Dosar nr. XXXXXXXXXXXX apel contencios

R O M Â N I A

TRIBUNALUL O__

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 13/2016

Ședința publică de la 14 Ianuarie 2016

Completul compus din:

PREȘEDINTE S______ V_____

Judecător M_______ G________

Grefier C_______ M_______ S_____

Pe rol judecarea apelului C_________ administrativ și fiscal formulat de apelantul petent D____ V_____, domiciliat în București, _____________________. 12, ____________. 1, _______________, împotriva sentinței civile nr. 627 din 24.06.2015, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE P______ AL JUDETULUI O__, cu sediul în Slatina, _______________________. 19, județul O__, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție ________ NR.xxxxxxx din 04.03.2015.

La primul apel nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că la dosar a fost depusă o cerere formulată de apelantul petent, prin care se solicită strigarea cauzei la sfârșitul ședinței.

Dosarul se lasă pentru a doua strigare.

La cea de-a doua strigare, în ședință publică se prezintă apelantul petent D____ V_____, asistat de avocat C_________ M______, care depune la dosarul cauzei, împuternicire avocațială.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.

Având cuvântul avocat C_________ M______ pentru apelantul petent D____ V_____, solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței apelate, în sensul admiterii plângerii și a anulării procesului verbal de contravenție, pentru motivele larg expuse în cererea de apel.

Se susține că, instanța de fond a pronunțat o sentință nelegală și netemeinică, fără a analiza înscrisurile solicitate, raportat la legislația în vigoare, validând practic prin sentință comportamentul abuziv al unor reprezentanți ai statului, care au întocmit procesul verbal cu încălcarea articolelor prevăzute de norma legală, respectiv NML 021-05.

Instanța reține cauza în pronunțare.

TRIBUNALUL

Prin sentința civilă nr. 627 din 24.06.2015, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, s-a respins ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul D____ V_____, împotriva procesului verbal de contravenție cu ________ și nr. xxxxxxx/ 04.03.2015 emis de Poliția orașului Corabia, în contradictoriu cu intimatul I____________ Județean de Poliție O__.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx/04.03.2015, emis de Politia Corabia, petentul D____ V_____ a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 877,5 lei și reținerea permisului de conducere, pentru că, la data de 04.03.2015, ora 10.15, în timp ce conducea autoturismul marca Citroen, cu nr. înmatriculare XXXXXXXX, pe raza localității Corabia - __________________________ V_____ a fost surprins circulând cu viteza de 105 km/h, în localitate.

Conf art. 269 alin 1 C.pr. civ “(1) Înscrisul autentic este înscrisul întocmit sau, după caz, primit și autentificat de o autoritate publică, de notarul public sau de către o altă persoană învestită de stat cu autoritate publică, în forma și condițiile stabilite de lege. Autenticitatea înscrisului se referă la stabilirea identității părților, exprimarea consimțământului acestora cu privire la conținut, semnătura acestora și data înscrisului.”

Procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei îndeplineste conditiile cerute de lege pentru a fi un înscris autentic iar conform art. 270 alin 1 C. Pr. civ “Înscrisul autentic face deplină dovadă, față de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condițiile legii.” Așadar, procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei reprezintă un înscris autentic care se bucură de prezumția de veridicitate si temeinicie cu privire la cele consemnate si constatate până la declararea sa ca fals sau până la proba contrară ce revine celui ce contestă înscrisul. Prezumția instituită prin art 270 C. Pr. civ are insă un caracter relativ care dispensează de sarcina probei și este susceptibilă de a fi combătută prin proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia).

Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța).

În această situație este necesar ca prin luarea în considerare a prezumției de veridicitate a procesului verbal să nu se încalce principiul prezumției de nevinovăție a petentului și dreptul acestuia la apărare.

