R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ Nr. 720/2014

Ședința publică de la 04 Decembrie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE M_____ D_________

Judecător L____ U____

Grefier I____ C_____

S-a luat în examinare apelul formulat de către reclamantul B_________ I__________ LIMITED împotriva sentinței civile nr. 510 din 19.02.2014 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Tribunalului Specializat Cluj, în contradictoriu cu pârâta _________________ reclamanta S_________ DE INVESTIȚII FINANCIARE OLTENIA SA, având ca obiect acțiune în anulare a hotarârii A__ Hot. AGOA din 11 iulie 2013 a ________________________>

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru intimata _____________________________ convențional avocat R____ D____ cu delegație de substituire depusă în ședință publică , lipsind apelantul B_________ I__________ Limited și intimata S_________ De Investiții Financiare Oltenia Sa.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că la data de 19.09.2014 a fost depusă dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 50 lei de către apelantă. În temeiul art. 223 al. 3 Cod pr. Civ. a fost solicitată judecarea cauzei și în lipsa părților.

Curtea, după punerea în discuția părții prezente a competenței sale, în temeiul art. 96 NCPC, raportat la dispozițiile art. 131 NCPC și ale art. 10 din Legea nr. 554/2004, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze pricina.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, în temeiul art. 244 C. pr. Civ. instanța declară închisă cercetarea judecătorească iar în condițiile art. 392 C. pr. Civ. deschide dezbaterile judiciare și acordă cuvântul părții prezente.

Având cuvântul apărătorul intimatei _______________________ respingerea apelului declarat și menținerea sentinței 510/2014 a Tribunalului Specializat Cluj ca legală și temeinică.

Consideră că apelanta se află într-o eroare, societatea fiind administrată în sisteme unitar și nu dualist cum susține apelanta, astfel în conformitate cu legea societăților comerciale, competența de a convoca adunarea generală o are Consiliul de Administrație care a și dezbătut în ședință acest lucru iar convocatorul a fost semnat de către președintele consiliului de administrație.

Cu privire la cel de-al doilea punct apreciază că convocatorul respectă întru-totul cerințele legii și ale pieței de capital, a fost publicat în monitorul oficial, într-un ziar de circulație națională și s-au trimis rapoarte către B____ de Valori și către CNVM. În acel convocator se menționează faptul că alte informații și date aferente ordinii de zii pot fi consultate la sediul societății și pe site-ul societății fiind puse la dispoziția tuturor persoanelor interesate, astfel încât apelanta a avut tot timpul acces la aceste informații. Având în vedere faptul că apelanta a indicat faptul că nu au putut să numească un administrator, aceasta nu a putut face dovada că i-a fost îngrădit acel drept. Acest drept este liber, acționarii având dreptul să nominalizeze persoane pentru postul de administrator, societatea le pune pe site-ul entității pentru a fi consultate. Precizează că singurul acționar care a făcut o propunere este cel majoritar, de aceea s-a votat pe baza unei singure propuneri. Totodată această societate care se supune reglementărilor pieței de capital, la alegerea consiliului de administrație s-a făcut o completare a membrilor. La alegerea consiliului de administrație un acționar majoritar, respectiv SIF Oltenia, a cerut aplicarea votului cumulativ în conformitate cu art. 235 din Legea 297/2004. Acest fapt înseamnă societatea este administrată de minim 5 administratori, iar dreptul fiecărui acționar de a propune un administrator este conform cu deținerile avute, astfel încât conform cu deținerile de acțiuni, acționarul majoritar avea dreptul la trei nominalizări, SIF Oltenia la doi, iar apelanta B_________ I__________ Limited care deține 0,1% din acțiuni nu avea acest drept de a propune un administrator. Față de convocatorul anterior menționat și de toate informațiile puse la dispoziția celor interesați critica apelantei este total neîntemeiată.

În privința criticii aduse de apelantă că votul nu ar fi fost secret acest fapt este total neîntemeiat și eronat. Apelanta nu a participat la ședință însă, a avut posibilitatea de a vota, buletinul de vot fiind afișat pe site-ul societății și putându-se lua de la sediul societății. Votarea privind punctele unu și doi s-a făcut prin vot secret așa cum o arată actele depuse la dosarul cauzei, așadar reprezentantul intimatei _________________________ că apelanta se află în eroare chiar dacă nu a fost prezentă la adunarea generală putea să voteze, având acces la buletinele de vot, iar în procesul-verbal al ședinței s-a consemnat că votul a fost secret pe baza deținerilor avute. În cazul acționarilor, persoane juridice, procura , conform regulamentului nr. 6 al CNVM se înaintează cu minim 48 de ore înainte.

În urma acestor considerente solicită respingerea apelului, menținerea sentinței Tribunalului Specializat Cluj ca fiind temeinică și legală și arată că nu solicită cheltuieli de judecată.

