DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

Judecătoria V_____ - Județul Teleorman

Sentința civilă nr. 1206

Ședința publică din data de 28.10.2015

Instanța constituită din:

Președinte – C_____ D___ V___

Grefier – R___ A___ I____

Pe rol judecarea acțiunii civile având ca obiect „anulare proces verbal de contravenție”, formulată de petentul A____ A_____ I____, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în mun. București, ___________________, ____________, _____________, sector 5, în contradictoriu cu intimatul IPJ Teleorman cu sediul în mun. A_________, ____________________. 71-73, județul Teleorman.

Despre mersul dezbaterilor s-a făcut referire în încheierea de amânare a pronunțării din data de 22.10.2015, care face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a studia actele si lucrările dosarului a amânat pronunțarea la data de 28.10.2015.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 09.04.2015 sub nr. XXXXXXXXXXXX având ca obiect anulare proces-verbal de contravenție, petentul A____ A_____ I____ în contradictoriu cu intimatul IPJ Teleorman a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună anularea procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/26.03.2015.

In fapt a arătat că la data de 26.03.2015, ora 11.40, în timp ce conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pe raza în ____________________________, a fost oprit de agentul Politiei Rutiere V_____, pe motiv ca a depășit viteza legala prevăzută de lege și a fost înregistrat de aparatul radar. A arătat că agentul și-a notat datele sale în agenda si i-a spus ca nu poate sa-i scrie procesul-verbal de contravenție pe loc, deoarece nu are procesele verbale la el, întrucât el se afla acolo pentru un accident auto, nu pentru control radar și, drept urmare, îi va scrie procesul verbal la sediul politiei, menționând ca va primi procesul-verbal acasă prin posta.

În continuare a arătat că, în data de 07.04.2015, a primit acasă procesul-verbal prin posta fiind trecut greșit numărul apartamentului, în loc de apartamentul 63, fiind consemnat apartamentul 62.

A arătat că a citit procesul verbal si a constatat ca, deși nu a fost prezent în momentul completării lui, și deci nu avea cum să semneze, la rubrica procesului-verbal ALTE MENȚIUNI agentul a completat NU SUNT(MENTIUNI), susținând că ar fi avut mențiuni de formulat.

Mai menționează ca procesul-verbal avea ștersături cu pastă corectoare si agentul nu a indicat la descrierea faptei, numărul de înmatriculare al autoutilitarei radar si nici numărul de înregistrare al aparatului radar.

În drept , plângerea nu a fost întemeiată.

În probațiune a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

A solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 20 lei conform chitanței __________, nr. xxxxx/09.04.2015.

Intimatul legal citat, nu a formulat întâmpinare

Prin încheierea din data de 30.10.2015, s-a dispus din oficiu îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul minutei întocmite în prezentul dosar, în sensul menționării datei pronunțării ca fiind cea de 28.10.2015, și nu 22.10.2015.

Analizând întreg materialul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarele:

În fapt, prin procesul verbal ________ nr. xxxxxxx întocmit la data de 26.03.2015 petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 585 lei pentru săvârsirea contravenției prevăzute de art. 108 alin (1) lit. c din O.U.G. nr. 195/2002

În cuprinsul procesului verbal s-a retinut că petentul a condus auto cu nr. XXXXXXXXX pe raza ___________________________ viteza de 84 km/h, fiind filmat și înregistrat cu aparatul radar

În drept, potrivit disp. art 34 din OG nr. 2/2001 , instanța are obligația legală de a analiza legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și de a hotărî asupra sancțiunii aplicate.

Potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 183/2003 procesul verbal de contravenție se bucură de prezumția de legalitate, temeinicie si veridicitate, fiind un act administrativ întocmit de către un agent al statului pe baza propriilor constatări. Prin urmare, actul de sancționare face dovada situației reținute până la proba contrară, sarcina probei revenind petentului. Nu aceeași ar fi fost situația în cazul în care agentul constatator nu ar fi constatat prin propriile simțuri săvârșirea faptei, caz în care într-adevăr intimatei i-ar fi revenit sarcina de a proba săvârșirea contravenției. În speță însă abaterea a fost constatată direct de către polițistul rutier, astfel că se reține aplicabilitatea prezumției de legalitate și temeinicie a procesului verbal contestat.

Reglementarea și aplicarea unei astfel de prezumții deși are ca efect limitarea prezumției de nevinovăție garantată de art. 6 par. 2 din CEDO prin aceea că inversează sarcina probei nu este contrară acesteia. În acest sens, în jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului s-a stabilit că dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenție, în măsura în care statul respectă limite rezonabile având în vedere importanța scopului urmărit dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku contra Franței, cauza Vastberga Taxi Aktiebolag și Vulic contra Suediei).

Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni contra Franței).

