DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

Judecătoria V_____ - Județul Teleorman

Sentința civilă nr. 1207

Ședința publică din data de 28.10.2015

Instanța constituită din:

Președinte – C_____ D___ V___

Grefier – R___ A___ I____

Pe rol judecarea acțiunii civile având ca obiect „anulare proces verbal de contravenție”, formulată de petentul O____ R___ D_____, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în mun. București, _______________________. 17, _____________, _____________, sector 3, în contradictoriu cu intimatul IPJ Teleorman cu sediul în mun. A_________, ____________________. 71-73, județul Teleorman.

Despre mersul dezbaterilor s-a făcut referire în încheierea de amânare a pronunțării din data de 22.10.2015, care face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a studia actele si lucrările dosarului a amânat pronunțarea la data de 28.10.2015.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.04.2015 sub nr. XXXXXXXXXXXX având ca obiect anulare proces-verbal de contravenție, petentul O____ R___ D_____ în contradictoriu cu intimatul IPJ Teleorman a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună anularea procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/05.04.2015, restituirea permisului de conducere și restituirea sumei plății amenzii.

În motivare, în fapt, a arătat că la data de 05.04.2015, în timp ce conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX pe _______________________________ V_____ a fost sancționat cu amenda contravenționala si i-a fost reținut permisul de conducere pe motiv ca a depășit viteza maxima admisa în localitate, fiind depistat de aparatul radar cu viteza de 107 Km/h, pe un sector de drum unde viteza maxima admisa este de 50 Km/h.

Petentul a menționat că procesul verbal de contravenție întocmit este netemeinic si nelegal, deoarece nu s-a făcut vinovat de săvârșirea faptei contravenționale reținuta în sarcina sa, având în vedere că acul vitezometrului autovehiculului pe care îl conducea îi indica pentru o perioada foarte scurta (în timpul schimbării treptelor de viteza) o viteza intre 90 Km/h și 100 Km/h.

A mai menționat că si în situația în care s-ar fi deplasat cu o viteza de peste 100 km/h, pe un sector de drum unde viteza maxima admisă este de 50 Km/h. procesul-verbal de contravenție este nul, deoarece în conformitate cu Normele de Metrologie Legala 021-05. se afla în marja de eroare a aparatului radar.

În continuare a menționat că, sub aspectul condițiilor de forma, procesul verbal atacat a fost încheiat fără respectarea dispozițiilor legale imperative, fapt care ar atrage nulitatea absoluta a acesteia.

Astfel, a arătat conform art. 16 alin 1 din OG 2/2001, că agentul constatator trebuie sa cuprindă în conținutul procesului verbal de constatare si sancționarea contravenției descrierea faptei contravenționale cu arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei.

A mai precizat că, agentul constatator nu a menționat în cuprinsul procesului verbal ________ numărul xxxxxxx din data de 05.04.2015, direcția de deplasare a autoturismului pe care îl conducea, (dinspre-către), nu a indicat tipul, ________ numărul aparatului radar care a înregistrat viteza autoturismului și nu a menționat dacă autoturismului în care se afla aparatul radar se afla în mișcare sau la staționare.

A mai menționat că, sub aspectul temeiniciei procesului verbal, trebuie menționat ca un proces verbal de constatare si de sancționare a contravenției nu poate face, prin el însuși, dovada existentei faptei, a autorului acesteia și a vinovăției, procesul verbal fiind doar înscrisul care constata săvârșirea contravenției

Față de aceste aspecte, a apreciat ca procesul verbal contestat a fost încheiat cu nerespectarea unor dispoziții legale, prin aceasta s-a cauzat o vătămare ce nu poate fi remediata decât prin anularea procesului verbal.

In drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile OG 2/2001.

In probațiune a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Intimatul legal citat, nu a formulat întâmpinare.

Prin încheierea din data de 30.10.2015, s-a dispus din oficiu îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul minutei întocmite în prezentul dosar, în

sensul menționării datei pronunțării ca fiind cea de 28.10.2015, și nu 22.10.2015.

Analizând întreg materialul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarele:

În fapt, prin procesul verbal ________ nr. xxxxxxx întocmit la data de 05.04.2015 petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 877,5 lei și reținerea permisului de conducere pentru săvârsirea contravenției prevăzute de art. 102 alin (3) lit. e din O.U.G. nr. 195/2002

În cuprinsul procesului verbal s-a retinut că petentul a condus auto cu nr. XXXXXXXX pe șoseaua Giurgiului, în localitatea V_____, acesta având viteza de 107km/h, fiind filmat și înregistrat cu aparatul radar.