A reținut instanța din actele depuse la dosar că abaterea săvârșită de petent a fost constatata, așa cum arata art. 109 alin.2 din OUG nr. 195/2002, cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, sancțiunea fiind aplicată în conformitate cu prevederile art. 21 alin.3 din OG nr. 2/2001, încadrându-se în limitele prevăzute de actul normativ și fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei. Pe de altă parte se mai reține că petentul figurează cu alte sancțiuni contraventionale aplicate pentru încălcarea prevederilor OUG nr. 195/2002, așa cum rezultă din istoricul abaterilor petentului la regimul rutier, anexat întâmpinării.

Procesul verbal de contravenție contestat îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin.1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art 17 din același act normativ. Petentul nu a administrat nici un mijloc de probă împotriva procesului verbal pe care l-a calificat ca netemeinic și nici nu a făcut dovada vreunei cauze exoneratoare de răspundere în sensul art. 11 din OG nr 2 /2001, astfel că procesul verbal este legal și temeinic.

Având în vedere cele de mai sus, prin raportare la întregul material probator administrat în cauză instanța apreciază că aspectele reținute în sarcina petentului sunt reale, nefiind combatute prin probe contrarii, astfel încât procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și de drept existentă în cauză.

Din planșele fotografice anexate la dosar rezultă cu certitudine că petentul a circulat pe raza localității Corabia - __________________________ circulând cu viteza de 105 km/h, în localitate.

Chiar și petentul a susținut în plângerea depusă că a mai fost oprit de un echipaj de politie în afara localității după care și-a adaptat viteza în momentul în care a intrat în localitate având în funcțiune un sistem de navigație prin GPS, dar nu a adus nicio dovadă în susținerea afirmațiilor sale privind deținerea acelui sistem GPS, omologarea sa și viteza pe care ar fi avut-o în localitate.

Față de cele de mai sus, având în vedere că petentul nu a reușit răsturnarea prezumției relative de temeinicie a procesului verbal atacat prin proba contrară (aceasta confirmând faptele reținute), instanța a apreciat că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat este legal și temeinic, urmând pe cale de consecință să respingă plângerea petentului, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelantul D____ V_____, solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul admiterii plângerii și anulării procesului verbal de contravenție.

Se arată că, instanța de fond, fără a da valoare principiului rolului activ, a soluționat cauza fără a efectua minime verificări în privința caracterului cert al înregistrărilor efectuate de către operatorii radar.

În acest sens se arată că, instanța a refuzat în calitate de martor a agentului constatator care ar fi putut da detalii cu privire la persoana care a operat în mod direct, precum și a operațiunii de autotestare, conferind tot sprijinul și recunoașterea unui înscris care, încalcă în mod vădit toate regulile ce ar trebui respectate.

În acest sens se arată că, au fost încălcate dispozițiile art.4.2 din NML 021-05, respectiv art. 3 pct. 5 pct.1.

Intimatul I____________ de Poliție Județean O__ a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de apel și menținerea hotărârii pronunțară de instanța de fond.

În motivarea întâmpinării, arată intimatul că în mod corect instanța de fond a respins plângerea contravențională ca neîntemeiată, având în vedere că apelantul petent nu a răsturnat prezumția de temeinicie și adevăr de care se bucură actul de constatare.

Potrivit art 269 alin l c p c conform cărora” înscrisul autentic este înscrisul întocmit sau,după caz, primit și autentificat de o autoritate ,de notarul public sau de către o persoană investită de stat cu autoritate publică,în forma și condițiile stabilite de lege. Autenticitatea înscrisului se referă la stabilirea identității părților, exprimarea consimțământului acestora cu privire la conținut semnătura acestora și data înscrisului”.

Potrivit art 270 alin l c p c „înscrisul autentic face deplina dovadă față de orice persoană până la declararea sa ca fals,cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul in condițiile legii”.

Astfel că, procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor reprezintă un înscris autentic ce se bucură de prezumția de veridicitate și temeinicie cu privire la cele consemnate și constatate,până la proba contrară ce revine celui care contestă înscrisul respectiv.

In conformitate cu dispoz art 249 c p c „cel ce face o susținere in cursul procesului trebuie să o dovedească.

In baza art 411 alin l pct 2 c p c se solicită judecarea cauzei in lipsă.