Curtea, în temeiul art. 394 C. proc. Civ. având în vedere actele existente la dosar și reținând poziția procesuală a părții prezente declară închise dezbaterile judiciare și reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Prin sentința civilă nr. 510, pronunțată la data de 19.02.2014 în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Tribunalului Specializat Cluj s-au respins ca neîntemeiate cererile conexate formulate de reclamantele B_________ I__________ LIMITED și S_________ DE INVESTIȚII FINANCIARE OLTENIA SA, în contradictoriu cu pârâta __________________________ la anularea hotărârii Adunării Generale Ordinare a Acționarilor din data de 11 iulie 2013.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin convocările publicate în Monitorul de Cluj din data de 28 iunie 2013 și Monitorul Oficial al României partea a IV-a nr. 3416 fin 28 iunie 2013, Consiliul de administrație al pârâtei ________________ convocat Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor 11 iulie 2013 având ca ordine de zi, printre altele, revocarea mandatului de administrator al ________________ d-lui Saramet C_________ Cairreiedin începând cu data de 11 iulie 2013, alegerea unui nou administrator, având în vedere postul vacant rezultat în urma revocării mandatului d-lui Saramet C_________ Cairreiedin, fiind propus dl. Vuza Ș_____, stabilirea indemnizației membrilor Consiliului de Administrație și a Președintelui Consiliului de administrație (filele 85-87), convocarea fiind notificată BVB și CNVM în temeiul Regulamentului CNVM nr. 1/2006 (filele 88-93).

Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor __________________ 11 iulie 2013 a adoptat: „1. Cu 3.038.419 voturi „pentru", reprezentând 62,754% din capitalul social și 66,91% se aprobă revocarea mandatului de administrator al domnului Saramet C_________ Carredin. Cu 3.038.419 voturi „pentru”, reprezentând 62,754% din capitalul social și 66,91% din totalul voturilor celor prezenți, domnul Vuza Ș_____, cetățean român, CNP xxxxxxxxxxxxx, posesor al CI. ________ nr. xxxxxx, domiciliat în municipiul Sibiu, ____________________, jud. Sibiu, a fost ales administrator al S.C. S_______ - S.A. Mandatul de administrator începe la data de 11.07.2013 și este valabil până la data de 14.04.2017. Cu 3.038.419 voturi „pentru”, reprezentând 62,754% din capitalul social și 66,91% din totalul voturilor celor prezenți se aprobă indemnizația administratorilor, astfel Președintele Consiliului de Administrație va primi o indemnizație fixă de 5.000 euro/net/lună și o indemnizație variabilă, în limita maximă a sumei de 5000 euro/net/lună stabilită și plătibilă trimestrial în cuantum de 50% din orice economie realizată și/sau 50% din profitul suplimentar adus urmare a implicării sale directe în activitatea societății, prin măsuri, decizii, strategii proprii care au fost însușite și realizate de către conducerea executivă a societății și în urma cărora s-a înregistrat și obținut profit suplimentar. Indemnizația variabilă va fi cuantificată de către directorul economic al societății și vizată de auditorul financiar. Indemnizația va fi stabilită trimestrial. Membrii Consiliului de Administrație vor primi o indemnizație fixă de 250 euro/net/lună și o indemnizație variabilă, în limita maximă a sumei de 2.000 euro/net/lună stabilită și plătibilă trimestrial în cuantum de 50% din orice economie realizată și/sau 50% din profitul suplimentar adus urmare a implicării sale directe în activitatea societății, prin măsuri, decizii, strategii proprii ale fiecărui membru al Consiliului de Administrație care au fost însușite și realizate de către conducerea executivă a societății și în urma cărora s-a înregistrat și obținut profit suplimentar. Indemnizația variabilă va fi cuantificată de către directorul economic al societății și vizată de auditorul financiar. Indemnizația va fi stabilită trimestrial. Cu 4.620.047 voturi „pentru”, reprezentând 95,42% din capitalul social și 100% totalul voturilor celor prezenți/reprezentați, se aprobă data de 26.07.2013 ca dată de înregistrare, respectiv pentru identificarea acționarilor asupra cărora se răsfrâng efectele hotărârii Adunării Generale Ordinare a Acționarilor, potrivit art. 238 din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital. Cu 4.620.047 voturi „pentru”, reprezentând 95,42% din capitalul social și 100% totalul voturilor celor prezenți/reprezentați, se aprobă împuternicirea consilierului juridic al societății să efectueze formalitățile cerute de lege pentru înregistrare, publicitate, opozabilitate și executarea hotărârii adoptate și a actului constitutiv actualizat. Cu 3.038.419 voturi „împotrivă”, reprezentând 62,754% din capitalul social și 66,91% este respinsă propunerea de numire în funcția de administrator al societății a doamnei P____ D_____”.

Potrivit art. 117 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, republicată, „Adunarea generală este convocată de consiliul de administrație, respectiv de directorat, ori de câte ori este necesar ”, ori sub acest aspect convocatorul a fost semnat de d-na I____ L______ L____ în calitatea sa de președinte al consiliului de administrație. Reclamanta B_________ I__________ LIMITED a criticat legalitatea acestei convocări prin raportare la dispozițiile art. 143 alin. 1 coroborat cu art. 143² alin. 1 și 4 din Legea nr. 31/1990, republicată cu modificările ulterioare, arătând că în opinia sa, semnatarul convocatorului ar fi trebuit să fie dl. B_____ A_____ I____, directorul general al societății, ori în mod temeinic a subliniat pârâta că dispozițiile 143 alin. 1 coroborat cu art. 143² alin. 1 și 4 din Legea nr. 31/1990 se aplică societăților administrate în sistem dualist, ceea ce nu este însă cazul pârâtei, astfel că susținerile reclamantei sunt neîntemeiate.