În drept, potrivit disp. art 34 din OG nr. 2/2001 , instanța are obligația legală de a analiza legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și de a hotărî asupra sancțiunii aplicate.

Potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 183/2003 procesul verbal de contravenție se bucură de prezumția de legalitate, temeinicie si veridicitate, fiind un act administrativ întocmit de către un agent al statului pe baza propriilor constatări. Prin urmare, actul de sancționare face dovada situației reținute până la proba contrară, sarcina probei revenind petentului. Nu aceeași ar fi fost situația în cazul în care agentul constatator nu ar fi constatat prin propriile simțuri săvârșirea faptei, caz în care într-adevăr intimatei i-ar fi revenit sarcina de a proba săvârșirea contravenției. În speță însă abaterea a fost constatată direct de către polițistul rutier, astfel că se reține aplicabilitatea prezumției de legalitate și temeinicie a procesului verbal contestat.

Reglementarea și aplicarea unei astfel de prezumții deși are ca efect limitarea prezumției de nevinovăție garantată de art. 6 par. 2 din CEDO prin aceea că inversează sarcina probei nu este contrară acesteia. În acest sens, în jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului s-a stabilit că dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenție, în măsura în care statul respectă limite rezonabile având în vedere importanța scopului urmărit dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku contra Franței, cauza Vastberga Taxi Aktiebolag și Vulic contra Suediei).

Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni contra Franței).

Totodată instanța are în vedere și decizia de inadmisibilitate pronunțată de Curtea de la Strasbourg în cauza I___ P__ c României (28 iunie 2011) prin care a statuat că admisibilitatea probelor constituie în primul rând o chestiune reglementată de dreptul intern și, ca regulă generală, cade în competența instanțelor naționale să se pronunțe asupra probelor pe care le administrează. Potrivit Convenției, rolul Curții este de a stabili dacă întreaga procedură, incluzând modul în care proba a fost obținută, este echitabilă (a se vedea Doorson c. Țărilor de Jos, 26 martie 1996, par. 67; V__ Mechelen și alții c. Țărilor de Jos, 23 aprilie 1997, par. 50).

Astfel, dacă instanța națională îi oferă petentului cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, responsabilitatea modalității efective în care înțelege să uzeze de drepturile sale procedurale cade exclusiv în sarcina părții. Instanța națională poate pronunța o hotărâre numai pe baza probelor depuse de agentul constatator, în condițiile în care petentului i s-a dat pe tot parcursul procesului posibilitatea de a-și dovedi afirmațiile.

Prin urmare, în cauză este incident principiul potrivit căruia cel care face o propunere înaintea judecății trebuie să o și dovedească astfel încât petentul care contestă cele reținute în cuprinsul procesului-verbal trebuie să facă dovada unei alte situații de fapt decât cea reținută în sarcina sa.

Analizând procesul verbal contestate din punct de vedere al legalității, instanța retine ca acesta cuprinde toate mențiunile prevăzute de 17 din O.G. nr. 2/2001, sub sancțiunea nulității absolute. Astfel actele conțin numele, prenumele, calitatea si semnătura agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora.

În ceea ce privește descrierea faptei, instanța constată că agentul constatator a consemnat în procesul-verbal de contravenție descrierea faptelor pentru care petentului i-au fost aplicate sancțiuni, astfel cum rezultă din cuprinsul procesului-verbal, cu arătarea tuturor elementelor ce au condus la reținerea săvârșirii acestei contravenții.

De asemenea, în măsura în care instanța ar fi constatat că faptele nu sunt suficient descrise, această împrejurare ar fi fost prevăzută de O.G. nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității relative, iar petentul nu a făcut dovada unei vătămări.

Față de apărările petentului privitoare la pretinsele lipsuri ale procesului-verbal de contravenție, instanța reține că acestea sunt neîntemeiate, pentru următoarele motive :

Este adevărat că în cuprinsul procesului-verbal de contravenție nu este menționată direcția de deplasare a autoturismului pe care petentul îl conducea și dacă autospeciala se afla în mers sau în staționare, însă, în măsura în care aceaste împrejurări ar fi avut relevanță în cauză ( petentul recunoscând chiar prin plângerea formulată depășirea vitezei, contestând numai viteza consemnată de agentul constatator ), aceastea reies din planșele foto și înregistrarea video depuse de intimată.

