivele de anulare a hotărârii atacate, decurgând din încălcarea unor norme legale supletive.

Privitor la Hotărârea nr.65/17.03.2014 a AGEA au fost formulate critici fața de modificarea adusă art. 10(2) în sensul că prevederea "prin mandatar" se înlocuiește cu "prin mandatar, care trebuie să dețină și calitatea obligatorie de acționar" astfel că art. 10(2) reformulat sub forma " Au dreptul să participe la adunările generale personal sau prin mandatar, care trebuie să aibă și calitatea obligatorie de acționar (cu procură specială sau procură al cărei model și condiții de prezentare vor fi stabilite de către consiliul de administrație, cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind reprezentarea) toți acționarii care. la data întrunirii A__ sunt înscriși în registrul acționarilor, ținut în condițiile legii" conduce la limitarea dreptului de a participa la adunările generale ale acționarilor, drept care presupune prerogativa, ocrotită legal, a unei persoane ce deține acțiuni ale unui emitent, de a avea acces în spațiul unde se desfășoară ședința adunării generale și de a fi prezent la lucrările acesteia pe tot parcursul desfășurării ei.

Dreptul de a participa la adunările generale, ordinare sau extraordinare, izvorăște din dreptul de proprietate asupra acțiunilor, fiind un drept absolut, cu caracter personal, nepatrimonial, iar prin actul constitutiv, acționarii nu pot să deroge de la dispozițiile stabilite imperativ de lege.

Normele de drept ce reglementează dreptul acționarilor de a participa la adunările generale fiind de ordine publică, apreciem ca fiind lovită de nulitate absolută hotărârea atacată și, pe cele de consecință și clauzele din actul constitutiv unic astfel modificat care restrâng, în orice manieră, acest drept.

O altă critică vizează faptul că în art. 11 a fost înlocuită expresia "cesiunea acțiunilor" cu expresia `transmiterea acțiunilor", precum și modificarea art. 11(1) în sensul că prevederea "cesiunea parțială sau totală" se înlocuiește cu "transmiterea parțială sau totală". Se critică de asemenea mențiunile prevăzute la art. 11 (2) în sensul că prevederea "semnată de cedent și de cesionar" se înlocuiește cu "semnată de vechiul proprietar și de noul proprietar", pornind de la prevederile Legii societăților nr. 31/1990, care in art. 98(1) prevede: "Dreptul de proprietate asupra acțiunilor nominative emise în formă dematerializată șe transmite prin declarație făcută la registrul acționarilor, semnată de cedent și de cesionar sau de mandatarii lor. P___ actul constitutiv se pot prevedea si alte forme de transmitere a dreptului de proprietate asupra acțiunilor."

Au susținut reclamanții că din analiza textului se observă că legiuitorul lasă la latitudinea voinței societare prevederea altor forme de transmitere a dreptului de proprietate asupra acțiunilor, nicidecum redefinirea cu alți termeni a acestei proceduri juridice definite prin textul de lege sau a părților implicate.

Astfel după cum este judicios stabilit, transmiterea vizează dreptul de proprietate și nicidecum acțiunile în sine, pentru că acestea sunt emise sub formă dematerializată, sub forma certificatului de acționar.

Se mai arată că introducerea art.11(10) cu următorul conținut: "orice alte acte juridice care au ca obiect acțiunile, inclusiv constituirea unui uzufruct asupra acțiunilor, se pot încheia numai între acționari" pornind de la art. 8 (f²) din Legea societăților nr. 31/1990 care prevede :"Actul constitutiv al societății pe acțiuni va cuprinde: orice restricție cu privire la transferul de acțiuni" și nicidecum restricții privind drepturile titularului de acțiuni de a-și manifesta dreptul de dispoziție sau dreptul de folosință, privite ca dezmembrământ al dreptului de proprietate asupra acțiunilor.

Prevederea din art. 8 (f²) în sensul posibilității ca în actul constitutiv să se introducă „orice restricții" în legătură cu transferul acțiunilor nu are și semnificația „în orice condiții" și, oricum, se referă strict la restricții privind transferul dreptului de proprietatea și nicidecum la alte operațiuni juridice în legătură cu dreptul de proprietate asupra acțiunilor.