A mai criticat aceiași reclamantă faptul că au fost încălcate dispozițiile art. 117 alin. 6 teza a II-a din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările ulterioare, potrivit căruia „în cazul în care pe ordinea de zi figurează numirea administratorilor sau a membrilor consiliului de supraveghere, în convocare se va menționa că lista cuprinzând informații cu privire la numele, localitatea de domiciliu și calificarea profesională ale persoanelor propuse pentru funcția de administrator se află la dispoziția acționarilor, putând fi consultată și completată de aceștia.”, ori raportat la înscrisurile depuse la dosarul cauzei convocatorul ședinței a fost publicat in Monitorul Oficial partea a IV-a nr. 3012 din data de 07.06.2013 si in ziarul local Monitorul de Cluj din data de 07.06.2013, a fost comunicat sub forma Raportului curent la CNVM si BVB; completarea la convocator a respectat prevederile legale fiind publicat in Monitorul Oficial partea a IV-a nr.3416 din data de 28.06.2013 si ziarul local Monitorul de Cluj din data de 28.06.2013 si a fost comunicat sub forma Raportului curent la CNVM si BVB; materialele de ședința au fost publicate pe site-ul www.sinterom.ro, iar în convocatorul Adunării Generale Ordinare a Acționarilor se precizează „Conform art.5 pct.9 din Regulamentul CNVM nr.6/2009, textul integral al documentelor precum si alte informații referitoare la problemele incluse pe ordinea de zi pot fi obținute începând cu data de 10.06.2013 de la sediul societății din Cluj-N_____, ___________________, jud. Cluj sau website-ul societății. Adresa de website pe care urmează sa fie disponibile informațiile prevăzute la art.6 alin.(l)-(3) din Regulamentul CNVM nr.6/2009 este www.sinterom.ro”, ori față de cele de mai sus, reiese că și această critică este nefondată. Mai reține instanța că dispoziția legală prevede că în convocator trebuie să se menționeze că lista cuprinzând informații cu privire la numele, localitatea de domiciliu și calificarea profesională ale persoanelor propuse pentru funcția de administrator se află la dispoziția acționarilor, putând fi consultată și completată de aceștia iar nu că aceste date trebuie să fie cuprinse în textul convocatorului. Nu poate fi reținut drept motiv de nelegalitate nici faptul că prin convocator s-a oferit o singură posibilitate de vot, căci acționarii au avut posibilitatea de a formula propuneri, ori nici reclamanta B_________ I__________ LIMITED nu a făcut dovada faptului că nu a putut formula o atare propunere sau că deși a formulat-o aceasta nu a fost luată în considerare, astfel că în opinia instanței și această critică este neîntemeiată.

S.C. S_______ S.A. este o societate comerciala tranzacționata pe piața de capital și ca urmare îi sunt incidente dispozițiile Legii nr.297/2004 privind piața de capital, precum si Regulamentul CNVM nr.6 din 19.08.2009 privind exercitarea anumitor drepturi ale acționarilor in cadrul adunărilor generale ale societăților comerciale. Astfel, votul acționarilor trebuie realizat in baza unei procuri speciale ce trebuie depusa la sediul societății cu cel puțin 48 de ore înainte de data si ora ședinței A__. Procura speciala conține modul in care acționarul va vota fiecare punct de pe ordinea de zi, respectiv vot „pentru”, „împotriva” sau „abținere”, in acest fel votul fiind expres formulat cu cel puțin 48 de ore înainte de data si ora ședinței, acționarul neputând schimba votul. __________________ deroga de la dispozițiile Legii nr. 31/1990 insa, in fapt votul nu mai are in fapt un caracter secret, însă Legea nr. 297/2004 fiind o lege specială, se aplică cu prioritate față de norma generală reprezentată de Legea nr. 31/1990.

Nu poate fi primită nici critica aceleiași reclamante potrivit căreia nu indică elemente esențiale cum ar fi puterile conferite administratorilor, căci aceste elemente sunt cuprinse în actul constitutiv al societății pârâte, făcând o confuzie între numirea administratorilor și conținutul actului constitutiv care trebuie să prevadă puterile conferite administratorilor, ori și această critică este nefondată.

Abuzul de majoritate este o formă a abuzului de drept care există mai ales atunci când deciziile adunării generale a acționarilor sunt luate cu intenția de a-i prejudicia pe minoritari contrar interesului general. Principiul majorității creează doar o prezumție în sensul că voința majorității echivalează cu voința socială. În concret, în cadrul voinței sociale trebuie urmărit interesul social, care la rândul său trebuie să coincidă cu interesul comun al acționarilor. Abuzul de majoritate există atunci când au fost reglementate obligații excesive în sarcina exclusiv a acționarului minoritar și în folosul exclusiv al majoritarului.