De asemenea, instanța observă că procesul-verbal de contravenție cuprinde mențiunile „POZ 9402” și ”MAI xxxxx”, în raport de care se putea stabili ce aparat radar a fost folosit, în concret, pe respectiva autospecială.

Analizând procesul verbal contestat din punct de vedere al temeiniciei, având în vedere că fapta contravențională a fost constatată direct de către agent, petentului îi revenea sarcina de a răsturna prezumția de temeinicie de care se bucură procesul-verbal de contravenție.

În acest sens, petentul a solicitat instanței efectuarea unei adrese către intimată pentru a putea fi depuse la dosarul cauzei certificatul de calificare în calitate de operator de radar a agentului constatator și certificatul de omologare al cinemometrului cu care a fost înregistrat.

De asemenea, prin adresa emisă de instanță la data de 26.06.2015, i s-a solicitat intimatei și să depună buletinul de verificare metrologică a aparatului radar, care să cuprindă marca și numărul de înmatriculare al autovehiculului de patrulare pe care a fost amplasat cinemometrul.

Instanța constată că, dintre cele solicitate intimatei prin adresa emisă la data de 26.06.2015, aceasta s-a rezumat la a depune planșele foto și înregistrarea video efectuate la momentul constatării contravenției.

În acest sens, instanța amintește că în ciuda naturii pecuniare a sancțiunii aplicate efectiv reclamantului, a cuantumului redus al acesteia si a naturii civile a legii care sancționează contravenția respectivă, procedura în cauză poate fi asimilată unei proceduri penale, motiv pentru care sunt aplicate garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în materie penală.

Așadar, instanța reține că, în materie penală, problema administrării probelor trebuie analizată în temeiul paragrafelor 2 si 3 ale articolului 6. Primul consacră principiul prezumției de nevinovăție și, printre altele, el impune instanței ca, în îndeplinirea rolului său, aceasta să nu pornească de la ideea preconcepută că inculpatul a săvârsit într-adevăr fapta imputată; sarcina probei revine acuzării si îndoiala profită acuzatului.

Prezumția de temeinicie a procesului-verbal de contravenție nu trebuie să aducă atingere principiului egalității și proporționalității în ceea ce privește dreptul la apărare al petentului, netrebuind să fie pus în imposibilitatea de a se apăra dacă nu are probe de nevinovăție în cazul în care procesul verbal de contravenție nu este susținut cu probele în baza cărora instanța să constate fără dubiu vinovăția contravenientului.

Astfel de situații sunt cele în care agentul constatator a folosit mijloace tehnice omologate care au putut surprinde săvârșirea faptei contravenționale de către petent.

În continuare, instanța amintește că, potrivit art. 121 alin (2) din R.A.O.U.G. nr. 195/2002, nerespectarea regimului de viteza stabilit conform legii, se constata de catre politistii rutieri, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic.

Așadar, pentru a nu fi răsturnată prezumția de temenicie a procesului-verbal de contravenție, în măsura în care petentul se afla în imposibilitatea de a depune astfel de înscrisuri, ele fiind în deținerea intimatei, aceasta din urmă avea obligația de a le prezenta în fața instanței.

Cu toate acestea, astfel cum s-a reținut mai sus, intimata nu a depus nici buletinul de verificare metrologică a aparatalui radar, pentru a se putea aprecia îndeplinirea dispozițiilor art. 121 alin (2) din R.A.O.U.G. nr. 195/2002, și nici atestatul de operator radar a agentului constatator, născându-se, astfel, un dubiu care nu poate profita decât petentului.

Având în vedere cele reținute mai sus, instanța consideră că este de prisos a fi analizate și celelalte apărări invocate de către petent în ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție.

Pentru aceste motive, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul A____ A_____ I____ în contradictoriu cu intimata IPJ TELEORMAN, împotriva procesului verbal ________ nr. xxxxxxx întocmit de intimată la data de 26.03.2015.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite plângerea contravențională formulată de petentul O____ R___ D_____, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în mun. București, _______________________. 17, _____________, _____________, sector 3, în contradictoriu cu intimatul IPJ Teleorman cu sediul în mun. A_________, ____________________. 71-73, județul Teleorman.

Anulează procesul verbal ________ nr. xxxxxxx/05.04.2015.

Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria V_____.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28.10.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

C_____ D___ VALD R___ A___ I____

Red. C.D.V/ 14.12.2015

Tehnored: R.A.I./ 4 exp./14.12.2015