P___ urmare, nu legalitatea unor astfel de clauze restrictive este pusă la îndoială, ci exercițiul acestui drept.

Raportat la această prevedere, voința societară a impus restricții de achiziționare a acțiunilor prin art. 11(8) care prevede: "Niciun acționar sau angajat al societății nu poate să dobândească într-un exercițiu financiar mai mult de 1% (1397) din totalul acțiunilor reprezentând capitalul social al societății și prin art. 11(9) care prevede: "Niciun acționar al societății nu poate să dobândească, prin acte între vii, mai mult de 10 % din totalul acțiunilor reprezentând capitalul social al societății, restricții la care s-a achiesat.

Ori din această perspectivă, introducerea prevederii menționate limitează în fapt: dreptul de a participa la adunările generale extraordinare ale acționarilor, ca manifestare a dreptului de dispoziție, privit ca dezmembrământ al dreptului de proprietate asupra acțiunilor în situația exprimării dreptului de vot în cazul acțiunilor grevate de uzufruct; dreptul de a participa la adunările generale ordinare, ca manifestare a dreptului de folosință în situația exprimării dreptului de vot în cazul acțiunilor grevate de uzufruct.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe prevederile: art. 21, 57 din Constituția României; art. 6(1) din Convenția Europeană a drepturilor omului și art. 1 din Protocolul nr. 1; art.10 din Declarația universală a drepturilor omului; art.14 pct.1 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice; art. 1(1), 8(f²), 94(1), 97, 98(1), 101,102(1).116(1 )(7). 120, 125. 126, 127, 128, 129(7), 133(1)(2)(3)(5), 137,141(5), 144¹ și 177(1 )c din Legea nr. 31/1990; art. 996 și urm. Noul Cod procedură civilă; art. 12(1), art. 15, art. 551, art. 703 și urm., art. 1295-1314 Cod civil; Legea nr. 287/2009; Legea nr. 134/2010; art. 79 din Legea nr. 76/2012; Actului constitutiv unic xxxxx/21.04.2011.

La data de 14.04.2014, prin sentința nr. 98/2014, Tribunalul D___ a respins cererea formulată de reclamații privind suspendarea vremelnică a executării Hotărârii nr. 65/17.03.2014 a T.C.I.F. SA C______.

La data de 12.05.2014 ____________ depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată

În susținere a arătat că criticile formulate de reclamanții nu au relevanță din perspectiva interesului acționarilor căci nu există nicio vătămare odată ce convocatorul a fost publicat iar dreptul la informare al acționarilor respectat.

Pârâta a mai arătat că reclamanții invocă o ________ nereguli în procedura de înregistrare în Registrul Comerțului a mențiunilor, însă aceștia precizează expres că nu înțeleg să formuleze o plângere așa cum prevede OUG nr. 116/2009, condiții în care astfel de critici neputând fi analizate pe cale acțiunii în anulare.

Cu privire la criticile formulate față de hotărârea AGEA pârâta a arătat că reclamanții nu invocă un temei de drept ci doar fac aprecieri generale cu privire la limitarea dreptului de a participa la A__..

P___ modificarea adusă, nu s-a limitat dreptul acționarilor de a participa la A__, de a se prezenta în spațiul unde se desfășoară, reclamanții neaducând o dovadă în acest sens cu atât mai mult cu cât pe data de 24.04.2014 s-a desfășurat o A__ ordinară. Aceștia au acces în mod direct fără vreo restricție, și numai indirect, în măsura în care vor să acorde un mandat, acesta trebuie dat tot unui alt acționar, condiție votată de acționari prin raportare la caracterul închis al societății și prin protejarea intereselor acestei societății de persoane străine de aceasta.

