Dosar nr. XXXXXXXXXXXX
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G_____
(*operator de date cu caracter personal nr. 2949)
SECȚIA A II-A CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.330
Ședința publică din data de 06.11.2015
PREȘEDINTE: D____-M______ O_____
GREFIER: V_______ B_________
Pentru astăzi a fost amânată soluționarea cauzei civile având ca obiect anulare hotărâre AGEA formulată de reclamantele Societatea de Investiții Financiare „Muntenia” SA (SIF Muntenia) și _________________ contradictoriu cu pârâta _____________________.
Din actele și lucrările dosarului precum și din susținerile părților consemnate în încheierea din data de 16.10.2015 care face parte integrantă din prezenta, instanța, în urma deliberării avute a pronunțat următoarea sentință:
I N S T A N Ț A
Asupra acțiunii civile de față:
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr. XXXXXXX/03.03.2015 al acestei instanțe, reclamanta Societatea de Investiții Financiare „Muntenia” SA a chemat în judecată pe pârâta __________________________ ca în baza probelor ce se vor administra să se dispună:
-constatarea nulității hotărârii nr.1 din 15.01.2015 a Adunării generale extraordinare a acționarilor (AGEA) _________________
-obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că este acționar al pârâtei. ________________ fost listată pe o piață nereglementată Rasdaq, piață de a fost desființată. În această situație, societatea pârâtă trebuia să decidă dacă acțiunile sale vor fi listate pe o nouă piață sau nu. În acest sens a fost convocată A__ din 15.01.2015.
Reclamanta consideră că hotărârea adoptată cu această ocazie este lovită de nulitate absolută:
- din cauza lipsei de cvorum. În acest sens a arătat că la adunare au fost prezente 43,9227% dintre acțiuni, din care un procent de 43,9171% erau deținute de doamna Rimăr D____ L_______, moștenitoarea testamentară a lui C____ C_________ C______. Doamna Rimăr D____ L_______, deși a votat nu avea acest drept, deoarece nu era înscrisă la depozitarul central de valori mobiliare a societății pârâte.
Consideră că în lipsa înscrierii în registrul acționarilor deținut de depozitarul central, denumit în continuare DC, nu avea dreptul de acționar cu drepturi depline de vot. În lipsa unui cvorum în procent de 43,9171%, cvorumul rămas de 0,0056% nu atinge marja de 25% dintre acțiuni, în lipsa cărora A__ nu este una statutară și legal întrunită.
-din cauza lipsei publicării Convocatorului AGEA al pârâtei conform regulamentului CNVM nr.6/2009 (Comisia Națională a Valorilor Mobiliare):
Astfel, pârâta nu a oferit posibilitatea acționarilor de a-și exprima votul prin corespondență, încălcându-se dispozițiile art. 243 al.9 din legea 297/2004. Nu există în convocator propunerea privind ex date, prin aceasta încălcându-se dispozițiile art. 5 pct. 11 din regulament. Totodată nu au fost puse la dispoziția acționarilor informațiile și documentele menționate de regulamentul mai sus arătat.
În dovedirea acțiunii reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
În drept și-a întemeiat acțiunea pe disp. legii 297/2004 și Regulamentul CNVM nr.6/2009 și celelalte reglementări legale în materie.
Acțiunea a fost timbrată cu taxă de timbru de 100lei.
Legal citată pârâta _________________ s-a prezentat în fața instanței, dar a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii pe cale de excepție, pentru lipsa calității procesuale active, iar pe fond ca nefondată. S-a arătat în acest sens că motivele invocate de reclamantă nu se încadrează între motivele de nulitate absolută. Cu privire la testamentul deținut de doamna Rimăr D____ L_______, pârâta a apreciat că acesta îndeplinește toate condițiile pentru ca moștenitoarea acționarului C____ C______ C_________ să-și poată exercita în mod legal dreptul de vot.
De asemenea, pârâta a mai arătat că în convocatorul A__ pentru 15.01.2015 publicat în Monitorul Oficial din 15.12.2014 au fost făcute mențiuni în ultimul paragraf al convocatorului, în sensul că ″Materialele informative ce urmau să fie prezentate în Adunarea generală (...) se puteau procura de la sediul societății, în fiecare zi lucrătoare, începând cu data de 15.12.2014...″
În dovedirea întâmpinării pârâta a solicitat și administrat proba cu înscrisuri.
În drept, întâmpinarea nu a fost întemeiată.
Reclamanta a formulat un răspuns la întâmpinare prin care a formulat apărări cu privire la excepția invocată și a reiterat aceleași apărări cu privire la fond. A atașat și practică judiciară, apreciată de reclamantă ca relevantă.
