Operator de date cu caracter personal nr.3727

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL G______

SECȚIA CIVILĂ

Decizia civilă Nr. 610/C__

Ședința publică de la 23 Mai 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE M_____ C_____

Judecător G______ U_____

Judecător I__ N_____

Grefier M________ V_______ D______

Pe rol judecarea recursului contencios administrativ și fiscal privind pe recurenta - petentă ___________________ și pe intimata C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CESTRIN, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție R12 xxxxxxx.

La apelul nominal făcut în ședința publică s-a constatat lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că pentru termenul de astăzi procedura de citare este legal îndeplinită, recursul este declarat în termen, motivat precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care

Nemaifiind excepții de invocat, cereri de formulat sau probe de administrat instanța constată procesul în stare de judecată și reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față ;

Prin sentința civilă nr. xxxxx/29.11.2012 Judecătoria G______ a admis în parte plângerea formulată de petentul ___________________ în contradictoriu cu intimatul C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA CESTRIN, a menținut procesul-verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx din 22.02.2012 întocmit de intimatul C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA CESTRIN și în temeiul art. II din Lg. 144/2012 a anulat tariful de despăgubire.

Pentru a pronunța această sentința instanța de fond a reținut că prin procesul verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx întocmit de C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA CESTRIN la data de 22.02.2012 petentul a fost sancționat contravențional pentru că la data de 06.09.2011, pe DN5, km 28+120m, Călugăreni, jud. G______, vehiculul categoria B, cu numărul de înmatriculare XXXXXX a circulat fără a deține rovinietă valabilă. Fapta săvârșită constituie contravenție conform art. 8 alin 1 din OG 15/2002 și se sancționează potrivit art 8 alin 2 din același act normativ.

Potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța are obligația să verifice procesul-verbal atât sub aspectul legalitǎții, cât și al temeiniciei întocmirii sale.

Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța de fond a constatat că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001.

Constată instanța că procesul verbal de contravenție este semnat electronic.

Conform dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

Semnătura electronică reprezintă așadar forma digitală a semnăturii olografe, având aceleași funcționalitate și aplicabilitate ca și semnătura olografă, servind la identificarea semnatarului și atestarea, precum în prezenta cauză, de către agentul constatator învestit cu autoritatea statală, că cele constatate în procesul-verbal corespund întrutotul stării de fapt și de drept reținute, învestind astfel actul de constatare al contravenției cu prezumția de legalitate și temeinicie.

Instanța a mai avut în vedere și faptul că OG 2/2001 nu prevede în mod expres ca semnătura agentului constatator să fie olografă, iar unde legea nu distinge, nici judecătorul nu ar trebui să distingă. Se mai constată că atât OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și cât și Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică au fost adopte în aceeași perioadă de timp, respectiv în luna iulie a anului 2001, astfel că dacă legiuitorul ar fi dorit ca numai semnătură olografă să poată fi aplicată pe procesul verbal de contravenție ar fi prevăzut acest lucru în mod expres.

Având în vedere natura de act administrativ de drept public a procesului-verbal de contravenție, rezultă că incidența în privința procesului-verbal de contravenție a normelor privind semnătura electronică nu îi răpesc acestuia calitatea de act autentic, emis de un funcționar public competent și cu respectarea solemnităților prevăzute de lege.

Potrivit art 4 pct 3, 4 și 5 din Legea 455/2001 „semnătură electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare;

4. semnătură electronică extinsă reprezintă acea semnătură electronică care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) este legată în mod unic de semnatar;

b) asigură identificarea semnatarului;

c) este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;

d) este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în așa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă”, intimatul făcând dovada existenței semnăturii electronice cu certificatul și autorizația de control de la fila 17.

Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși OG 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul – verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept pană la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării sa dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeana a Drepturilor Omului, în măsura in care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare ( cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Vastberga Taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).

În decizia de inadmisibilitate pronunțată in cauza I___ P__ împotriva României, Curtea a apreciat că pentru determinarea aplicabilității în cauză a prevederilor art. 6 din Convenție, în latura sa penală, esențială este analiza naturii faptei imputate precum și a sancțiunii corespunzătoare, conform legislației naționale în vigoare (Öztürk c. Germanei, 21 februarie 1984, par. 52; Jussila, citată anterior, par. 38; Huseyin Turan c. Turciei, 4 martie 2008, nr. xxxxx/02, par. 18). Astfel, Curtea a apreciat că invocarea de către instanțe a prezumției de legalitate și validitate a procesului-verbal de contravenție, cu consecința obligării reclamantului la răsturnarea sa, nu putea avea un caracter neașteptat pentru acesta, având în vedere dispozițiile naționale incidente în materia contravențională (A_____, par. 58 și 59). Prin urmare, ceea ce apare ca fiind esențial din punctul de vedere al instanței europene este faptul ca instanțele naționale să ofere petentului cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina părții responsabilitatea modalității efective în care a înțeles să uzeze de drepturile sale procedurale.