Susține pârâta că scopul acestor limitări sau procentul de 1% este acela de a respecta caracterul de societate închisă dar și al celorlalte interdicții aprobate de asociați, respectiv condiția ca nici un acționar să nu dobândească într-un exercițiu financiar mai mult de 1% din totalul acțiunilor, precum și condiția dobândirii în total până la 10 %. Aceste două procente aprobate de acționari și necontestate niciodată au avut tocmai menirea de a menține un echilibru societar de a împiedica orice abuz de majoritate prin deținerea de către o persoană a unui număr mare de acțiuni.

De asemenea, susține că modificarea art. 11 în sensul că termenul de "cesiunea acțiunilor" s-a înlocuit cu "transmiterea acțiunilor" este în concordanță cu textul art. 98 din Legea nr. 31/1990, care se referă la transmiterea dreptului de proprietate asupra acțiunilor nominative. Este evident că formula anterioară avea o sferă restrânsă la cesiunile de acțiuni iar nu la orice modalitate de transmitere a acțiunilor, condiții în care din perspectiva voinței acționarilor societate să fie închisă, implicit formularea textului trebuia să privească toate formele de transmitere.

Cu privire la critica adusă de reclamanți referitor la introducerea art. 11 alin. 10 care prevede că " orice alte acte juridice care au ca obiect acțiunile, inclusiv constituirea unui uzufruct asupra acțiunilor", a arătat că legea nr. 31/1990 nu interzice o astfel de posibilitate ci, dimpotrivă, atât timp cât dă posibilitatea introducerii unor restricții cu privire la transfer, cu atât mai mult este posibilă inserarea în actul constitutiv a unei clauze cu privire la limitarea modalității de constituire a unui uzufruct care este un dezmembrământ al dreptului de proprietate.

De fapt, prin introducerea acestui art. 11 alin. 10 nu s-a realizat o modificare de substanță a actului constitutiv ci doar s-a realizat o corelație a acestui articol cu dispozițiile care reglementează caracterul închis al societății. Cu alte cuvinte, dacă încă de la începutul constituirii societății acționarii au înțeles ca dobândirea de acțiuni să se facă numai între acționari, cu atât mai mult constituirea unui uzufruct nu poate încălca această voință a acționarilor, neavând relevanță motivele care justifică constituirea unui uzufruct, cum nu au relevanță nici motivele pentru vinderea acțiunilor, importanță având condițiile în care astfel de acte juridice se pot încheia. Drepturile nu sunt limitate, acționarul putând vinde acțiunile, poate constitui un uzufruct sau poate da mandat dar cu respectarea condițiilor statutare.

Trebuie observat faptul că toate modificările care au fost criticate nu sunt decât corecții în aplicarea conformă a caracterului de societate închisă pe care acționarii au înțeles să-l dea societății.

Cu alte cuvinte, modificările aduse nu sunt limitări noi ci doar respectarea voinței acționarilor majoritari care înțeleg să mențină caracterul de societate închisă. Modificările criticate nu constituie elemente de noutate în esență ci doar menținere și explicitare a dispozițiilor actului constitutiv.

În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 8, 98, 125, 132, 133 din Legea nr. 31/1990, art. 205 Cod procedură civilă.

Analizând actele și lucrările cauzei, tribunalul a reținut că reclamanții au solicitat constatarea nulității, respectiv, anularea hotărârii nr. 65/17.03.2014 a adunării generale a T___ SA la care nu au participat.

P___ această hotărâre a fost modificat actul constitutiv al societății stabilindu-se că:

- mandatarii acționarilor la adunarea generală trebuie să aibă în mod obligatoriu calitatea de acționar;

- acțiunile și drepturile reprezentate nu pot depășii cumulat 1% din capitalul social;

- termenul de " cesiunea acțiunilor " se înlocuiește cu cel de "transmiterea acțiunilor";

- actele juridice având ca obiect acțiunile se pot încheia numai între acționari.

În speță, societatea în discuție este una de tip închis, așa încât este firesc ca în actul său constitutiv să existe restricții în ceea ce privește libera transferabilitate a acțiunilor și distribuirea de valori mobiliare către public.

Pe de altă parte, condițiile mandatului de reprezentare pot fi stabilite în corelație cu interesele acționarilor din societatea de tip închis, fără ca acest aspect să poată fi apreciat ca vexatoriu pentru exercitarea dreptului de vot de către aceștia.

