Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B_____

SECȚIA A II-A CIVILĂ DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 415/Aca/2015

Ședința publică din 10 Septembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M____ L____ V______

Judecător C_______ R____

Grefier M______ S______

Pe rol judecarea apelului în materia C_________ administrativ și fiscal formulat de apelanta ______________________, cu sediul în B____, ______________________ jud. B____, împotriva sentinței civile nr. 749/5.02.2015 pronunțată de Judecătoria B_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu intimatul I____ I____________ TERITORIAL NR. 2, cu sediul în C________, ______________________. 2, ______________, jud. C________ , având ca obiect-anulare proces verbal de contravenție .

La apelul nominal făcut în ședința publică av. A________ I___ C_______ pentru apelantă, în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar, lipsă fiind intimatul I____.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, conform dispozițiilor art. 104 alin. 10 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, care învederează instanței următoarele: procedura este legal îndeplinită, cererea legal îndeplinită, dosarul se află la primul termen de judecată, apelul este declarat în termen legal și motivat, s-a depus întâmpinare la dosar, după care;

Fiind primul termen de judecată, față de prevederile art. 131 Cod proc.civ., instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză, prin raportare la art.95 pct.2 Cod proc.civ.

Apărătorul apelantei arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de solicitat.

Având în vedere că nu mai sunt alte motive de amânare, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Apărătorul apelantei având cuvântul solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, consideră că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală, urmare a interpretării eronate a probatoriului administrat în cauză și a aplicării greșite a legii. Instanța nu a analizat susținerile petentei, referitoare la faptul că este imposibilă cântărirea pe axe a ansamblului cap tractor semiremorcă la momentul încărcării sau descărcării mărfurilor transportate, din cauză că nu există vreun agent economic care să dețină cântare pe care să se poate realiza cântărirea pe axe. Având în vedere că greutatea totală a vehiculului se încadra în limitele legale și că agentul economic de la care au încărcat marfa transportată nu deținea cântar care să permită cântărirea pe o axă, apreciază că lipsește vinovăția petentei în comiterea contravenției pentru care a fost sancționată. Deși a invocat acest aspect in fata instanței de fond, nu se regăsește în motivarea sentinței apelate.

De asemenea instanța de fond a reținut în mod nejustificat faptul că marfa pe care o transportau la data respectivă nu s-ar încadra în categoria produselor apte să-și modifice poziția centrului de greutate în timpul transportului. Chiar dacă șrotul nu este un produs lichid, este un produs divizibil ca multe alte produse agricole. Practica instanțelor din țară este constantă în a aprecia că se impune anularea proceselor verbale sau înlocuirea amenzii cu avertisment.

Pentru motivele expuse pe larg în scris solicită admiterea apelului , să se constate că nu există vinovăție, iar în subsidiar, raportat la contextul în care s-au petrecut lucrurile, la practica instanțelor de judecată, solicită înlocuirea amenzii cu avertisment.

Deliberând, instanța a pronunțat următoarea decizie.

TRIBUNALUL

Asupra apelului contencios de față;

Prin sentința civilă nr.749/05.02.2015 pronunțată de Judecătoria B_____ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX s-a respins ca nefondată plângerea contravențională formulată de petenta S.C. C________ D____ S.R.L., cu sediul în municipiul B____, _______________________, județ B____, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE STAT PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORT RUTIER, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în municipiul C________, ______________________, nr. 2, _______________, județ C________, ca nefondată și în consecință;

A fost menținut procesul verbal de contravenție atacat ___________ nr. xxxxxx din 20.02.2014 ca temeinic și legal întocmit.