Instanța a constatat ca procesul verbal _________ nr xxxxxxx din 22.02.2012 este temeinic, intimata făcând dovada că petentul a circulat pe drum național fără a avea rovinieta valabilă cu fotografia de la fila 18 din dosar.

Petentul nu a făcut dovada că a mai fost sancționat contravențional pentru fapta de a circula fără rovinietă valabilă pentru a se analiza dacă fapta săvârșită prin procesul verbal contestat este sau nu o contravenție continuă, așa se susține în plângerea contravențională.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate, în raport cu dispozițiile art. 21 alin 3 din O.G. nr. 2/2001, instanța de fond a reținut că amenda contravențională aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, agentul constatator aplicând amenda în cuantum minim prevăzut de lege.

Cu privire la tariful de despăgubire instanța a avut în vedere faptul că acesta a fost anulat prin efectul legii, întrucât potrivit art II din Lg. 144/2012 „Tarifele de despagubire prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 424/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, aplicate si contestate in instanta pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi se anulează”

Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța de fond a constatat că procesul – verbal contestat este legal și temeinic, astfel încât a admis în parte plângerea și a menținut procesul verbal atacat și a anulat tariful de despăgubire.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs recurenta-contestatoare solicitând modificarea acesteia deoarece a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii și pe cale de consecință a solicitat admiterea plângerii contravenționale, anularea procesului-verbal și exonerarea sa de la plata amenzii contravenționale.

În motivarea recursului recurenta contestatoare arată că instanța de recurs trebuie să aibă în vedere faptul că prin procesul verbal contestat s-a sancționat o faptă continuă, aspect dovedit prin depunerea la dosar a copiilor unor certificate de grefă și a altor patru procese verbale, iar din acestea reiese faptul că fapta de a folosi drumurile naționale fără a achita tariful de utilizare a fost sancționată în zilele de 03.09.2011, 05.09.2011, 06.09.2011 și 11.09.2011, iar în aceste condiții, fapta ar trebui considerată contravenție continuă și nu mai multe contravenții distincte.

La data de 25.03.2013 intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și pe cale de consecință menținerea soluției pronunțată de instanța de fond ca fiind temeinică și legală.

Recursul este întemeiat pentru următoarele considerente:

Prin procesul verbal contestat s-a sancționat o faptă continuă, fapt dovedit de către recurenta-petentă prin depunerea la dosar a copiilor unor certificate de grefă și a altor patru procese verbale, respectiv: _______ 12 nr. xxxxxxx/22.02.2012, nr. xxxxxxx/22.02.2012, nr. xxxxxxx/22.02.2012 și nr. xxxxxxx/22.02.2012.

Din aceste procese verbale de contravenție reiese faptul că petenta recurentă a folosit drumurile naționale fără a achita tariful de utilizare în zilele de 03, 05, 06, 11 septembrie 2011.

Este limpede în această situație că fapta petentei recurente constituie o contravenție continuă și nu contravenții de sine stătătoare.

Potrivit art. 8 alin.1 din OG 15/2002 modificat prin Legea 144/2012: fapta de a circula fără a deține rovignetă valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă, iar potrivit art. 9 alin. 3 teza 2, procesul verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. 9 ind. 1.

Așadar, fapta dedusă judecății prin procesul verbal de contravenției contestat de petenta recurentă constituie contravenție continuă, fapt care duce la anularea în tot a procesului verbal de contravenție, exonerarea petentei de plata amenzii contravenționale și înlăturarea tarifului de despăgubire.

Față de cele arătate mai sus și văzând dispozițiile art. 312 C.pr.civ. tribunalul va admite recursul declarat împotriva sentinței civile nr. xxxxxx/29.11.2012 a Judecătoriei G______ pe care o va modifica iar pe fond: va admite plângerea formulată de petenta ___________________ împotriva procesului verbal de contravenție _______ 12 nr. xxxxxxx/22.02.2012 întocmit de CNADNR SA pe care îl va anula ca nelegal și va exonera petentul de plata amenzii contravenționale și a tarifului de despăgubire.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de recurenta – petentă ___________________ cu sediul în G______, ______________________. 16, Județul G______ în contradictoriu cu intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA cu sediul în București, ____________________. 401 A, Sector 6 împotriva sentinței civile nr. xxxxxx/29.11.2012 a Judecătoriei G______ pe care o modifică iar pe fond:

Admite plângerea formulată de petenta ___________________ împotriva procesului verbal de contravenție _______ 12 nr. xxxxxxx/22.02.2012 întocmit de CNADNR SA pe care îl anulează ca nelegal.

Exonerează petentul de plata amenzii contravenționale și tarifului de despăgubire.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 23 Mai 2013.

Președinte, M_____ C_____	Judecător, G______ U_____	Judecător, I__ N_____
	Grefier, M________ V_______ D______

Red. Jud. CM

Dac.t TMG 2 ex/2013