Niciuna din modificările aduse actului constitutiv nu sunt prohibite de lege și nu lezează drepturile reclamanților, motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 132 din Legea nr. 31/1990 cererea a fost respinsă ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții P_____ G____, P_____ D______ prin mandatar P_____ G____, B_____ M______ C_____ prin mandatar P_____ G____, B_____ M____ prin mandatar P_____ G____, Ț___ E_____ (FOSTĂ CORABIE) prin mandatar P_____ G____, D_________ VETUȚA prin mandatar P_____ G____, D_________ I__ prin mandatar P_____ G____, B_____ A__-M____ prin mandatar P_____ G____, A_____ I__ prin mandatar P_____ G____, M_____ S______ prin mandatar P_____ G____, I_______ V_____-M_____ prin mandatar P_____ G____, M_____ A_____ prin mandatar P_____ G____, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Susțin apelanții că instanța de fond fără a evoca fondul cauzei, nu se pronunță pe cele două capete de cerere, individual, dar respinge cererea în ansamblul ei, ca nefondată, cu o motivare succintă prin care constată că niciuna dintre modificările aduse Actului Constitutiv Unic nu este prohibită de lege și nu lezează drepturile reclamanților.

Obligația instanței de a-și motiva hotărârea adoptată, consacrată legislativ în dispozițiile art. 425 Cod procedură civilă are în vedere stabilirea în considerentele hotărârii a situației de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părților și punctul de vedere al instanței față de fiecare argument relevant și, nu în ultimul rând, raționamentul logico-juridic care a fundamentat soluția adoptată.

Precizează că, în practica judiciară s-a statuat că judecătorii sunt datori să arate în cuprinsul hotărârii motivele de fapt și de drept în temeiul cărora și-au format convingerea, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Mai învederează apelantul că, motivarea hotărârii trebuie să fie clară, precisă și inteligibilă, să nu se rezume la o înșiruire de fapte și argumente, să se refere la probele administrate în cauză și să fie în concordanță cu acestea, să răspundă în fapt și în drept la toate pretențiile și apărările formulate de părți și să conducă în mod logic și convingător la soluția cuprinsă în dispozitiv.

Cel de-al doilea motiv de apel vizează limitarea dreptului de a încredința în mod neîngrădit exercițiul dreptului de vot unui terț.

Susțin apelanții că în situația limitării dreptului de reprezentare la maxim 1% așa cum este prevăzut prin hotărârea atacată, devine aproape imposibilă desemnarea unor mandatari care să îndeplinească și condiția nerezonabilă de a fi la rândul lor acționari, în condițiile în care majoritatea acționarilor societății este formată din persoane cu vârste venerabile, care locuiesc în marea majoritate în mediul rural, care nu își permit financiar și nu găsesc nicio motivație să suporte costurile ocazionate de deplasarea la sediul social al societății și, mai mult, nu pot face față fizic rigorilor impuse de participarea personală la lucrările unei adunări generale, căutând în fapt să fie reprezentați nicidecum să reprezinte ei pe alții.

Consideră că impunerea obligativității ca mandatarul să fie obligatoriu un acționar al pârâtei, ba mai mult, acesta să nu poată reprezenta prin mandatul primit decât maxim 1% din numărul total de acțiuni al societății ridică, pe lângă problemele de încredere și probleme de ordin tehnic, în sensul că, pentru a respecta condițiile abuzive impuse, numai pentru acționarul luat ca exemplu, deținător al unui procent de 3,69% din acțiunile pârâtei, ar fi necesari 4 acționari diferiți care, în calitate de mandatari, respectând individual limita de reprezentare de maxim 1% impusă, să asigure reprezentarea acționarului mandant, aspect susținut și de faptul că, înțelegând rolul reprezentării în deblocarea mecanismului decizional, legiuitorul român a intervenit oportun, lărgind posibilitățile acționarilor care recurg la varianta votului prin mandatar, legiuitorul înlăturând din textul Legii nr. 31/1990 interdicția nerezonabilă ca reprezentarea să se poată realiza prin alte persoane decât acționarii.