Dispozițiile art. 136¹ din Legea nr. 31/1990 care reglementează la nivel de principiu exercitarea cu bună-credință a dreptului de proprietate asupra acțiunilor, apreciind că acest principiu trebuie să-l ocrotească și pe acționarul minoritar de exercițiul abuziv al drepturilor acționarului majoritar. orice măsură care se adoptă în adunarea generală trebuie să coincidă interesului comun al acționarilor indiferent dacă sunt majoritari sau minoritari și indiferent dacă măsura luată izvorăște din lege sau din convenție.

Nu este lipsită de relevanță observația potrivit căreia principiul de guvernare majoritară chiar și atunci când legea permite anumite limitări în exercitarea unor drepturi trebuie să folosească interesului tuturor acționarilor și în niciun caz să fie folosit în scopul de a-l favoriza pe acționarul majoritar. În sensul aceluiași raționament trebuie observat că puterea pe care contractul de societate și organizarea legală a societății o acordă unora dintre acționari nu trebuie să fie deturnată pe principiul că ,,minoritatea se supune majorității” sau altfel spus cu unicul scop de a favoriza majoritarii în detrimentul minoritarilor, știut fiind că o hotărâre este adoptată pentru că este conformă atât interesului social cât și intereselor acționarilor.

Se observă că în doctrină și practică se admite ideea potrivit căreia abuzul de majoritate este o formă a abuzului de drept care există mai ales atunci când deciziile adunării generale a acționarilor sunt luate cu intenția de a-i prejudicia pe minoritari contrar interesului general.

Trebuie observat că organizarea societății are în vedere egalitatea de statut juridic a acționarilor, așa cum rezultă din art. 94 alin.1 din Legea nr. 31/1990 care se raportează la drepturile atașate acțiunilor. Egalitatea de statut juridic nu se referă la o egalitate perfectă în drepturi, independentă de participația la capital, ci la egalitate de tratament în exercițiul dreptului. Așa se explică de ce principiul majorității creează doar o prezumție în sensul că voința majorității echivalează cu voința socială. În concret, în cadrul voinței sociale trebuie urmărit interesul social care la rândul său trebuie să coincidă cu interesul comun al acționarilor. În caz contrar, prin deturnarea funcțiilor și principiului majorității se ajunge la abuzul de majoritate săvârșit în cadrul adunării generale a acționarilor și la prejudicierea intereselor legitime ale minoritarilor.

Prin urmare, se poate trage concluzia că interacțiunea dintre voința individuală și cea a majorității nu conduce inevitabil la înfrângerea celei dintâi, astfel că forța principiului majorității nu este absolută pentru a putea fi opusă în orice situație. Prin urmare, nu simpla poziție dominantă generează abuz de drept, ci nerespectarea cerințelor privind exercițiul drepturilor. Dacă luăm în considerare și reglementările cuprinse de art. 95-96 din Legea nr. 31/1990 putem conchide că legiuitorul a dorit să reglementeze în amănunt situațiile prin care se procedează la restrângerea dreptului de vot al unor acționari tocmai pentru a se evita eventualele abuzuri.

Acțiunea întemeiată pe dispozițiile art. 132 din Legea nr. 31/1990 este o acțiune în anulare sau în constatarea nulității absolute a hotărârilor A__ contrare legii pentru cauze de nulitate relativă sau absolută pe care instanța le-a analizat prin prisma susținerilor făcute de partea reclamantă sau invocate din oficiu, simpla constatare a adoptării hotărârii A__ cu încălcarea unei dispoziții legale nefiind aptă să atragă anularea sau nulitatea absolută a respectivei hotărâri, dacă această încălcare nu se constituie în cauză de anulare sau de nulitate, iar sancțiunea legală în ce o privește este de o altă natură.

Art. 127 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, sancțiunea pentru nerespectarea acestuia este expres prevăzută de legea comercială, situație în care orice speculație teoretică este superfluă. Astfel, conform textului citat: „Acționarul care, într-o anumită operațiune, are, fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane, un interes contrar aceluia al societății, va trebui să se abțină de la deliberările privind acea operațiune. (2) Acționarul care contravine acestei dispoziții este răspunzător de daunele produse societății, dacă, fără votul său, nu s-ar fi obținut majoritatea cerută”.

Prin urmare, instanța a constatat că sancțiunea pe care textul de lege o prevede este răspunderea patrimonială a acționarului în culpă, iar nu sancțiunea nulității actului, a hotărârii A__ adoptată în aceste condiții. Cât privește art. 136¹ din Legea nr. 31/1990, acest text de lege, în caz de încălcare, va atrage tot o sancțiune patrimonială.

Potrivit textului citat: „Acționarii trebuie să își exercite drepturile cu bună credință, cu respectarea drepturilor și a intereselor legitime ale societății și ale celorlalți acționari”. Se instituie, astfel, pentru acționari o obligație generală de exercitare cu bună-credință a drepturilor, convertită într-o obligație generală de non facere, de a nu încălca drepturile și interesele legale ale societății și ale celorlalți acționari prin exercitarea abuzivă a propriilor drepturi. Sancțiunea pentru cazuri concrete și punctuale de încălcare a obligației de bună-credință, respectiv pentru comportament abuziv, este una patrimonială.