Spre a hotărî astfel instanța de fond a reținut că prin procesul verbal ___________ nr. xxxxxx întocmit de agentul constatator la data de 20.02.2014 petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 25.000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzută și sancționată de art. 61 alin. 1 lit. p) din O.G. nr. 43/1997, reținându-se că în data de 20.02.2014 ora 11:50 în zona DN 2 B km 108 B_____ a fost controlat în trafic auto nr. XXXXXXXXX cu semiremorca XXXXXXXXX condus de M_____ C_________, utilizat de S.C. C________ D____ S.R.L., ansamblul efectuând transport rutier public contracost de mărfuri divizibile (SROT FLS) în baza aviz de însoțire a mărfii nr. xxxxxx din 20.02.2014 – licența de transport LTM – xxxxx din 29.03.2016 constatându-se în urma verificărilor efectuate prin cântărirea axă cu axă a ansamblului, depășirea masei maxime admise pe axa motoare cu 0,6 t, respectiv 5,22%, în speță a rezultat în urma cântăririi pe axa motoare o masă de 12,1 tone în loc de 11,5 tone cât era legal, fiind emis tichet de cântărire nr. 0007/2014, semnat de conducătorul auto fără obiecțiuni.

Procesul-verbal a fost întocmit în lipsa reprezentantului legal al contravenientului, față de lipsa acestuia.

În drept, conform art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța a verificat legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție, pronunțându-se și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.

Sub aspectul legalității procesului-verbal contestat, verificând respectarea condițiilor de formă, instanța a reținut că acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 16 alin. 7 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Petenta invocă două motive de nelegalitate a procesului verbal de contravenție.

Cu privire la primul motiv de nelegalitate invocat de petentă, potrivit căruia procesul verbal de contravenție este lovit de nulitate absolută, întrucât nu este semnat de contravenient, iar persoana aflată de față a refuzat să-și asume calitatea de martor, instanța a reținut că este nefondat și îl va înlătura ca atare, pentru următoarele considerente:

Procesul verbal de contravenție ___________ nr.xxxxxx din 20.02.2014 a fost încheiat potrivit mențiunilor înscrise în cuprinsul acestuia în lipsa reprezentantului legal al contravenientului, iar persoanele aflate de față în momentul întocmirii actului constatator au refuzat să-și asume calitatea de martor.

Conform art. 19 alin. 1 și 3 din O.G. nr. 2/2001 procesul verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient, iar în cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări care trebuie să fie conformate de cel puțin un martor, însă în lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului verbal în acest mod.

Din examinarea procesului verbal de contravenție, instanța a reținut că dispozițiile legal a căror încălcare a se invocă, au fost respectate de către agentul constatator, acesta făcând mențiune atât despre faptul că reprezentantul contravenientului nu este de față și nu poate să semneze procesul verbal, cât și despre împrejurările care au condus la întocmirea actului constatator în lipsa unui martor asistent, respectiv refuzul persoanelor prezente de a-și asuma această calitate.

Astfel, raportat la împrejurările întocmirii procesului verbal de contravenție, instanța a reținut că agentul constatator a procedat la o corectă întocmire a actului constatator, modalitatea în care s-a încheiat procesului verbal de contravenție respectând cerințele impuse de art. 19 din O.G. nr. 2/2001, motivele invocate de către petentă fiind nefondate.

Cu privire la al doilea motiv de nelegalitate invocat de petentă, prin care arată că au fost nerespectate dispozițiile art. 4.1.5. din NML 059-05, instanța a reținut că este nefondat, având în vedere că potrivit acestui text de lege instalațiile nu trebuie să fie folosite pentru cântărirea parțială axă cu axă a vehiculelor ce conțin lichide sau alte produse care în timpul cântăririi își modifică poziția centrului de greutate, însă în speța de față vehiculul supus cântăririi nu conținea lichide sau alt tip de produse apte să își modifice poziția centrului de greutate, fiind vorba despre srot, așa cum rezultă din avizul de însoțire a mărfii nr. xxxxxx din 20.02.2014 (fila 29), produs care, chiar dacă este divizibil, este un produs solid și nu este echivalentul vreunui produs ce intră în sfera de aplicare a textului de lege invocat, art. 4.1.5. din NML 059-05 referindu-se în principiu la produse lichide, sau alte asemenea, iar pentru aceste motive instanța a reținut că, operațiunea de cântărire a fost realizată în conformitate cu dispozițiile legale incidente.