Învederează apelanții faptul că au invocat și Decizia Curții Constituționale nr. 1196/20 septembrie 2011 prin care Curtea reține că doar reglementarea unor interdicții în anumite condiții expres și limitativ prevăzute de lege cu privire la dreptul de vot al acționarilor în cadrul adunărilor generale nu constituie măsuri discriminatorii în defavoarea lor și nici restrângeri ale libertății economice, ci reprezintă exclusiv o garanție a asigurării echilibrului între persoane cu interese contrare, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime.

Interpretarea per a contrariro, instituirea de către AGEA, prin hotărârea atacată pe fondul cauzei, a unor interdicții în afara condițiilor expres și limitativ prevăzute de lege cu privire la dreptul de vot al acționarilor în cadrul adunărilor generale, constituie măsuri discriminatorii în defavoarea acționarilor și restrângeri ale libertăților economice.

Sub rezerva acestor restricții, desemnarea reprezentantului este liberă. Nicio dispoziție legală nu limitează numărul de mandate de care poate dispuse același reprezentant în cadrul adunării generale ( exceptând cazul adunărilor constitutive ale societăților pe acțiuni constituite prin subscripție publică, în care, conform dispozițiilor art. 25 alin. 2 din Legea 31/1990 „nimeni nu poate reprezenta mai mult de 5 acceptanți”).

Un alt motiv de apel privește limitarea mijloacelor juridice de exercitare a dreptului de proprietate prin intermediul unui uzufructuar.

Apreciază apelanții că prin introducerea art. 11 (10) din Actul constitutiv unic al T___ SA C______, cu următorul conținut : „orice alte acte juridice care au ca obiect acțiunile, inclusiv constituirea unui uzufruct asupra acțiunilor, se pot încheia numai între acționari”, se limitează dreptul la proprietate, fiind introduse restricții privind drepturile titularului de acțiuni de a-și manifesta dreptul de dispoziție sau dreptul de folosință, privite ca dezmembrământ al dreptului de proprietate asupra acțiunilor.

Prevederea din art. 8 (f² ) din Legea societăților nr. 31/1990, în sensul posibilității ca în actul constitutiv să se introducă „orice restricții” în legătură cu transferul acțiunilor nu are semnificația „în orice condiții” și oricum, se referă strict la restricții privind transferul dreptului de proprietate și nicidecum la alte operațiuni juridice în legătură cu dreptul de proprietate asupra acțiunilor.

Astfel, susțin apelanții că tocmai în acest sens, după cum au învederat prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, au demonstrat că au fost aduse vătămări reclamanților, prin refuzul pârâtei de a permite exprimarea dreptului de vot unui uzufructuar cu motivația încălcării prevederilor art. 11 (10) din Actul constitutiv unic.

În condițiile în care mulți acționari au constituit un uzufruct asupra acțiunilor lor, prin acte autentice ce se află în circuitul civil dinainte de data adoptării restricțiilor pe care înțeleg să le conteste, apelanții nu înțeleg motivarea instanței de fond cum că nu le sunt lezate drepturile, în condițiile în care titularii drepturilor de uzufruct nu își pot exercita drepturile de vot datorită unor limitări vădit nelegale inserate în actul constitutiv prin clauza cu privire la limitarea modalității de constituire a unui uzufruct care este un dezmembrământ al dreptului de proprietate, în condițiile în care apelanții susțin că dezmembrămintele dreptului de proprietate asupra acțiunilor reprezintă mijloace juridice de exercitare a dreptului de proprietate prin intermediul altei persoane, decizia proprietarului exprimând în ultimă instanță modalitatea în care el a găsit să-și exercite dreptul de proprietate până la limitările date de lege, astfel că aceasta nu poate fi îngrădită prin voința societară.

În fapt, litigiul dedus judecății s-a născut și s-a conturat în jurul aplicării principiului majoritar ca element fundamental ce stă la baza funcționării societății. Problema care s-a ridicat a constat în identificarea acelor situații în care incidența principiului majoritar nu poate interveni, întrucât s-ar aduce o atingere gravă unor drepturi fundamentale ale acționarilor, unele de natură constituțională.