Examinând sentința apelată în raport cu actele dosarului și dispoz. art 476 și urm. din noul cod de procedură civilă, Tribunalul constată că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin procesul-verbal contestat apelantul - petent D____ V_____ a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 877,5 lei și reținerea permisului de conducere, pentru că, la data de 04.03.2015, ora 10.15, în timp ce conducea autoturismul marca Citroen, cu nr. înmatriculare XXXXXXXX, pe raza localității Corabia - __________________________ V_____ a fost surprins circulând cu viteza de 105 km/h, în localitate.

În ceea ce privește legalitatea procesului verbal de contravenție, Tribunalul constată că în mod corect instanța de fond în urma examinării din oficiu a procesului verbal de contravenție din perspectiva cauzelor de nulitate expresă și absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, s-a constatat că acesta nu este afectat de nici una dintre aceste cauze, cuprinzând toate mențiunile obligatorii prev de art 16-17 din acest act normativ.

Tribunalul constată că, prezumția de veridicitate de care se bucură procesul verbal de contravenție care a sta la baza constatărilor personale a agentului care l-a întocmit nu a fost răsturnată, deoarece situația de fapt expusă în plângere nu este confirmată de probele administrate în cauză.

După criteriile dezvoltate de Curtea de la Strasbourg, acuzația adusă petentului reprezintă o „acuzație în materie penală”, astfel că petentul se bucură de garanțiile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, respectiv prezumția de nevinovăție și principiul „in dubio pro reo”.

Pronunțându-se asupra chestiunilor de natură procedurală, cu referire directă la sarcina probei în procedura contravențională, Curtea a statuat că prezumțiile de fapt și de drept sunt comune tuturor sistemelor judiciare, Convenția neinterzicându-le în principiu. S-a arătat că ceea ce Convenția impune din perspectiva paragrafului 2 al art. 6 din Convenție, este necesitatea unei anumite proporții între aceste prezumții și prezumția de nevinovăție instituită în favoarea acuzatului (Salabiaku c. Franței, 7 octombrie 1988, par. 28; A_____ c. României, par. 60).

În dezvoltarea acestei teze, într-o cauză recentă (I___ P__ c. României – cererea nr. xxxxx/04, decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011), Curtea a arătat că ceea ce apare ca fiind esențial din punctul de vedere al instanței europene este faptul ca instanțele naționale să ofere petentului cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina petentului responsabilitatea modalității efective în care a înțeles să uzeze de drepturile sale procedurale.

În această ordine de idei s-a arătat că, atâta vreme cât petentului i se acordă pe tot parcursul procesului posibilitatea de a a-și dovedi afirmațiile, procedura contravențională nu este de natură a-l plasa într-o situație dezavantajoasă față de autoritatea care a formulat acuzația, fiind astfel păstrat echilibrul dintre prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal de contravenție care are la bază constatările personale ale agentului constatator și prezumția de nevinovăție de care beneficiază petentul.

Totodată, așa cum a reținut Curtea și în jurisprudența sa anterioară, invocarea de către instanțe a prezumției de legalitate și temeinicie, cu consecința obligării reclamantului la răsturnarea sa, nu are pentru petent un caracter neașteptat, având în vedere dispozițiile naționale incidente din dreptul intern (A_____ c. României, par. 58 și 59). Au fost avute în vedere în acest sens dispozițiile art. 129 C. proc. civ. („Partile au îndatorirea ca, în condițiile legii [...] să-și probeze pretențiile și apărările”) și art. 1169 din Codul civil („Cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească”).

Prin urmare, atâta vreme cât în prezenta cauză petentului i s-a acordat dreptul de a face dovada susținerilor sale, acesta având posibilitatea de a solicita administrarea de probe pentru dovedirea susținerilor sale (în măsura în care aceste probe sunt apte să facă dovada celor susținute de petent), Tribunalul constată că echilibrul între cele două prezumții a fost păstrat.