S_________ pârâtă, după cum susțin chiar reclamanta S_________ DE INVESTIȚII FINANCIARE OLTENIA SA prin acțiunea conexată, se află însă sub incidența Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, modificată, și deci a dispoziției speciale din această lege cuprinsă în art. 210 alin. (2) care îi este aplicabilă și care, fără echivoc, dispune asupra sancțiunii patrimoniale pentru exercițiul abuziv al drepturilor de către deținătorii de valori mobiliare, nu asupra sancțiunii nulității. Astfel, potrivit art. 210 alin. (2) din Legea nr. 297/2004 modificată: „Deținătorii valorilor mobiliare trebuie să își exercite drepturile conferite de acestea cu bună credință, cu respectarea drepturilor și intereselor legitime ale celorlalți deținători și a interesului prioritar al societății comerciale, în caz contrar fiind răspunzători pentru daunele provocate”.

Este de observat că legea, civilă sau comercială, nu a reglementat nici ca excepție vreo situație în care abuzul de drept, care este o caracteristică a comportamentului procedural, judiciar sau extrajudiciar al unui subiect de drept, să se constituie într-o cauză de nulitate a unui act juridic, astfel cum pretinde această reclamantă în acțiunea formulată.

Reclamantele au arătat că adunarea generală ordinară a decis aprobarea indemnizației președintelui Consiliului de Administrație la niște sume exorbitante, urmărindu-se extragerea de bani din societate, în considerarea faptului că președintele desemnat al consiliului de administrație controlează în mod indirect societatea pârâtă.

Reclamantele au menționat că prin adoptarea acestei hotărâri s-a comis un abuz de putere, dl. Vuza Ș_____ care deține controlul profitând de această poziție pentru a spolia societatea și a-i prejudicia pe ceilalți acționari.

Astfel, potrivit art. 132 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările ulterioare, pot fi atacate cu acțiune în anulare numai hotărârile Adunării Generale a Acționarilor contrare legii sau actului constitutiv iar conform art. 153¹⁸ alin. (4) din aceeași lege A__ se va asigura, la stabilirea remunerațiilor sau a altor avantaje, că acestea sunt justificate în raport de îndatoririle specifice ale persoanelor respective și de situația economică a societății.

Așa cum se poate observa, motivele de nulitate invocate nu se pot încadra în dispozițiile amintite întrucât nu se înscriu în ipoteza legală astfel reglementată, acestea vizând în realitate motive de oportunitate.

Or, dispozițiile art. 132 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările ulterioare au ca finalitate cenzurarea legalității unei hotărâri A__ din perspectiva caracterului său statutar, și nu a oportunității adoptării acesteia. De asemenea, trebuie subliniat și faptul că A__ este singurul organ care are drept de apreciere a situației economice a societății și de stabilire a remunerațiilor administratorilor în funcție de criterii determinate, situația de fapt nerelevând niciun indiciu în sensul că prin aprobarea indemnizațiilor lunare s-au extras sume de bani în mod fraudulos din societate.

Raportat la cele de mai sus, instanța a respins ca neîntemeiate cererile conexate formulate de reclamantele B_________ I__________ LIMITED și S_________ DE INVESTIȚII FINANCIARE OLTENIA SA în contradictoriu cu pârâta _________________________ la anularea hotărârii Adunării Generale Ordinare a Acționarilor din data de 11 iulie 2013.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel B_________ I__________ LIMITED solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se admită apelul, să se modifice sentința atacată și să se dispună anularea hotărârii adunării generale ordinare a acționarilor S.C. S_______ SA din data de 11.07.2013.

În motivarea apelului s-au arătat următoarele:

(1) Instanța de fond nu consideră în mod greșit că puterea de reprezentare a societății aparține directorului general doar în cazul de facto al sistemului dualist de administrare.

In cererea de anulare a arătat că delegarea conducerii societății către directori este obligatorie, deoarece S_______ SA este o societate pe acțiuni a cărei situații financiare anuale fac obiectul unei obligații legale de auditare financiară, astfel încât nerespectarea obligației de delegare este în culpa pârâtei și aceasta nu se poate prevala de propria culpă în justificarea nerespectării normelor legale privind reprezentarea sa în fața terților.

Art. 143. - (1) Consiliul de administrație poate delega conducerea societății unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general.

... (4) In cazul societăților pe acțiuni ale căror situații financiare anuale fac obiectul unei obligații legale de auditare financiară, delegarea conducerii societății în conformitate cu alin. (1) este obligatorie.

Rezultă că obligația aparținea pârâtei-intimate și neîndeplinirea acestei obligații nu poate fi primită de instanță ca motiv al respingerii cererii apelantei.

(2)Instanța de fond consideră greșit că hotărârea a fost adoptată cu respectarea dispozițiilor imperative ale art. 117 alin. (6) fraza a Il-a L.S.C.