Apreciază apelanții că în cadrul voinței sociale nu a fost urmărit interesul social, care la rândul său trebuia să coincidă cu interesul comun al acționarilor, astfel că, prin deturnarea funcțiilor și principiului majorității s-a ajuns la abuzul de majoritate săvârșit în cadrul adunării generale a acționarilor și la prejudicierea intereselor legitime ale minoritarilor printre care se numără și reclamanții.

Curtea, analizând apelul în raport de dispozițiile art. 479 Cod procedură civilă și verificând în limitele cererii de apel stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, reține că acesta nu este fondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.

Primul motiv de apel vizează nepronunțarea judecătorului fondului pe ambele capete de cerere cu care a fost investit prin acțiune, precum și motivarea sumară a hotărârii, ceea ce echivalează în accepțiunea apelanților cu nemotivarea.

Analizând sentința atacată, în raport de cele două capete de cerere cu care a fost investită instanța de fond, Curtea reține că în dispozitivul sentinței , judecătorul fondului a respins acțiunea în totalitate, ceea ce înseamnă că urmare analizei celor două capete de cerere care rezultă din motivarea acesteia, a pronunțat în mod corect o soluție de respingere în ansamblu a acțiunii, nefiind necesar să se pronunțe în dispozitiv în sensul respingerii fiecărui capăt de cerere.

În ceea ce privește nemotivarea sentinței apelate, se observă că acest motiv este nefondat deoarece hotărârea cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței.

Pe de altă parte, Curtea reține că aceasta conține suficiente elemente care fac posibil controlul hotărârii în căile de atac. De altfel, judecătorul nu trebuie să răspundă în mod separat fiecărui argument, fiecărei nuanțe date de reclamant textelor pe care și-a întemeiat acțiunea. În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție Secția Comercială într-o decizie de speță.

În ceea ce privește al doilea motiv de apel ce vizează în opinia apelantei limitarea dreptului de încredința în mod neîngrădit exercițiul dreptului de vot unui terț, Curtea reține că și acesta este nefondat.

În esență, apelanții susțin că modificarea adusă actului constitutiv potrivit căreia mandatul pentru exercitarea dreptului de vot în adunările generale se poate da unui alt acționar încălcă dispozițiile art. 125 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 modificată.

Este adevărat că anterior modificării acestui text prin Legea 441/2006 acest lucru se prevedea în mod expres, însă prin această modificare legiuitorul a înțeles să lase la latitudinea asociaților posibilitatea instituirii anumitor restricții conform voinței societare.

Faptul că pot apărea diferite probleme de ordin practic în încredințarea mandatului nu prezintă relevanță juridică, ele putând fi soluționate cu prisosință în cadrul legislativ și al actului constitutiv al societății și nu constituie limitări în exercitarea dreptului de vot al minorității acționarilor.

În plus, dreptul de vot a rămas neatins de vreme ce acționarul are același număr de voturi corespunzător numărului de acțiuni deținute.

Hotărând astfel, acționarii societății în majoritate și-au exprimat voința de a realiza o protecție sporită a societății și respectarea caracterului de societate de tip închis.

Mai mult decât atât, această modificare a actului constitutiv a fost pusă în acord cu celelalte interdicții existente deja în actul constitutiv respectiv, interdicția ca un acționar să nu poată dobândi într-un exercițiu financiar mai mult de 1% din totalul acțiunilor dar nici ca un acționar să nu dobândească în totalitate, prin acte între vii, mai mult de 10% din totalul acțiunilor.

Aceste limitări sunt în concordanță cu dispozițiilor art. 8 lit. f² din Legea 31/1990, care prevăd în mod expres că actul constitutiv al societății pe acțiuni sau în comandită pe acțiuni poate cuprinde orice restricție cu privire la transferul de acțiuni.

P___ urmare, dispoziția în cauză din actul constitutiv nu afectează aplicarea principiului majorității și a principiului protecției acționarilor minoritari, aceasta reprezentând interesul comun consfințit în pactul societar.