La data de 25.06.2015 la prezenta cauză a fost conexat dosarul nr.XXXXXXXXXXXX al Tribunalului G_____ formulat de reclamanta _________________ contradictoriu cu pârâta ____________________ care se solicita:
- constatarea nulității hotărârii nr.1 din 15.01.2015 a Adunării generale extraordinare a acționarilor (AGEA) _________________
- menționarea și publicarea hotărârii judecătorești de anulare la Registrul Comerțului.
În motivarea acțiunii au fost dezvoltate aceleași motive de nulitate absolută a hotărârii A__ nr.1/2015, ca și cele invocate de reclamanta SIF Muntenia privind lipsa de cvorum în condițiile în care doamna Rimăr D____ L_______ nu putea vota, cât timp nu au fost efectuate mențiunile necesare privind transmiterea dreptului de acționar la DC.
În dovedirea acțiunii reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
În drept, au fost invocate prevederile art. 115, 132 și 125 din legea 31/1990R și legea 297/2004R.
Legal citată pârâta _________________ s-a prezentat în fața instanței, dar a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată. S-a arătat în acest sens că motivele invocate de reclamantă nu se încadrează între motivele de nulitate absolută. Cu privire la testamentul deținut de doamna Rimăr D____ L_______, pârâta a apreciat că acesta îndeplinește toate condițiile pentru ca moștenitoarea acționarului C____ C______ C_________ să-și poată exercita în mod legal dreptul de vot.
La termenul de judecată din data de 16.10.2015 instanța a pus în discuția părților excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei SIF Muntenia, pentru lipsa calității de acționar și a încuviințat proba cu înscrisuri solicitată de părți pentru excepția invocată și pentru fondul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține că:
*Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active:
În baza art. 248 N.C.p.civ., instanța este obligată să analizeze cu prioritate excepțiile care fac de prisos analiza fondului cauzei în tot sau în parte. În aceste condiții, instanța a pus în discuția părților excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei SIF Muntenia, excepție invocată de pârâtă.
Instanța reține că pentru a putea promova prezenta acțiune de constatare a nulității absolute a hotărârii A__, era necesar să se dovedească interesul în desființarea acestei hotărâri, Reclamanta a arătat că este acționar al pârâtei _________________ drepturile sale au fost lezate.
În sensul dovedirii calității de acționar, reclamanta a depus de la DC (de le site-ul http://www.linkedin.company/bucharest-stock-exchange?trk=company_logo) un înscris listat de la site-ul depozitarului. Din acest înscris (f.31-32) rezultă că la data de 31.12.2014 (după publicarea convocatorului) reclamanta SIF Muntenia era acționar al pârâtei _________________ un număr de 648.222 acțiuni, reprezentând 15,6337% din numărul total de acțiuni.
În aceste condiții, instanța reține că reclamanta SIF Muntenia are calitatea de acționar al pârâtei și ca urmare, are și calitate procesuală activă, dovedindu-și interesul în susținerea nulității absolute a hotărârii A__ contestate. În consecință va respinge excepția lipsei calității procesuale active a SIF Muntenia ca nefondată.
*Cu privire la fondul cauzei:
În drept, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 115 din legea 31/1990, legea 297/2004 și art. 14 din Regulamentul CNVM nr. 6/2009.
În fapt, la data de 15.12.2014 a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 7458 convocatorul Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor pârâtei, privind convocarea adunării pentru data de 15.01.2015 la sediul societății ____________________ următoarea ordine de zi menționată la fila 22.
La data de 15.01.2015 a fost ținută Adunarea extraordinare a acționarilor ________________>, adunare CE a fost apreciată la acel moment ca legal constituită, deoarece erau prezente acțiuni în procent de 43,9227%, dintre care Rimăr D____ L_______ –ca moștenitoare testamentară a lui C____ C______ C_________ pentru 1.820.935 de acțiuni, I___ I__ pentru 37 acțiuni, L____ M____ pentru 97 acțiuni și P_____ A_______ pentru 100 acțiuni.
La dosar reclamanta a depus dovada unui testament al acționarului C____ C______ C_________ dat în favoarea doamnei Rimăr D____ L_______. Pârâta a susținut că la momentul la care a fost ținută A__ -15.01.2015- doamna Rimăr D____ L_______ avea emis și un certificat de moștenitor. Un astfel de înscris nu a fost depus la dosar, pentru a se putea cunoaște dacă, acționarul C____ C______ C_________ este decedat sau nu, dacă doamna Rimăr D____ L_______ este sau nu moștenitor acceptant sau dacă mai sunt și alți moștenitori ai acțiunilor deținute la societatea pârâtă.