Referitor la îndeplinirea condițiilor de fond, instanța a reținut că, potrivit art. 61 alin. 1 lit. p) din O.G. nr. 43/1997 constituie contravenție efectuarea de transporturi de mărfuri care nu sunt indivizibile, cu depășirea masei totale maxime admise, maselor maxime admise pe axe și/sau dimensiunilor maxime admise prevăzute în anexele nr. 2 și 3 cu amendă de la 25.000 lei la 35.000 lei.

Așadar, prin raportare la descrierea faptei de către agentul constatator, instanța a reținut că fapta a fost corect încadrată în dispozițiile legale menționate, sancțiunea fiind legală prin raportare la limitele prevăzute textul sancționator.

Procedând la analiza temeiniciei procesului verbal contestat, instanța a constatat din aprecierea probelor administrate în cauză că, situația de fapt reținută prin procesul verbal de contravenție corespunde realității.

Săvârșirea faptei în modalitatea reținută de către agentul constatator, rezultă din înscrisurile ce au fost depuse la dosarul cauzei, respectiv tichetul de cântărire nr. 7/2014 din data de 20.02.2014, ora 11:50 (fila 34), care atestă faptul că la data și ora efectuării controlului în trafic, masa maximă admisă pe axa motoare a ansamblului de autovehicul cu remorcă, a fost depășită cu 0,6 tone (5,22%), având în vedere că în urma cântăririi pe axa motoare a rezultat o masă de 12,1 tone, în loc de 11,5 tone, prin raportare la dispozițiile art. 3.4.1. din Anexa nr. 2 la O.G. nr. 43/1997 care instituie greutatea maximă admisă pe porțiunea de drum pe care a circulat vehiculul.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, petentul invocă trei motive, respectiv că, la momentul controlului nu era depășită greutatea maximă admisă, având la momentul cântăririi o masă totală de xxxxx kg și o masă netă marfă de 24.220 kg, care nu era distribuită uniform pe cele 3 axe, organul constatator nu a prezentat conducătorului auto certificatul de omologare a cântarului în care să se regăsească gradul de toleranță al acestuia, iar locul unde a fost cântărit autovehiculul nu se afla pe o platformă betonată omologată pentru efectuarea cântăririi, ci într-un loc nedestinat unor astfel de operațiuni, fiind nerespectate astfel cerințele art. 1.3 și art. 4.1.3 lit. d din NML 059-05.

Cu privire la primul motiv invocat de petentă, instanța a reținut că este nefondat și l-a respins ca atare, având în vedere că la momentul controlului, așa cum a rezultat în urma cântăririi a rezultat depășirea masei maxime admise pe axa motoare cu 0,6 tone, neavând relevanță, potrivit susținerilor petentei, greutatea totală a produselor transportate, fapta contravențională privind potrivit art. 61 alin. 1 lit. p) depășirea maselor maxime admise pe axe, în cauză fiind întrunite elementele constitutive ale acestei contravenții.

Față de cel de-al doilea motive de netemeinicie invocat de petentă, respectiv faptul că, organul constatator nu a prezentat conducătorului auto certificatul de omologare a cântarului în care să se regăsească gradul de toleranță al acestuia, instanța a respins de asemenea ca nefondat, având în vedere că nu există în acest sens instituită vreo obligație legală în sarcina agentului constatator.

În ceea ce privește nerespectarea dispozițiilor art. 1.3 și art. 4.1.3. lit. d din NML 059-05, instanța a reținut că art. 1.3 reglementează domeniul de aplicare al actului normativ, neimpunând obligații în sarcina utilizatorilor de instalații, iar conform art. 4.1.3. lit. d) zonele de cântărire trebuie să fie stabile, structura care susține sarcina trebui sa fie construită din beton sau dintr-un material cu durabilitate echivalentă și să aibă o fundație corespunzătoare, structura trebuie să asigure orizontalitatea, planeitatea, duritate și rezistența în timp a zonelor de cântărire.