Totodată instanța are în vedere și decizia de inadmisibilitate pronunțată de Curtea de la Strasbourg în cauza I___ P__ c României (28 iunie 2011) prin care a statuat că admisibilitatea probelor constituie în primul rând o chestiune reglementată de dreptul intern și, ca regulă generală, cade în competența instanțelor naționale să se pronunțe asupra probelor pe care le administrează. Potrivit Convenției, rolul Curții este de a stabili dacă întreaga procedură, incluzând modul în care proba a fost obținută, este echitabilă (a se vedea Doorson c. Țărilor de Jos, 26 martie 1996, par. 67; V__ Mechelen și alții c. Țărilor de Jos, 23 aprilie 1997, par. 50).

Astfel, dacă instanța națională îi oferă petentului cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, responsabilitatea modalității efective în care înțelege să uzeze de drepturile sale procedurale cade exclusiv în sarcina părții. Instanța națională poate pronunța o hotărâre numai pe baza probelor depuse de agentul constatator, în condițiile în care petentului i s-a dat pe tot parcursul procesului posibilitatea de a-și dovedi afirmațiile.

Prin urmare, în cauză este incident principiul potrivit căruia cel care face o propunere înaintea judecății trebuie să o și dovedească astfel încât petentul care contestă cele reținute în cuprinsul procesului-verbal trebuie să facă dovada unei alte situații de fapt decât cea reținută în sarcina sa.

Analizând procesul verbal contestate din punct de vedere al legalității, instanța retine ca acesta cuprinde toate mențiunile prevăzute de 17 din O.G. nr. 2/2001, sub sancțiunea nulității absolute. Astfel actele conțin numele, prenumele, calitatea si semnătura agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora.

Cu privire la apărarea petentului conform căreia, în cuprinsul procesului-verbal de contravenție nu este menționat faptul că nu se afla de față și că nu există mențiuni privitoare la martorul asistent, instanța reține că aceaste cerințe sunt prevăzute de norme de ordine privată, respectiv art. 19 din O.G. nr. 2/2001, lipsa acestora atrăgând sancțiunea nulității relative.

Așadar, pentru a putea admite că procesul-verbal de contravenție este lovit de nulitate, pentru aceste motive, petentul ar fi trebuit să indice vătămarea suferită ca urmare a nerespectării acestei dispoziții, și de ce aceasta nu poate fi înlăturată fără anularea actului, mențiuni care nu se regăsesc în plângerea depusă.

De asemenea, cu toate că agentul constatator a specificat în cuprinsul procesului-verbal de contravenție faptul că nu există alte mențiuni, reiese în mod clar din lecturarea acestuia că a fost încheiat în lipsa petentului, neexistând, așadar, posibilitatea acestuia din urma să formuleze obiecțiuni care să poată fi consemnate în procesul-verbal analizat.

Petentul, exercitând dreptul de a formula contestație împotriva procesului-verbal de contravenție, avea posibilitatea de a invoca orice motive de nelegalitate ori de netemeinicie pe care le-ar fi putut invoca la momentul încheierii procesului-verbal, fiind, astfel, înlăturată eventuala vătămare produsă prin aceea că nu a putut aduce obiecțiuni la acel moment.

Potrivit declarației martorei T____ M____, instanța reține că agentul de poliție a transmis petentului că nu va putea încheia procesul-verbal de contravenție la momentul constatării acesteia, având în vedere că la acel moment nu dispunea efectiv de mijloacele necesare.

Cu toate acestea, împrejurarea că procesul-verbal de contravenție a fost întocmit ulterior, chiar pentru motivul arătat mai sus, nu este de natura a atrage anularea acestuia, nefiind probată nicio vătămare care s-ar fi produs ca urmare a întocmirii ulterioare.

Analizând procesul verbal contestat din punct de vedere al temeiniciei, având în vedere că fapta contravențională a fost constatată direct de către agent, petentului îi revenea sarcina de a răsturna prezumția de temeinicie de care se bucură procesul-verbal de contravenție, ansamblul probatoriului propus de acesta și administrat în cauză nefiind apt să producă această răsturnare.

Pentru aceste motive instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul A____ A_____ I____ în contradictoriu cu intimata IPJ TELEORMAN, împotriva procesului verbal ________ nr. xxxxxxx întocmit de intimată la data de 26.03.2015.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge plângerea formulată de petentul A____ A_____ I____, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în mun. București, ___________________, ____________, _____________, sector 5, în contradictoriu cu intimatul IPJ Teleorman cu sediul în mun. A_________, ____________________. 71-73, județul Teleorman.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria V_____.

Pronunțată în ședință publică, azi, 28.10.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

C_____ D___ VALD R___ A___ I____

Red. C.D.V/ 14.12.2015

Tehnored: R.A.I./ 4 exp./14.12.2015