Instanța reține că existența numai a unui testament în favoarea unei persoane, fără a fi însoțit de un certificat de calitate sau un certificat de moștenitor nu poate fi considerat ca doveditor pentru transmiterea proprietății asupra acțiunilor în litigiu.
Mai mult, chiar dacă ar fi fondate susținerile pârâtei în sensul că acționarul C____ C______ C_________ ar fi decedat și că în urma sa au rămas moștenitori mama sa C____ C______ C_________ și alți 10 copii, se pune problema dacă acești copii nu vin împreună cu moștenitorul testamentar să culeagă rezerva succesorală și să fie coproprietari au celor 1.820.935 de acțiuni. Astfel, instanța nu poate reține cu certitudine, din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, calitatea de proprietar al celor 1.820.935 de acțiuni în patrimoniul numitei Rimăr D____ L_______.
Mergând mai departe pe raționamentul pârâtei, în sensul că Rimăr D____ L_______ ar fi unic succesor al defunctului C____ C______ C_________, deținătorul inițial al celor 1.820.935 de acțiuni, instanța reține că tot nu ar fi putut numita Rimăr D____ L_______ să își exercite drepturile unui acționar în lipsa unor mențiuni exprese la depozitarul central.
Potrivit art. 146 al.5 și 6 din legea 297/2004:
″(5) Depozitarul central va furniza emitenților informațiile necesare pentru exercitarea drepturilor aferente valorilor mobiliare depozitate, putând presta servicii pentru îndeplinirea obligațiilor emitentului față de deținătorii de valori mobiliare.
(6) În vederea determinării structurii acționariatului unui emitent, la o anumită dată de referință, intermediarii vor raporta depozitarului central titularii subconturilor individualizate deținute de aceștia.″
De asemenea, potrivit art. 147 din aceeași lege:
″ Toate clasele de valori mobiliare tranzacționate pe o piață reglementată sau în cadrul unui sistem alternativ de tranzacționare vor fi depozitate, în mod obligatoriu, la depozitarul central autorizat, în vederea efectuării în mod centralizat a operațiunilor cu valori mobiliare și asigurării unei evidențe unitare a acestor operațiuni.″
Din aceste texte de lege, rezultă că DC este obligat să depoziteze (adică în înregistreze și să păstreze) toate operațiunile cu privire la valorile mobiliare (în cauză acțiuni), pentru a putea ști la o anumită dată de referință cine sunt acționarii societății.
Aceste dispoziții legale se coroborează cu prevederile art. 14 al.1 din Regulamentul CNVM nr.6/2009, potrivit cu care: „(1) Fiecare acționar înregistrat la data de referință are dreptul de a desemna orice altă persoană fizică sau juridică în calitate de reprezentant pentru a participa și a vota în numele său în cadrul adunării generale, cu respectarea prevederilor alin. (3)”.
Din coroborarea acestor prevederi legale rezultă că transferul direct de proprietate asupra acțiunilor la deținătorul de registru se admite în mai multe cazuri, printre care și cel al succesiunii și moștenirii acțiunilor. O societate pe acțiuni poate să țină singură un registru a acționarilor săi sau să fie cedat acest drept unei societăți terțe, numite Depozitarul Central (DC).
Pentru a fi recunoscut dreptul de proprietate asupra unui acționar, indiferent de modul în care dobândește acest drept de proprietate (cumpărare, donație, moștenire, etc.) este necesar ca el să fie menționat în registrul acțiunilor ținut de DC la data de referință, adică la data ținerii fiecărei Adunării A__. În lipsa acestor mențiuni în registru nu îi poate fi recunoscută această calitate dobânditorului de acțiuni și implicit nu poate vota la un moment dat în Adunarea Acționarilor.
În cauză, pârâta nu a făcut dovada că doamna Rimăr D____ L_______ este sau nu moștenitor acceptant sau dacă mai sunt și alți moștenitori ai acțiunilor deținute la societatea pârâtă. Pârâta nu a făcut dovada că la DC era înregistrată moștenitoarea lui C____ C______ C.
În aceste condiții, în mod legal invocă reclamanta lipsa calității de acționar al doamnei Rimăr D____ L_______ pentru un număr de 1.820.935 acțiuni la data de 15.01.2015. Nefiind acționar nu putea participa la A__ și în concluzie procentele de acțiuni deținute de C____ C______ C., nu pot fi luate în calcul nici la stabilirea cvorumului și nici la stabilirea voturilor legal exprimate pentru adoptarea hotărârii.