Nu pot fi reținute susținerile apelantului cu privire la încălcarea rolului activ ca urmare a refuzului instanței de a administra și alte probe, în condițiile în care instanța de fond prin încheierea de ședință din 27.05.2015 a dispus emiterea unei adrese prin care a solicitat intimatului IPJ O__ să depună la dosar înscrisurile solicitate de petent, respectiv buletinul de verificare metrologică, dovada procedurii autotestării aparatului radar și o copie a CD-ului a înregistrării efectuate, în acest sens fiind depuse la dosar planșele foto și buletinul de verificare metrologică, caseta privind înregistrarea video a abaterii neputând fi depusă din motivele obiective precizate în adresa nr.xxxxx din 16.06.2015, depusă de intimat la fila 46 dosar fond.

De altfel, depunerea înregistrării pe un suport CD nu ar fi fost necesară în condițiile în care la dosar au fost depuse planșele foto din care rezultă cu certitudine viteza autoturismului surprins în trafic.

Potrivit Normelor de Metrologie Legală Nml 021 – 05 privind aparatele pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre-radare)”, înregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elementele: data și ora la care a fost efectuată măsurarea, valoarea vitezei măsurate si imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia.

De asemenea, potrivit art. 121 din RAOUG 195/2002 conducătorii de autovehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehicul condus, iar potrivit art. 102 alin. 3 lit e constituie contravenție „depășirea cu peste 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic”.

Potrivit art. 109 alin. 2 din OUG 195/2002 constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul verbal de contravenție.

Tribunalul constată că în cauză intimatul IPJ O__ la solicitarea instanței a înaintat planșe fotografice de tip radar (filele 47) în care se distinge imaginea autovehiculului cu marca Citroen cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX, valoarea vitezei măsurate fiind de 105 km.

De asemenea, în procesul verbal de contravenție se menționează faptul că petentul a fost filmat cu aparatul radar seria PYTxxxxxxxxx montat pe auto MAI-xxxxx, intimatul depunând la dosar buletinul de verificare metrologică nr. xxxxxxx din data de 18.02.2015 al aparatului radar menționat în procesul verbal de contravenție, în termenul de valabilitate de 12 luni, făcând prin acesta dovada înregistrării vitezei autovehiculului petentului cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, așa cum prevăd dispozițiile care reglementează contravenția pentru care petentul a fost sancționat. Omologarea aparatului radar se stabilește tot prin cercetarea buletinului depus, întrucât în cuprinsul acestuia apare indicativul de aprobare de model nr. 185/2001.

Astfel, nu se poate reține susținerea apelantei cu privire la faptul că procesul verbal de contravenție a fost încheiat cu încălcarea prevederilor art. 4 pct.2 din NML 021-05, având în vedere că măsurătorile și înregistrarea a fost efectuată de către un operator calificat, respectiv agent șef R___ A_______, persoană care a întocmit și procesul verbal de contravenție, iar autotestarea aparatului radar se efectuează in mod automat odată cu pornirea cinemometrului.

În ceea ce privește sancțiunea aplicată având în vedere dispozițiile art. 5 alin. 5 din OG 2/2001, potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite iar pe de altă parte art. 21 alin.3 din același act normativ, potrivit căruia la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului, instanța apreciază că sancțiunea a fost corect individualizată de către agentul constatator, aceasta fiind stabilita in limitele prevăzute de lege, din fișa de cazier auto depus la fila 31-32 dosar fond rezultând faptul că petentul figurează cu mai multe sancțiuni contravenționale aplicate pentru încălcarea prevederilor OUG 195/2002.

În consecință, sentința instanței de fond este temeinică și legală, motiv pentru care, Tribunalul urmează ca in baza art 480 pct 1 din noul cod de procedură civilă, să respingă apelul declarat, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul formulat de apelantul petent D____ V_____, domiciliat în București, _____________________. 12, ____________. 1, _______________, împotriva sentinței civile nr. 627 din 24.06.2015, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE P______ AL JUDETULUI O__, cu sediul în Slatina, _______________________. 19, județul O__, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 14 Ianuarie 2016, la Tribunalul O__.

Președinte, S______ V_____		Judecător, M_______ G________
	Grefier, C_______ M_______ S_____

Red. V.S.4 ex./26.01.2016

Jud. fond L____ E____