După cum a arătat, potrivit prevederilor imperative ale art. 117 alin. (6) fraza a II-a din Legea nr. 31/1990, "In cazul în care pe ordinea de zi figurează numirea administratorilor sau a membrilor consiliului de supraveghere, în convocare se va menționa că lista cuprinzând informații cu privire la numele, localitatea de domiciliu și calificarea profesională ale persoanelor propuse pentru funcția de administrator se află la dispoziția acționarilor, putând fi consultată și completată de aceștia ". (subl.n.)
Adunarea generală a procedat la numirea unui administrator, însă în convocare nu au figurat informațiile pe care pârâta avea obligația de a le furniza conform textului de lege.

Mai mult, singura posibilitate de vot oferită acționarilor a fost stabilită abuziv prin convocator și anume de a se pronunța doar asupra candidaturii d-lui Ș_____ Vuza, singurul nominalizat în convocatorul dat publicității, astfel încât aceștia nu au fost în măsură să propună și să susțină proprii candidați.

Deși instanța de fond susține că ar fi putut propune proprii candidați, acest demers era imposibil, pentru că trebuia modificată ordinea de zi propusă prin convocator, ordine de zi care cuprindea doar candidatura lui Ș_____ Vuza, singurul nominalizat de către consiliul de administrație.

(3)Instanța de fond consideră greșit că nerespectarea procedurii votului secret nu atrage nulitatea hotărârii adunării generale.

Aprecierea instanței de fond cu privire la respectarea votului secret este incorectă. Instanța reține că "nu se poate deroga de la dispozițiile Legii nr. 31/1990 însă, în fapt, votul nu mai are în fapt un caracter secret, însă Legea nr. 297/2004 fiind o lege specială, se aplică cu prioritate față de norma generală reprezentată de Legea nr. 31/1990"

Precizează că nu este prevăzută de Legea nr. 297/2004 nicio dispoziție care derogă de la obligativitatea votului secret prevăzut în Legea nr. 31/1990.

Normele privind votul secret sunt imperative atât în Legea nr. 31/1990, cât și în legislația pieței de capital privind votul prin corespondență: Art 243 alin. (9) Societățile comerciale au obligația să întocmească proceduri care să dea acționarilor posibilitatea de a vota prin corespondență, înainte de adunarea generală. In cazul în care pe ordinea de zi a adunării generale a acționarilor se află rezoluții care necesită votul secret, votul prin corespondență va fi exprimat prin mijloace care nu permit deconspirarea acestuia decât membrilor secretariatului însărcinat cu numărarea voturilor secrete exprimate si numai în momentul în care sunt cunoscute si celelalte voturi exprimate în secret de acționarii prezenți sau de reprezentanții acționarilor care participă la ședință. C.N.V.M. va emite reglementări privind această procedură.

Este evident că în cazul în care au fost aleși administratorii, rezoluția de alegere necesita folosirea unor mijloace pentru asigurarea secretizării sale și prin votul deschis al acționarilor societatea nu a respectat această prevedere legală, în adunarea generală nefiind numit nici măcar secretariatul însărcinat cu numărarea voturilor acționarilor.

Procedura de vot secret, contrar susținerilor instanței de fond referitoare la inexistența de facto a secretizării votului, are caracter absolut, doctrina și jurisprudența sancționând constant această neregularitate cu sancțiunea nulității absolute a hotărârilor adunărilor generale astfel adoptate.

Depune în acest sens jurisprudența, respectiv Decizia nr. 438/2009 pronunțată de ICCJ în dosarul XXXXXXXXXXX. Astfel, în cuprinsul deciziei se menționează că: "mai reține instanța de control judiciar ( CA. București - s.n.) că pentru revocarea directorului general și președinte al consiliului de administrație și atragerea răspunderii pentru managementul defectuos în perioada mandatului său este obligatoriu votul secret, conform dispozițiilor art. 130 alin. (2) din Legea societăților comerciale, indiferent de prevederile actului constitutiv, dispoziții imperative a căror nerespectare atrage nulitatea absolută a hotărârii A__ astfel adoptată". Soluția este confirmată de către Î.C.C.J. care arată că: încălcarea menționatei dispoziții imperative ( art. 130 alin. 2 - s.n.) atrage, cum judicios a stabilit și instanța de apel, nulitatea absolută a hotărârii A__ luată prin vot deschis ".

(4). Nulitatea hotărârii în cazul neabținerii de la vot are efect întrucât ocrotește interesul social.

Acționarul majoritar care este deținut indirect de Ș_____ Vuza prin intermediul societăților din grupul Serviciile Comerciale Române S.A., care deține majoritatea drepturilor de vot, trebuia să se abțină de la votarea hotărârii întrucât avea un interes personal, respectiv stabilirea unei indemnizații cât mai mari pentru Ș_____ Vuza (care deține indirect controlul) și, neprocedând în acest mod, a încălcat dispozițiile legale referitoare la conflictul de interese.

Interesul social, ca noțiune specifică dreptului societăților comerciale, este destinat protecției tuturor acționarilor. Acționarii care guvernează societatea cu scopul de a obține avantaje personale, de la care ceilalți acționari sunt îndepărtați, nu acționează în interes social.

In speță, prin neabținerea sa de la deliberări, conform art. 127 alin. (1), acționarul majoritar a săvârșit un abuz de majoritate în condițiile în care decizia socială a avut drept consecință favorizarea nejustificată chiar a președintelui grupului SCR (grup din care face parte S_______ SA), Ș_____ Vuza.

