Dosar nr. XXXXXXXXXXXX (Număr în format vechi XXXXXXXXX)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A V-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 1786

Ședința publică de la 22 Octombrie 2012

Completul compus din:

PREȘEDINTE M____-SPERANȚA C_____

Judecător G_______ G______

Judecător I_____ P______

Grefier C______ R______

***************

Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta ________________________, în contradictoriu cu intimatele _______________ și O______ NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI – prin O______ REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI, împotriva sentinței civile nr.4010/29.03.2012, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Civilă, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta prin avocat C______ M____ care depune delegație de substituire la dosar, lipsind intimatele.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care, recurenta prin avocat depune dovada achitării taxei judiciare de timbru, fiind anulată de Curte și concluzii scrise.

Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea în baza art. 150 c.p.civ. constată dezbaterile încheiate și acordă cuvântul pe recurs.

Recurenta prin avocat solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.

C U R T E A,

Deliberând asupra recursului de față:

Prin sentința civilă nr. 4010 din 29.03.2012 Tribunalul București – Secția a VI a Civilă a respins cererea formulată de reclamanta ________________________, împotriva pârâtei _______________, în contradictoriu cu O______ NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI prin O______ REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VI-a Comercială sub nr.XXXXXXXXXXXX, reclamanta a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a Hotărârii Adunării Generale a Asociaților nr.1 din 18.03.2011 a _______________ prin care s-a hotărât reducerea capitalului social al societății de la valoarea de 872.200 lei la valoarea de 1.000 lei, cu cheltuieli de judecată.

Hotărârea nr. 1/18.03.2011 a A.G.A. _______________ a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV a, nr. 2547/7.07.2011.

Prin sentința civilă nr. 4 din 11.01.2010 a Judecătoriei Reșița a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta _________________________ împotriva pârâtei _______________ și a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 44.074,81 lei cu titlu de pretenții și la plata sumei de 2.134 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Reclamanta nu a făcut dovada faptului că ar fi început executarea silită a pârâtei, în baza sentinței menționate.

Instanța de fond a arătat că art. 207 din Legea nr. 31/1990 prevede situațiile și motivele pentru care poate fi redus capitalul social, iar art. 208 din aceeași lege prevede că reducerea capitalului social va putea fi făcută numai după trecerea a două luni din ziua în care hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV a, iar hotărârea va trebui să respecte minimul de capital social, atunci când legea îl fixează, să arate motivele pentru care se face reducerea și procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.

A apreciat instanța de fond că motivele invocate de reclamantă nu constituie motive de nulitate absolută care să poată fi invocate de orice persoană interesată, în condițiile art. 132 alin. 3 din legea nr.31/1990, după cum nici dispozițiile art. 966 și art. 968 Cod civil, invocate de reclamantă, nu sunt incidente în cauză.

Pentru protecția adecvată a intereselor creditorului, a arătat instanța de fond, legiuitorul a pus la dispoziția acestora un mijloc procesual care să le asigure protecția corespunzătoare a drepturilor acestora, potrivit dispozițiilor art. 208 alin. 3-5 din L.S.C. creditorii sociali, ale căror creanțe sunt anterioare publicării hotărârii, fiind îndreptățiți să obțină garanții pentru creanțele care nu au deveni scadente până la data respectivei publicări și au dreptul de a face opoziție împotriva acestei hotărâri, în conformitate cu art. 62 din lege.

Reducerea capitalului social nu are efect și nu se fac plăți în beneficiul acționarilor până când creditorii nu vor fi obținut realizarea creanțelor lor ori garanții adecvate sau până la data la care instanța a respins cererea creditorilor că inadmisibilă ori că neîntemeiată, iar hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, a mai arătat instanța de fond .

În fine, instanța de fond a arătat că reclamanta a invocat dispozițiile art. 207, 208 din L.S.C. pentru a justifica nulitatea hotărârii A.G.A. atacate și nu pentru a apela la mijloacele procedurale puse la dispoziția creditorilor de acestea, motivele invocate de reclamantă nu privesc însă nulitatea hotărârii atacate, cauzele de nulitate fiind anterioară sau concomitente actului atacat și nu ulterioare acestuia.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta ________________________, recursul fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel București – Secția a V a Civilă, sub nr. XXXXXXXXXXXX din 24.07.2012.