Cu privire la ultimul motiv de apel ce se referă la limitarea mijloacelor juridice de exercitare a dreptului de proprietate prin intermediul unui uzufructuar, Curtea reține că este nefondat.

P___ motivele de apel se susține că prin introducerea art. 11 alin. 10 în actul constitutiv potrivit căruia constituirea unui uzufruct asupra acțiunilor se poate încheia numai între acționari s-ar aduce o limitare a dreptului de proprietate asupra acțiunilor.

Așa cum s-a reținut mai sus, art. 8 lit. f² din Legea 31/1990 prevede că prin actul constitutiv se pot institui orice restricții cu privire la transferul de acțiuni. Ceea ce înseamnă că legiuitorul a lăsat la latitudinea acționarilor creându-le totodată posibilitatea de a dispune în mod liber de acțiunile pe care le dețin. Dreptul de uzufruct constituie un dezmembrământ al dreptului de proprietate, legiuitorul simțind nevoia să reglementeze în mod expres modul în care se exercită dreptul de vot în situația în care proprietarul acțiunilor a constituit un drept de uzufruct iar el a rămas cu nuda proprietate.

Astfel, art. 124 din legea 31/1990 prevede în alin. 1 „Dacă acțiunile sunt grevate de un drept de uzufruct, dreptul de vot conferit de aceste acțiuni aparține uzufructuarului în adunările generale ordinare și nudului proprietar în adunările generale extraordinare.”

În speță, nu s-a interzis constituirea dreptului de uzufruct asupra acțiunilor ci, s-a realizat o corelare cu interdicțiile existente deja în actul constitutiv cu privire la procentele de 1% respectiv 10%, urmărindu-se în realitate eliminarea posibilității de eludare celorlalte prevederi din actul constitutiv.

P___ urmare, în raport de cele arătate mai sus și reținând că în cauza de față nu rezultă că instanța de fond a aplicat în mod greșit dispozițiile legale sau a reținut în mod eronat situația de fapt, Curtea urmează ca în baza art. 480 Cod procedură civilă să respingă apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanții P_____ G____, cu domiciliul în C______, ___________________, _____________, ___________, județul D___, P_____ D______ prin mandatar P_____ G____, cu domiciliul în C______, ___________________, ________________________________________, B_____ M______ C_____ prin mandatar P_____ G____, cu domiciliul în C______, ___________________, _____________, ___________, județul D___, B_____ M____ prin mandatar P_____ G____, cu domiciliul în C______, ___________________, _____________, _________________________, Ț___ E_____ (FOSTĂ CORABIE) prin mandatar P_____ G____, cu domiciliul în C______, ___________________, _____________, ___________, județul D___, D_________ VETUȚA prin mandatar P_____ G____, cu domiciliul în C______, ___________________, ________________________________________, D_________ I__ prin mandatar P_____ G____, cu domiciliul în C______, ___________________, _____________, ___________, județul D___, B_____ A__-M____ prin mandatar P_____ G____, cu domiciliul în C______, ___________________, _____________, _________________________ , A_____ I__ prin mandatar P_____ G____, cu domiciliul în C______, ___________________, _____________, ___________, județul D___, M_____ S______ prin mandatar P_____ G____, cu domiciliul în C______, ___________________, _____________, _________________________, I_______ V_____-M_____ prin mandatar P_____ G____, cu domiciliul în C______, ___________________, _____________, ___________, județul D___, M_____ A_____ prin mandatar P_____ G____, cu domiciliul în C______, ___________________, _____________, _________________________, împotriva sentinței nr. 191/2014 din data de 17 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul D___ Secția a-II-a Civilă, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata pârâtă T___ SA C______, cu sediul în C______, _____________________.39, județul D___.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 03 Decembrie 2014.

PREȘEDINTE, M______ M__		JUDECĂTOR, R___ M______
	GREFIER, N_______ B_____

Red. Jud. M.M__

Jud. fond L.M________

Tehnoredactat NB/15 ex.

N.B. 09 Decembrie 2014