Decizia este contrară și interesului social, fiind de natură să aducă prejudicii și societății deoarece această poziție a acționarului majoritar, ce constituie un abuz de majoritate, vine să rupă în mod intenționat egalitatea de statut juridic a acționarilor și să încalce principiul egalității între acțiuni, principiu prevăzut expres de art. 94 alin. (1) din Legea nr. 31/1990.

Poziția acționarului majoritar în această speță încalcă și principiul exercitării cu bună credință a drepturilor de către acționari, principiu introdus pentru asigurarea unui echilibru între interesele societății și cele ale acționarilor, prin art. 136 ¹ din Legea nr. 31/1990: „acționarii trebuie să își exercite drepturile cu bună credință, cu respectarea drepturilor și intereselor legitime ale societății și ale celorlalți acționari".

În acest caz interesul comun al acționarilor, principiul egalității acțiunilor [art. 94 alin. (1)] și cel al exercitării cu bună - credință a drepturilor (art. 136 ¹) devin temei de intervenție în justiție în vederea invalidării hotărârii adunării generale în urma constatării deturnării abuzive a puterii în societate, respectiv anularea hotărârii luate cu votul unui acționar aflat în conflict de interese cu societatea.

Instanța de fond consideră că singura sancțiune a nerespectării art. 136 ¹ din Legea nr. 31/1990 o constituie acțiunea în daune, deși în doctrină s-a afirmat părerea contrară

Se arată astfel că: „dată fiind importanța în asigurarea bunei funcționări a societății comerciale a respectării cerințelor privind exercițiul drepturilor acționarilor, prevederile art. 1361 sunt de ordine publică" și „ ... în măsura în care unii acționari dovedesc că hotărârea adunării generale încalcă interesele legitime ale societății, ale unora dintre acționari și/sau este luată cu rea-credință, instanța de judecată ar trebui să pronunțe nulitatea absolută a hotărârii adunării generale". Această opinie vine să contrazică susținerea instanței de fond, fiind argumentată prin prevalenta lui affectio societatis ca fundament al funcționării societății comerciale.

Așa după cum a menționat, președintele consiliului de administrație, Ș_____ Vuza, primește o indemnizație fixă de 5.000 euro/net/lună și o indemnizație variabilă, în limita maximă a sumei de 5.000 euro/net/lună, în timp ce pentru ceilalți membri ai consiliului de administrație a fost aprobată o indemnizație de 250 euro/net/lună, de 20 de ori mai puțin în comparație cu președintele C.A., indemnizație pe care și-a stabilit-o singur, prin votul societății controlată de către el.

Solicită a se admite apelul, să se modifice sentința atacată și să se dispună anularea hotărârii adunării generale ordinare a acționarilor S.C. S_______ SA.

În apărare, pârâta intimată S.C. S_______ S.A. a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea apelului formulat de apelanta B_________ I__________ Limited ca fiind nefundat (filele 31-33).

Examinând apelul, Curtea constată că acesta este nefondat, din următoarele considerente:

Astfel, un prim motiv de nelegalitate invocat de apelantă constă în faptul că intimata ____________________ obligația delegării conducerii către unul sau mai mulți directori, astfel încât reținerile contrare ale instanței de fond nu pot fi primite.

În acest context, Curtea constată relevante dispozițiile art. 117 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, potrivit cărora adunarea generală este convocată de consiliul de administrație, respectiv de directorat, ori de câte ori este necesar.

În acord cu aceste dispoziții legale, convocatorul a fost semnat de președintele consiliului de administrație, respectiv de d-na L______ L____, dispozițiile legale invocate de apelantă, respectiv cele ale art. 143 alin. 1, 143² alin. 1 și 4 din Legea nr. 31/1990 nefiind incidente în speță, în condițiile în care societatea intimată nu este administrată în sistem dualist.

A mai invocat apelanta că în mod neîntemeiat a considerat instanța de fond că dispozițiile art. 117 alin. 6 din Legea nr. 31/1990 ar fi fost respectate.

Potrivit acestor dispoziții, în cazul în care pe ordinea de zi figurează numirea administratorilor sau a membrilor consiliului de supraveghere, în convocare se va menționa că lista cuprinzând informații cu privire la numele, localitatea de domiciliu și calificarea profesională ale persoanelor propuse pentru funcția de administrator se află la dispoziția acționarilor, putând fi consultată și completată de aceștia.

Or, în acord și cu cele reținute de instanța de fond, Curtea constată că materialele de ședință au fost publicate pe site-ul intimatei, în convocator fiind făcută mențiunea că, potrivit art. 5 pct. 9 din Regulamentul CNVM nr. 6/2009, textul integral al documentelor precum și alte informații referitoare la problemele incluse pe ordinea de zi pot fi obținute începând cu data de 10.06.2013 de la sediul societății din Cluj-N_____, _________________ jud. Cluj sau website-ul societății.