Cu privire la cerințele art. 4.1.3. lit. d din NML 059-05, instanța a reținut că nu s-a făcut dovada de către petent a faptului că operațiunile de măsurare a greutății ar fi fost efectuate în condiții necorespunzătoare, iar potrivit art. 249 c.pr.civ. cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească. Mai mult, instanța a reținut că, în speță, conducătorul auto nu a avut de efectuat obiecțiuni cu privire la modul de efectuare a măsurătorilor deși a participat la aceste operațiuni. Pentru aceste considerente instanța a înlăturat și acest motiv invocat de petentă ca nefondat.

Astfel, pentru aceste motive, instanța a constatat în cauză nu a fost răsturnată prezumția relativă de veridicitate și autenticitate a procesului verbal de contravenție, constatările directe ale agentului constatator făcând dovada situației de fapt și a încadrării juridice așa cum a fost reținută prin procesul verbal de contravenție, iar fapta contravențională corespunde realității, aceasta fiind săvârșită în modalitatea descrisă prin actul sancționator.

Constatând legalitatea și temeinicia procesului verbal contestat, instanța a analizat în continuare sancțiunea aplicată de agentul constatator, așa cum impune art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, raportat și la solicitarea petentei de înlocuire a sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.

Instanța a reținut că fapta a fost corect încadrată de agentul constatator, sancțiunea cu amendă în cuantum de 25.000 lei fiind legal aplicată prin raportare la limitele prevăzute de lege, cuantumul amenzii reprezentând minimul prevăzut de lege.

Art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 instituie că sancțiunea contravențională trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, iar art. 21 alin. 3 din același act normativ prevede că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de lege și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal de contravenție.

Analizând gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite în conformitate cu criteriile prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, instanța a considerat că sancțiunile au fost corect individualizate și aplicate, fiind proporționale cu gradul de pericol social al faptelor săvârșite, fapte care prezintă un pericol social moderat, corect apreciat de către agentul constatator, care a ținut cont de circumstanțele atenuante la aplicarea sancțiunilor cu amendă contravențională, rezultând astfel o corectă individualizare a sancțiunii aplicate, respectiv minimul amenzii prevăzut de lege.

Pentru aceste motive, văzând și dispozițiile legale invocate, instanța a constatat nefondată plângerea contravențională formulată și a respins ca atare și a menținut procesul verbal de contravenție atacat ___________ nr. xxxxxx din 20.02.2014 ca temeinic și legal întocmit.

Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal de 30 zile prevăzut de art.468 alin. 1 c.pr.civ., a declarat apel S.C. C________ D____ S.R.L. considerând-o nelegala si netemeinica .

In motivarea apelului s-a susținut prima instanță nu a analizat în vreun fel susținerile referitoare la faptul că este imposibilă cântărirea pe axe a ansamblului cap – tractor semiremorcă la momentul încărcării sau descărcării mărfurilor transportate din cauză că nu există vreun agent economic care să dețină cântare pe care să se poată realiza cântărirea pe axe.

Pe de altă parte, agentul constatator este dotat cu instrumente de cântărire care permit și cântărirea pe o axă, situație care duce la constatarea unor contravenții în cazul de față.

Plecând de la împrejurarea că greutatea totală a vehiculului se încadra în limitele legale și că agentul economic de la care a încărcat marfa transportată nu deținea cântar care să permită cântărirea pe o axă, apelanta a apreciat că lipsește vinovăția în comiterea contravenției pentru care a fost sancționată. Deși a fost invocat în fața instanței, acest aspect nu se regăsește în motivarea sentinței apelate.

Pe de altă parte, apelanta a arătat că instanța a reținut în mod nejustificat faptul că marfa pe care o transporta la data respectivă nu s-ar încadra în categoria produselor apte să-și modifice poziția centrului de greutate în timpul transportului.

Chiar dacă nu este produs lichid, șrotul este în mod cert un produs divizibil ca multe alte produse agricole și/au alimentare.

În consecință, a solicitat admiterea apelului, desființarea in tot a sentinței apelate si pe fond admiterea plângerii contravenționale.