În motivarea recursului reclamanta a arătat că a fost deschis dosarul de executare nr. 209/2010 al B.E.J. I_______ R___, în vederea recuperării sumei de 46.208,81 lei, astfel încât în mod eronat instanța de fond a reținut că nu s-a făcut dovada existenței unei executări silite împotriva societății pârâte.

Nici aprecierea instanței de fond în sensul că motivele invocate de către reclamantă nu reprezintă motive de nulitate absolută, în condițiile art. 132 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 nu este corectă, a susținut recurenta reclamantă, întrucât nu sunt specificate motivele pentru care a fost redus capitalul social și nici procedeul prin care a fost realizată această operațiune.

Lipsa acestor mențiuni, a arătat recurenta,. Este de natură să determine vicierea voinței juridice a societății, sancțiunea aplicabilă fiind nulitatea absolută a hotărârii A__ din 18.03.2011 a ____________________>

În plus, a mai susținut recurenta, hotărârea de a micșora capitalul social al societății a fost luată în vederea fraudării intereselor creditorilor societății, fiind în prezența unei cauze ilicite.

Recursul nu este motivat în drept, nefiind indicate motivele de nelegalitate a hotărârii recurate, în conformitate cu dispozițiile art. 302¹ alin. 1, lit c din Codul procedură civilă.

Din dezvoltarea în fapt a motivelor de recurs, Curtea apreciază însă că motivele invocate se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.

Intimata pârâtă nu a formulat întâmpinare.

Nu au fost solicitate probe noi în recurs, în sensul dispozițiilor art. 305 Cod procedură civilă.

Recurenta reclamantă a depus concluzii scrise.

Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art. 304¹ Cod procedură civilă, constată recursul nefondat pentru următoarele considerente:

Critica recurentei reclamante în sensul că în mod eronat instanța de fond a reținut că aceasta nu a făcut dovada faptului că ar fi început executarea silită împotriva pârâtei, în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința nr. 4/11.01.2010 a Judecătoriei Reșița, este nefondată.

Astfel, deși atât prin petitul cererii de chemare în judecată, cât și prin motivele de recurs, recurenta reclamantă a susținut că a pornit executarea silită, fiind deschis dosar de executare nr. 209/2010 al B.E.J. I_______ R___, nu a depus la dosar nici o dovadă în acest sens, deși instanța de fond i-a încuviințat proba cu înscrisuri, în ședința publică de la 23.02.2010 (fila 18, dosar T.B.).

De asemenea, deși prin cererea de recurs reclamanta recurentă a făcut vorbire despre înscrisurile „anexate” recursului, care ar fi de natură a proba existența executării silite pornite împotriva debitoarei intimate (Fila 3 dosar recurs), nu a anexat nici un înscris cererii de recurs și nici nu a solicitat probe în susținerea recursului.

Și cea de-a doua critică formulată de reclamanta recurentă este nefondată, instanța de fond făcând o analiză și o interpretare judicioasă a dispozițiilor art. 207, 208 din Legea nr. 31/1990 modificată și republicată, concluzia instanței de fond în sensul că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 966 și 968 Cod civil, iar motivele invocate de către reclamantă nu constituie motive de nulitate absolută, fiind corectă.

În mod legal și temeinic a apreciat, de asemenea, instanța de fond faptul că legiuitorul a pus la dispoziția creditorilor societății un mijloc procesual care să le asigure protecția corespunzătoare a drepturilor acestora.

Astfel, în temeiul dispozițiilor art. 208 alin. 3-5 din L.S.C. creditorii societății, ale căror creanțe sunt anterioare publicării hotărârii de reducere a capitalului social vor fi îndreptățiți să obțină garanții pentru creanțele care nu au devenit scadente până la data respectivei publicării, având dreptul de a face opoziției împotriva acestei hotărâri, în conformitate cu art. 62 din aceeași lege.