Cu privire la cvorum, instanța reține că pentru a fi legal constituită o Adunare a acționarilor este necesar un număr de 25% dintre acțiuni, așa cum prevăd dispozițiile art. 115 al.1 din legea 31/1990. În cauză, după înlăturarea procentului de 43,9171% al lui C____ C______ C., a rămas un procent de 0,0056%, insuficient pentru a fi considerată Adunarea Acționarilor legal constituită și a putea adopta hotărâri.
Neîndeplinirea unei cerințe exprese a legii 31/1990, impuse pentru legala constituirea a Adunării Generale a Acționarilor conduce la atragerea nulității absolute a Hotărârii atacate. În consecință, instanța reține insuficiența acțiunilor pentru constituirea cvorumului, va admite acțiunile celor două reclamante și va constat nulitatea absolută a Hotărârii nr.1/15.01.2015.
Nu se mai impune analiza celorlalte argumente pentru care SIF Muntenia a invocat nulitatea absolută a hotărârii nr.1/2015, cât timp hotărârea A__ atacată este lovită de nulitate și desființată pentru argumentele mai sus arătate.
În baza art. 453 N.C.p.civ., ca parte căzută în pretenții, pârâta va fi obligată la plata către reclamanta SIF Muntenia a cheltuielilor de judecată privind taxa de timbru de 100lei și 5000lei onorariu de avocat.
De la regula potrivit căreia partea care a câștigat procesul urmează a-și recupera integral cheltuielile de judecată efectuate, aliniatul al 2-lea al art. 451 C.p.civ. prevede o excepție, în sensul că judecătorii au dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.
Prin aplicarea dispozițiilor art. 451 al.2 C.p.civ. nu se încalcă prevederile art. 30 din legea 51/1995. În realitate, dispozițiile legale menționate consacră principiul obligativității respectării contractului de asistență judiciară și sunt aplicabile exclusiv părților contractante.
Prin reducerea cuantumului onorariului avocațial pus în sarcina părții care a pierdut procesul, instanța nu intervine în contractul de asistență judiciară și nu-l modifică, ci doar apreciază în ce măsură onorariul părții care a câștigat procesul trebuie suportat de partea care se află în culpă procesuală. Dispozițiile art. 451 al.2 C.p.civ. au menirea de a sancționa exercitarea abuzivă a dreptului de a obține despăgubiri, prin convenirea între avocat și client a unor onorarii vădit disproporționate cu valoarea, dificultatea litigiului sau volumul de muncă pe care îl presupune pregătirea apărării.
Aceste dispoziții legale au fost supuse și controlului de constituționalitate, iar Curtea Constituțională a statuat prin decizia nr. 401/2005 că ele nu contravin niciunui text din legea fundamentală, că ele consacră o prerogativă necesară a instanței de judecată și, totodată, sunt în concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Instanța reține că reclamanta SIF a realizat în cauză acțiunea, a răspuns la întâmpinare și s-a prezentat apărătorul reclamantei la două termene de judecată. În aceste condiții, instanța apreciază că indiferent de cât de importată era soluționarea acestei cauze față de reclamantă, totuși valoarea onorariului a fost apreciat disproporționat de mare, de aceea l-a redus de la 8256,35lei la suma de 5000lei.
Conform art. 132 al.10 din legea 31/1990, după rămânerea irevocabilă prezenta hotărâre se va comunica Oficiului Registrului Comerțului G_____ și la Monitorul Oficial al României pentru publicare în partea a IV-a.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea civilă având ca obiect anulare hotărâre AGEA formulată de reclamantele Societatea de Investiții Financiare „Muntenia” SA (SIF Muntenia) cu sediul în București, sector 4, Splaiul Unirii nr.16 și _________________.V_____ cu sediul în loc.Rm.V_____ , ___________________.4, jud.V_____, în contradictoriu cu pârâta _____________________ , cu sediul în G_____, _______________.5, jud.G_____ și în consecință:
- constată nulitatea absolută a hotărârii nr.1/2015 AGEA
- obligă pârâta la plata către reclamanta Societatea de Investiții Financiare „Muntenia” SA a sumei de 5100lei - reprezentând cheltuieli de judecată.
După rămânerea irevocabilă, prezenta hotărâre se va comunica pentru a se face cuvenitele mențiuni la Oficiului Registrului Comerțului G_____ și la Monitorul Oficial al României pentru publicare în partea a IV-a.
Cu recurs în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi 06.11.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
D____-M______ OANCEAVALERICA B_________
Red.DMO/09.11.2015
Dact.VB/6 ex/ 09.11.2015
Termeni și Condiții
Politica de confidențialitate
Politica Cookies
© Copyright Avocatura.com SRL 2003-2025