Prin întâmpinare, intimata I____ - București a solicitat respingerea apelului și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinica si legala.

In esență, intimata a susținut că din întregul material probator rezultă că apelanta a comis contravenția reținută în sarcina sa, iar instanța de fond a soluționat corect cauza.

Procedând la verificarea stabilirii situației de fapt și aplicării legii de către prima instanță, in limitele cererii de apel, conf. art.479 alin 1 c. pr. Civ. tribunalul constată că apelul declarat de C________ D____ S.R.L. este nefondat urmând a fi respins ca atare pentru următoarele considerente:

Prin procesul verbal atacat s-a constatat că la data de 20.02.2014 a fost depistat ansamblul cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX/XXXXXXXXX deținut spre utilizare de apelantă și condus de M_____ C_________, în timp ce efectua transport rutier public contra cost, iar urma efectuării cântăririi cu instalația de cântărire din dotare (sistem de cântărire PW – 10) s-a constatat depășirea maselor maxime admise pe axe (maxim admis în România pe axa simplă motoare este de 11,5 tone) iar în speța de față apelanta avea cu 600 kg mai mult decât greutatea maximă admisă de actele normative în vigoare pe această porțiune de drum reabilitat.

Aceasta, reprezintă contravenția prevăzută de art.61 alin. 1 lit. p, din O.G.R. nr.43/1997 cu modificările și completările ulterioare, adică: „efectuarea de transporturi de mărfuri care sunt divizibile, cu depășirea …maselor maxime admise pe axe …prevăzute în anexele nr.2 și 3 la prezenta ordonanță, cu amendă de la 25 000 lei la 35 000 lei”.

În conformitate cu O.G.R. nr.43/1997, anexa nr.2 și 3, cu modificările și completările ulterioare, pe această porțiune de drum masa maximă pe axă simplă motoare nu trebuie să depășească 11,5 tone, conform legii, iar în speță conform tichetului de cântărire nr.7/2014, pe această axă simplă motoare se găsește o sarcină de 12,1 tone, mai mult cu 5,22% decât prevede legea.

Prin urmare apelanta a fost sancționată legal pentru depășirea greutății maxime admise pe axa simplă motoare, conform art.61 alin. 1 lit. p, din O.G.R. nr.43/1997 cu modificările și completările ulterioare.

Se reține de către tribunal că aparatul cu care s-a efectuat cântărirea, anume PW – 10, este un aparat mobil ce are posibilitatea și proprietatea cântăririi autovehiculelor, atât pe axe cât și pe întreg ansamblul.

Singurele motive de nulitate absolută ale unui proces verbal de contravenție sunt cele expres prevăzute și limitativ de art.17 din O.G.R. nr.2/2001 iar cuprinsul acestui proces verbal de contravenție nu sunt prezente în nici unul dintre aceste motive.

Mai mult decât atât, în speța de față nu sunt prezente nici unul din cazurile prevăzute de lege ce înlătură răspunderea contravențională a faptei.

Apelanta a solicitat aplicarea unui avertisment, dar tribunalul, ca și prima instanță, apreciază că nu se justifică înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în „avertisment” față de pericolul social al faptei.

In consecință, pentru motivele mai sus expuse, tribunalul urmează a respinge ca nefondat apelul declarat de S.C. C________ D____ S.R.L. împotriva sentinței 749/05.02.2015 pronunțată de Judecătoria B_____ in dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX si va menține ca temeinica si legala hotărârea atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta S.C. C________ D____ S.R.L., cu sediul în B____, ______________________ jud. B____, împotriva sentinței civile nr. 749/5.02.2015 pronunțată de Judecătoria B_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu intimatul I____ I____________ TERITORIAL NR. 2, cu sediul în C________, ______________________. 2, ______________, jud. C________.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 10 Septembrie 2015.

Președinte, M____ L____ V______		Judecător, C_______ R____
	Grefier, M______ S______

Red VML/Tehnored SM

4 ex/24.09.2015

Jud fond G_____ M_____ D_____