Potrivit dispozițiilor legale precitate, reducerea capitalului social nu are efect și nu se fac plăți în beneficiul acționarilor până când creditorii nu vor fi obținu realizarea creanțelor lor ori garanții adecvate sau până la data la care instanța a respins cererea creditorilor că inadmisibilă ori că neîntemeiată, iar hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

Tot pentru a da posibilitatea creditorilor nemulțumiți de a formula opoziția în conformitate cu art. 62, în termen de o lună de la data publicării hotărârii A__ în Monitorul Oficial al României, a prevăzut legiuitorul termenul de două luni de la publicarea hotărârii A__ în Monitorul Oficial după care se poate proceda la reducerea capitalului social (art. 208 alin. 1, L.S.C.).

Textul de lege (art. 208 alin. 3-4 din Legea nr. 31/1990), astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 441/2006 și Legea nr. 284/2008, ocrotește însă creditorii ale căror creanțe nu au devenit scadente la data publicării hotărârii de reducere a capitalului social, doar aceștia având posibilitatea să aleagă modalitatea pe care o consideră cea mai potrivită pentru protejarea interesului lor:să ceară societății debitoare să le acorde garanții sau, în cazul în care sunt nemulțumiți de garanțiile oferite de aceasta, să introducă opoziția prevăzută de art. 62.

Creditorii sociali ale căror creanțe au devenit scadente înainte de publicarea hotărârii de reducere a capitalului social nu intră însă în câmpul de protecție al art. 208 alin. 3 din L.S.C., deoarece aceștia au avut posibilitatea să își realizeze creanțele, legiuitorul evitând astfel protejarea creditorilor pasivi.

În speță, recurenta reclamantă deține împotriva intimatei pârâte, după cum corect a reținut prima instanță, un titlu executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 4/11.01.2009 a Judecătoriei Reșița, irevocabilă prin respingerea recursului de Tribunalul C____-S______, prin decizia pronunțată la data de 19.04.2010 (filele 11-13, dosar T.B.), iar hotărârea nr. 1 a A.G.A. ____________________ a capitalului social a fost luată la data de 18.03.2011 și publicată în Monitorul oficial din data de 7.07.2011, astfel încât recurenta reclamantă nu deține împotriva intimatei pârâte o creanță anterioară și nescadentă, în sensul dispozițiilor art. 208 alin. 3 din L.S.C., ci deține un titlu executoriu în temeiul căreia nimic nu o împiedica să execute silit pe intimata debitoare în intervalul de mai bine de un an de la obținerea titlului executoriu și până la adoptarea de către intimată a hotărârii de reducere a capitalului social.

Curtea constată că instanța de fond în mod legal și temeinic a apreciat că reclamanta recurentă nu are drept de opțiune între calea opoziției prevăzută de art. 208 alin. 3 și acțiunea în constatarea nulității hotărârii A.G.A., întemeiată pe dispozițiile art. 132 alin. 3 din Legea nr.31/1990, motivele invocate de către aceasta nefiind de natură să atragă nulitatea absolută a hotărârii A.G.A. atacate.

Textul art. 132 din L.S.C. nu creează o nouă categorie de nulități în ceea ce privește hotărârile adunării generale.

Astfel, acțiuni în nulitate absolută există atunci când sunt încălcate norme de ordine publică, ceea ce, în speță, nu a fost invocat și probat de către recurenta-reclamantă.

Pentru aceste considerente, Curtea, față de dispozițiile art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge recursul că nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta ________________________, în contradictoriu cu intimatele _______________ și O______ NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI – prin O______ REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI, împotriva sentinței civile nr.4010/29.03.2012, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Civilă, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 22.10.2012.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

M____ SPERANȚA G_______ G______ I_____ P______

C_____

GREFIER

C______ R______

Red.Jud.M.S.C.

2.11.2012

Tehnored.A.A.

5.11.2012

2 ex.

Tribunalul București – Secția a VI a Civilă

Judecător fond: M______ C____