Prin urmare, dispozițiile art. 117 alin. 6 din Legea nr. 31/1990, al căror scop este tocmai informarea acționarilor despre conținutul materialelor care urmează a fi discutate, au fost pe deplin respectate, apelanta având posibilitatea studierii tuturor materialelor relevante, și din această perspectivă apelul declarat fiind nefondat.

În ceea ce privește motivul de apel reprezentat de consecințele nerespectării procedurii votului secret, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 243 alin. 9 din Legea nr. 31/1990, societățile comerciale au obligația să întocmească proceduri care să dea acționarilor posibilitatea de a vota prin corespondență înainte de adunarea generală; În cazul în care pe ordinea de zi a adunării generale a acționarilor se află rezoluții care necesită votul secret, votul prin corespondență va fi exprimat prin mijloace care nu permit deconspirarea acestuia decât membrilor secretariatului însărcinat cu numărarea voturilor secrete exprimate și numai în momentul în care sunt cunoscute și celelalte voturi exprimate în secret de acționarii prezenți sau de reprezentantul acționarilor care participă la ședință.

Or, rezultă din conținutul textului legal citat chiar de către apelantă, că scopul acestuia este de protejare a intereselor acționarilor, sancțiunea care intervine în cazul nerespectării acestuia fiind nulitatea relativă și nu cea absolută. Astfel, apelanta ar fi trebuit să indice și să dovedească vătămarea produsă prin nerespectarea acestor dispoziții legale, lucru pe care nu l-a făcut.

Pe de altă parte, Curtea constată că apelanta nu a fost prezentă la ședință astfel încât, în acord cu dispozițiile Legii nr. 297/2004 privind piața de capital și a Regulamentului CNVM nr. 6/19.08.2009 privind exercitarea anumitor drepturi ale acționarilor în cadrul adunărilor generale ale societăților comerciale, votul acesteia a fost realizat prin procură specială, depusă la sediul societății cu cel puțin 48 ore înaintea datei și orei ședinței A__.

Prin urmare, faptul că votul apelantei a trebuit realizat în acord cu dispozițiile legale anterior menționate nu conduce la concluzia că nu s-ar fi respectat dispozițiile vizând procedura votului secret, această procedură fiind pe deplin respectată în privința acționarilor prezenți, astfel încât și acest motiv de apel apare ca neîntemeiat.

Ultimul motiv de apel, vizează nerespectarea, de către instanța de fond, a dispozițiilor legale privind obligația de abținere a acționarului interesat de la vot.

În acest context, Curtea constată că potrivit dispozițiilor art. 136¹ din Legea nr. 31/1990 invocate de apelantă, acționarii trebuie să își exercite drepturile cu bună-credință, cu respectarea drepturilor și intereselor legitime ale societății și ale celorlalți acționari.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 127 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, acționarul care, într-o anumită operațiune, are, fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane, un interes contrar aceluia al societății, va trebui să se abțină de la deliberările privind acea operațiune; în continuare, alin. 2 prevede că acționarul care contravine acestei dispoziții este răspunzător de daunele produse societății dacă, fără votul său, nu s-ar fi obținut majoritatea cerută.

Este evidentă sancțiunea care rezultă din nerespectarea dispozițiilor legale privitoare la obligația de abținere de la vot a acționarului, această sancțiune fiind reglementată în mod expres de legiuitor în sensul obligării acționarului respectiv la suportarea daunelor produse societății.

Prin urmare, Curtea împărtășește întru totul reținerea instanței de fond în sensul că sancțiunea pentru nerespectarea de către acționari a obligației de bună credință, respectiv pentru comportament abuziv este una strict patrimonială și în nici un caz nu se poate constitui într-un motiv de anulare a hotărârii A__, astfel cum neîntemeiat susține apelanta.

Pe de altă parte, astfel cum corect a reținut prima instanță, Curtea constată că stabilirea unei anumite indemnizații pentru președintele consiliului de administrație reprezintă o decizie care nu poate fi cenzurată de instanța de judecată, cuantumul indemnizației reprezentând un aspect ce ține de oportunitate și nu de legalitate.

În consecință, pentru toate considerentele expuse anterior, Curtea constată că apelul formulat este neîntemeiat motiv pentru care, în conformitate cu dispozițiile art. 480 Cod procedură civilă, îl va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de B_________ I__________ LIMITED, cu sediul în Nicosia, 2-4 Arch. Makarios Avenue, Capital Center 9th floor, Cipru, înregistrată în registrul companiilor din Nicosia sub nr. xxxxx, cont bancar RO91BUCUxxxxxxxxxxxxRO10, deschis la Alpha Bank Sucursala Unirea, București (având sediul ales în vederea comunicării tuturor actelor de procedură la adresa: București, _______________________ nr. 3-5, Office Center, ________________, sector 2, cod xxxxxx), împotriva sentinței civile nr. 510, pronunțată la data de 19.02.2014 în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Tribunalului Specializat Cluj pe care o păstrează în întregime.

Decizia este definitivă și executorie.

Pronunțată în ședință publică din 4.12.2014.

Președinte, M_____ D_________		Judecător, L____ U____
	Grefier, I____ C_____

Red.M.D./dact.L.C.C.

5 ex./15.12.2014

Jud.fond: C______ G_____